10,749 matches
-
o familie de ciute[ Ciută, ciute = femele de cerb, cerboaice (DEX)] cu puii lor pestriți, ca ouăle de prepeliță. Cred că erau obișnuite, totuși, cu prezența turiștilor, de își serveau liniștite cina, așa de aproape de hotel. Stăteam la fereastră și admiram priveliștea din fața ochilor, gândindu-mă că pentru ceea ce am văzut în această țară, a meritat să fac sacrificii. Mi-am întors privirile de la fereastră și-am văzut-o pe Suzana ieșind de sub duș. Se apropia de mine într-un compleu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
lucrări, izvodita, si de această dată, de o și dintr-o minte agera, lucida și cunoscătoare, a învățăturilor și realităților spirituale și morale, ce ne înconjoară și ne însoțesc, pe parcursul drumului nostru către Dumnezeu Preabunul! Cunoaștem, recunoaștem, apreciem și chiar admirăm străduințele și stăruințele publicistice și scriitoricești ale slujitorului Cuvântului și cuvintelor perene, în persoana perseverentului și preasincerului apologet, propovăduitor și mărturisitor - Stelian Gomboș. Dumnezeu - a toate Cunoscătorul și Recunoscătorul, să-i facă parte, în continuare, inimosului autor și mânuitor al
25.06.2015, ORELE 17,00... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374812_a_376141]
-
pregătit să înghită cât mai multe furnici, buburuze, greieri, sau ce s-o nimeri în calea lui. Imediat ce se văzu în libertate, făcu un salt înalt, până în apropierea Noului Oraș Fericit. Limax își rostogoli antenele de plăcere, grăbindu-se să admire prăpădul. Rămase cu ochii bulbucați de ce îi fu dat să vadă. Noul oraș fericit întrecea toate visele oricărui melc. Poduri suspendate duceau de la o floare la alta, căsuțe colorate atârnau printre crengile prunilor, altele sclipitoare erau cocoțate pe ciupercuțele roșii
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
la timp, exact acolo unde trebuie să fie...” (Aurel Storin - „Stela și Arșinel. O pereche fără pereche”, editura ALLFA, 2015). „Pentru mine, Arșinel este the King. Îl privesc, uneori, cum acoperă și timpul, și spațiul, și sufletul spectatorului și îi admir dorința sinceră, netrucată, de a fi peste tot. El crede în publicul lui, și în familia lui, și în meseria lui iar, în limita timpului disponibil, își aduce aminte și de prieteni. Desigur că la mijloc e un efort greu
A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ AUREL STORIN! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374930_a_376259]
-
vo Nokta), conținând unseprezece piese. În vara aceluiași an susține primul său concert solo, la Skopje, pe o ploaie necontenită, și rafale de vânt, cu toate acestea rămas neuitat de fanii artistului! Ajungând să fie un artist consacrat și foarte admirat de fani, al căror număr sporește uimitor, trecând deja peste frontierele țării sale, Toše Proeski va traversa ca o lumină lumea pământeană și va făptui în actul artistic și uman frumuseți și binefaceri uimitoare. A avut participări remarcabile la Eurovizion
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
de ceață densă și de fum. Dar oare acea priveliște frumoasă, N-ai dezvelit-o niciodată nimănui? Chiar poate unei priviri mai sfioase, Nu privirii mele, dar oare cui? În vârful strălucirii tale de un minut, Aș fi vrut să admir cerul curat, senin. Să-mi îndrept gândul spre necunoscut, Unde să zboare prin eter cât mai lin. Dar n-am ajuns să cuceresc chiar nimic, Nici cel puțin o cotă n-am putut să-nving, Fiind pentru tine un punct
ŞI AM CĂZUT! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374983_a_376312]
-
