7,836 matches
-
dintre cei mai diverși, de la Ion Barbu la George Lesnea și Victor Eftimiu. SCRIERI: Anotimp cu zăpadă, Iași, 1980; DaVinciAna, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1983; De vorbă cu Poesis, Iași, 1987; Tehnica accentuării în sonetul eminescian, București, 1991; Etape în afirmarea sonetului românesc, Iași, 1996; Versificație eminesciană, Iași, 1997; Repere în interpretarea prozodică, Iași, 1998; Hanul cuvintelor, Iași, 1999; Distihuri, Ploiești, 2000; Poezii cu formă fixă. Aplicații eminesciene, pref. Gh. Bulgăr, Iași, 2001; Deschiderea cercului, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Al.
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
1983, 6; Zaharia Sângeorzan, „DaVinciAna”, CRC, 1983, 28; Ion Apetroaie, Lirism și caligrafii melodice, CRC, 1983, 28; Ioan Holban, „De vorbă cu Poesis”, CRC, 1987, 31; Constantin Ciopraga, Un studiu despre sonetul românesc, DL, 1997, 24; Corina Popescu, „Etape în afirmarea sonetului românesc”, RITL, 1997, 1-2; George Bădărău, Sonetul românesc, CL, 1999, 12; Ovidiu Morar, De-a poezia, CL, 2000, 1; Al. Husar, „Versificație eminesciană”, VR, 2000, 1-2; George Bădărău, Adrian Voica - poet și interpret, CL, 2000, 3; Theodor Codreanu, Epopeea
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
sacrului. Cultul copilului și al copilăriei, al mamei și al maternității, al pământului cu valoare mitică universală sau - mai particulară - de plai mioritic domină poezia și mitopoetica lui V. Caracterele esențiale ale creației sale sunt organic legate de lupta pentru afirmarea românismului: mesianism, cantabilitate clasicistă și folclorizantă, simplitate a formulelor, dramatism de esență baladescă, eminescianism transplantat pe solul modernității. „Păstrând proporțiile, el și generația sa reprezintă pentru această provincie românească năpăstuită mereu de istorie ceea ce a fost, la începutul secolului, generația
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
mentalitate, aspirație continuă a devenirii noastre istorice; faza înțelegerii, cu subtile diferențieri între cugetare - ca fenomen specific de manifestare a spiritului autohton (implicând obligatoriu contemplarea, până la cea de sine) - și gândire; faza judecării sau a orientării critice, cu delimitarea nivelurilor afirmării și negării tranșante; în fine, faza lămuririi, când intervine ca necesitate aprecierea prezentului printr-o permanentă întoarcere la izvoare. Problematica românească privită din unghiul de vedere autenticist, în care contemplarea metafizică, ortodoxismul raporturilor Orient-Occident erau criterii esențiale de afirmare, reprezintă
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
nivelurilor afirmării și negării tranșante; în fine, faza lămuririi, când intervine ca necesitate aprecierea prezentului printr-o permanentă întoarcere la izvoare. Problematica românească privită din unghiul de vedere autenticist, în care contemplarea metafizică, ortodoxismul raporturilor Orient-Occident erau criterii esențiale de afirmare, reprezintă o posibilitate, o soluție în marea criză a vremii noastre, ceea ce „aștepta Heidegger de la noi la ieșirea din răscrucea în care se găsește filosofia azi”. În Manifestul crinului de pădure sau Mărturia unui om al secolului, V. cuprinde într-
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
serie de studii antrenează în dezbatere probleme de filosofia istoriei, iar dintre acestea un punct de reper original se dovedește cel intitulat A gândi cu Eminescu. În perspectiva istoriei literare, V. este primul care evidențiază „mântuirea” ca formă supremă de afirmare a eului poetic eminescian: printr-o dramatică luptă a contrariilor, opoziția dintre „mă mântuie, părinte” și „mă-ntunec” izvorăște nu dintr-o credință dogmatică, ci din acel sentiment mioritic care la Eminescu transfigurează moartea în nuntă cosmică. V. a scris
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