împletesc în zile și nopți, în vieți și destine... Întoarce-mi, puternice veacule, zdrențuitele bolți, să mi le țes în cerul iubirilor divine. Spre marginile lunii, tivi-voi Soarele, în golul alb să ardă un obol de foc, și Luna, admirându-și, tăcută, splendoarea, să se atingă de acest noroc. O nuntă de basm, cu Soare și Lună, tivește-mi, o, timpule, pe bolta cerească. Năframa luminii, cu dragoste imună, chipul, de cuceriri, să mi-l păzească. Lilia Manole Referință Bibliografică
ARCADELE TIMPULUI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375019_a_376348]
-
bune intenții și mulți nici nu permit dialogul, cum sunt fundamentaliștii, care nu admit replică. „Conflictul la care lucrăm acum este tocmai negocierea dintre IS și puterile vestice, deci se poate”, ne-a răspuns Johan Galtung. ”Laborios proiect”, am gândit, admirând curajul... Cineva a venit cu argumentul că viziunile nu sunt întotdeauna pozitive. Istoria e plină de tragedii cauzate de viziunile unor dictatori dispuși la atrocități nebănuite pentru a-și atinge scopurile. Aici discuția s-a axat pe tema condiționării din
LUMEA VĂZUTĂ DE GALTUNG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374993_a_376322]
-
rucsac. S-a gândit mămica la această alternativă. Soarele începea să vopsească-n roz micii norișori care pătau orizontul. Era o vedere splendidă pe imensitatea de apă. Anca termină repede cu oala pusă la fiert și veni lângă Ionel să admire priveliște, într-adevăr de neuitat. Stăteau așa contemplativ unul lângă altul, când Anica îi luă mâna și i-o puse pe coapsa ei caldă cu o privire care cerea un sărut de mulțumire. Era o invitație fățișă mai ales că
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
bliss that I’ll sink. What’s worth is cheerful sounds; What’s not is time measured by the pounds. NEMIȘCARE Nemișcata Privesc Peisajul plăcut Oceanul infinit de nuanțe verzi și albastre Care delicat atinge și țărmul gândurilor. La nesfârșit, Admir Cerul albastru Labirintul de nisip galben și fin Care mi se scurge cu repeziciune din mână. MOTIONLESS Motionless I gaze Pleasant landscape Infinite ocean of green, blue tints Delicately touching the shore of hints. Hourless, I admire Blue sky Maze
VISE NEÎMPLINITE (POEME)2 de ADRIANA ORR în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375030_a_376359]
-
gândurilor. La nesfârșit, Admir Cerul albastru Labirintul de nisip galben și fin Care mi se scurge cu repeziciune din mână. MOTIONLESS Motionless I gaze Pleasant landscape Infinite ocean of green, blue tints Delicately touching the shore of hints. Hourless, I admire Blue sky Maze of fine, yellow sand Swiftly moving away from my hand. EU ȘI PASĂREA Se asâle spre apă Se asvărle spre mare. Nu trebue să mă mir Că nu pot s-o văd. Pasărea plutește, Pasărea e liberă
VISE NEÎMPLINITE (POEME)2 de ADRIANA ORR în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375030_a_376359]
-
iubirea înapoi.” (Clipe deșarte) Ioan Vasiu cere divinității câteva clipe de liniște și răgaz în care să soarbă din frumusețile lumii, simțind lumina caldă și binecuvântată pe care o revarsă cerul și marea: “ lasă-mi Doamne un răgaz măcar/ s-admir cerul când se-adapă-n mare/ stelele ce din fântâni răsar/ fluturii flămânzi de dezmierdare.” (Răgaz) Definiția singurătății, ca stare care zdrobește omul, își găsește locul într-un alt poem semnat de autor. Prin metafore simbolice, aceasta este dezvăluită precum o peșteră
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
te stăpânești, Cânt de leagăn atunci ești... Parc -aud întâia oară, Voci de liră, de vioară... Orgi și-o muzică divină... Acum iar te știu senină! Dacă-ai fi Marea Egee Te - aș sorbi în curcubee! Mare Neagră,dar albastră, Te admir de la fereastră, Te mângâi de la fereastră, Te iubesc Mare Albastră! Ești cochilie-n nisip, Ești iubita fără chip, Ești catargul peste timp! Țipăt ești- de pescăruș- Ești Coloana lui Brâncuși! Referință Bibliografică: Cântecul mării / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN
CÂNTECUL MĂRII de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373799_a_375128]
-
de lumină, după cum ne spune personajul „Iris”, care „s-a născut vara, de aceea nu iubește toamna”. În povestirea Ultima toamnă, din volumul Destine, dedicat tatălui, in memoriam, Iris privea de undeva, de la poalele unui deal și îi plăcea să admire, chiar și numai de la fereastră, când nu putea altfel, „pădurea de stejar atinsă de bagheta magică a naturii”. Însoțită de tatăl ei, a plecat într-o drumeție prin pădure și, într-un târziu, a găsit ultimele ghebe, pe care le-
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
nr. 1578 din 27 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mă regăsesc în cartea pe care o citesc, în melodia preferată ascultată în surdină Iarna, privind dansul flăcărilor din soba bunicilor sau albul imaculat al fulgilor de nea. Mă regăsesc în timp ce admir coloritul florilor de pe stradă sau de acasă. Mă văd explodând în culorile gândului care se cere așternut pe hârtie. Mă regăsesc... prin mugurii care se deschid sub razele aurii ale soarelui de primăvară. De asemenea, toamna, în timp ce admir frunzele ruginii
REGĂSIRE (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373889_a_375218]
-
regăsesc în timp ce admir coloritul florilor de pe stradă sau de acasă. Mă văd explodând în culorile gândului care se cere așternut pe hârtie. Mă regăsesc... prin mugurii care se deschid sub razele aurii ale soarelui de primăvară. De asemenea, toamna, în timp ce admir frunzele ruginii când se desprind de pe pomi. În verdele copacilor încă în floare, cât și prin munții natali ori în murmur de izvoare, în miile de culori ale fluturilor jucăuși dar și-n zborul lin de pescăruși... Mă regăsesc diminețile
REGĂSIRE (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373889_a_375218]
-
mă găsești. Într-un Noiembrie disperat, Priveam la ochii tăi căprui, Ca la o dramă și un păcat Ce nu se spune nimănui. Într-un decor banal de toamnă, Călcam criteriile-n picioare, Pe o statuie scriam Doamnă Și o admiram precum o floare. Și gesturile au luat-o razna , Speranțele se năpusteau, Am aruncat la coș și bezna Unde dorințele-mi mureau. Sărbatorile pictate-n roz, Au fost cadou mântuitor, Era norocul pus în loz Și m-am crezut câștigător
MI-E UN DOR NEBUN DE TINE de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373935_a_375264]
-
a înhămat deja dragonii vânturilor și îl poartă pe regele zilei ca înainte de fiecare răsărit, de cealaltă parte a emisferei terestre unde trebuie să strălucească și să încălzească până la un nou apus. Azi măria sa Luminosul își încântă privirea din răsărit, admirând împărăția Toamnei. Tocmai a zărit oarecare mișcare pe malurile râului cu ape albastru întunecate care străjuiește hotarele proprietății prea nobilei doamne. Pe maluri sinuoase umbrite de sălcii plângătoare plopi, anini, cedrii și stejari înalți cu trunchiuri seculare, pe care doi
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
și - cu un gest reflex - scoase o țigară. Aprinse un chibrit și, trăgând câteva fumuri, așeză bățul arzând pe marginea scrumierei. Îl privi nostalgic până când flacăra jucăușă carboniză lemnul, apoi ridică privirile. - Vedeți, domniile voastre, eu simt întotdeauna ceva straniu atunci când admir un băț arzând. Poate fi - de ce nu ? - o anume trăsătură de caracter. - Îndepliniți mereu același ritual atunci când vă aprindeți o țigară ? - Da ! Privesc admirator spre bărbatul sigur pe sine, hotărât în acțiunile sale. Mă ridic de pe scaun și îi întind
TRANSFERUL COMPORTAMENTAL (SAU TRATAMENTUL PSIHOSOMATIC PENTRU VINDECAREA SPECIEI UMANE) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373965_a_375294]
-
o țigară. Aprinse chibritul și, trăgând câteva fumuri cu sete, așeză bățul încă arzând pe marginea scrumierei. Îl privi nostalgic până când flacăra jucăușă carboniză lemnul, apoi ridică privirile. - Vedeți, spuse cu o voce domoală, de nerecunoscut, simt ceva straniu atunci când admir un băț de chibrit arzând ... Extrem de surprins, îmi întorc privirile către profesorul Carmstein. Acesta, extrem de detașat, arboră un mic zâmbet superior în colțul gurii... Referință Bibliografică: TRANSFERUL COMPORTAMENTAL (SAU TRATAMENTUL PSIHOSOMATIC PENTRU VINDECAREA SPECIEI UMANE) / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN
TRANSFERUL COMPORTAMENTAL (SAU TRATAMENTUL PSIHOSOMATIC PENTRU VINDECAREA SPECIEI UMANE) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373965_a_375294]
-
cu naturalețe brațul oferit, a arătat cu bărbia direcția de mers dorită și, foarte curând, strângea fericită acel braț cu ambele mâini. Se simțeau bine împreună. Vorbeau cu lux de amănunte despre Sinaia și istoria sa, priveau, se opreau să admire câte o vitrină ori o vilă sau hotel, un spațiu amenajat pentru copii, un pâlc de brazi înalți și bătrâni acoperiți de zăpadă, plecau râzând și gesticulând ușor pentru a fi mai convingători și se priveau ades în ochi, oprindu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373880_a_375209]
-
aproape lipiți unul de altul. Îi simțeam privirea jucăușă plimbându-se periculos de alunecos pe ceafa mea, după ce mi-a săltat buclele imaginând în palma sa o coamă bogată. Răsuflarea lui caldă îmi gâdila urechea dreaptă, în timp ce-mi admira curbura delicată a bărbiei și a gâtului meu lung, care parcă implora sărutările sale. Încercam să fiu nepăsătoare la tot acest asediu aparent nevinovat, dar plin de o puternică încărcătură emoțională, care îmi accelera pulsul și mă făcea să mă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373880_a_375209]
-
a fost aceea! Mirela-Ioana BORCHIN: S-a făcut văzut, la modul ideal? V-a arătat cine sunteți, din ce stirpe morală descindeți? Eugen DORCESCU: Eu nu fac literatură acum. Mă confesez ție, e o excepție, fiindcă te prețuiesc și te admir, pentru intuiția ta, atât de percutantă, și pentru știința ta de carte. Îți mărturisesc, în deplină sinceritate, cum a fost. Cândva, demult, Litovoi a căzut pe câmpul de luptă. Așa i-a murit trupul. Dar sufletul, nu. Sufletul nu este
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
am făcut de sute de ori. - Ai auzit de „Paul Gauguin”? - E unul dintre cele mai frumoase vase de croazieră. Am auzit că dispune de cabine și apartamente de lux, cu majordom și balcoane cu vedere în larg, de unde poți admira oceanul, răsăritul și apusul Soarelui. Dispune, de asemenea, de toate facilitățile posibile și de o bucătărie excelentă, ca să nu zic extravagantă. - Spune-mi și ceva rău despre vasul ăsta! - Prețul călătoriei, sir! Costă al dracului de scump! Eu, de exemplu
DRUMUL APELOR, 52 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374013_a_375342]
-
Costă al dracului de scump! Eu, de exemplu, nu mi-aș putea permite o asemenea croazieră nici în vis! În depărtare văd un lanț muntos acoperit de zăpadă. - Ăia sunt Alpii? - Da, sir. Din goana mașinii nu pot să nu admir frumusețea peisajelor, a așezămintelor omenești, nesfârșitele plantații de viță de vie, monotonia inexplicabilă a vieții ( ceva între armonie și echilibru! ), exprimând o caracteristică generală, un stil. - Așa sunt toți francezii, David? - La ce vă referiți? - Mi se par cam înceți
DRUMUL APELOR, 52 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374013_a_375342]