Ralea, se afirmă că revista e „nouă”, lucru marcat și prin numerotarea ab initio (se va reveni la numerotarea continuă abia în 1981). În plan programatic însă diferențierea de vechea V.r. nu este substanțială. Se precizează că poziția proclamată - afirmarea „funcției sociale și a caracterului angajat, recunoscut sau nu, al oricărei literaturi” și o „atitudine ideologică militând pentru o literatură, o artă, o cultură realistă în viziune, optimistă în spirit, prietenă și susținătoare a oamenilor muncii” - era și a revistei
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
albă) și Gala Galaction (Pădurarul Ion Bentu, O scrisoare găsită în zăpadă, La Vulturi, În drumul spre păcat, Calipso, greaca, fecioara, Alfa din Orion). V.r. mai găzduiește pagini trimise de zeci de prozatori, de prestigiu sau în curs de afirmare, precum I. L. Caragiale (Kir Ianulea), B. Delavrancea (Stăpânea odată...), C. Sandu-Aldea (Ape mari, Ion Măgură, Umbra), Artur Gorovei (amintiri), Radu Rosetti (Povestea țigăncii, O vizită la Cuhnia), Ion Paul (Florică ceterașul), Romulus Cioflec (Domnul Ghiță, Copaci bătrâni), N. N. Beldiceanu (Puiul
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
își propune „să armonizeze, contemporaneizându-se, [...] atitudinea hotărâtă, politica ideologică și socială [...] deoarece cultură înseamnă idee activă, nu academie și indiferență formală, estetică”. Periodicul cunoaște și prefaceri structurale, unele rubrici fiind înlocuite cu altele noi. G. Călinescu va contribui substanțial la afirmarea „atitudinii hotărâte”, îndeosebi prin note cu accente de pamflet la adresa „Gândirii”, a lui Nichifor Crainic și a „noii generații”, dar, excedat probabil de ponderea dată ideologicului, va abandona redacția în iunie 1934. Curând pe copertă vor apărea numele directorilor: Mihai
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
atitudini, care se obțin prin parcurgerea și finalizarea unui nivel de învățământ sau program de studii. Pentru a reuși în îndeplinirea programului ce vizează în mod special asigurarea calității educației în unitatea de învățământ, precum și responsabilitatea socială privind păstrarea și afirmarea identității naționale, grădinița își asumă un set de valori fundamentale care cuprinde: cultul muncii și al lucrului fără erori; inteligența creatoare ghidată de valorile adevărului, binelui și frumosului; profesionalismul însoțit de onestitate și corectitudine; respectul față de tradițiile, valorile și aspirațiile
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
elitei, Belîn, administrat de iezuiți; aici se distinge prin calitățile sale de sportiv, prin memoria sa excelentă și prin talentul său oratoric. Vom regăsi mai târziu acest stil al formației, atât pe terenul argumentației, cât și în tehnicile psihologice de afirmare a poziției sale. Acumulează în acea perioadă lecturi contradictorii, de la falangistul spaniol Primo de Rivera până la Marx* și Lenin*, cu naționalistul cubanez Josî Marti ca referință principală. Acest amestec exploziv culminează cu anii agitați din universitate, împărțiți între obținerea unei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Gorbaciov refuză să recurgă la forță pentru a-i salva pe sateliții est-europeni ai URSS. în mai puțin de doi ani, blocul sovietic dispare. în același timp, lumea de după Războiul Rece începe să apară la suprafață. Războiul rece din Golf, afirmarea tot mai zgomotoasă a islamismului radical, emergența noilor țări industrializate, revoluția tehnologică, reformele economice din China schițează contururile noilor amenințări și ale mondializării. Războiul Rece s-a încheiat oare din cauza epuizării modelului sovietic? Să fi fost acesta provocat de reformele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
omogenității sistemului comunist mondial; ea a fost în așa măsură principiul de legimitate al acestuia încât regimurile comuniste au fost calificate drept „ideocrații”. Totuși, după Greșa făcută de anul 1956 și apoi de înăbușirea primăverii de la Praga*, după apariția și afirmarea disidenților* și a foștilor*, ideologia și-a pierdut mult din influența ei. începând cu anii 1970, societățile, și chiar și grupurile conducătoare* însele, nemaicrezând în ea, abia dacă s-au mai prefăcut că-i respectă riturile. INDUSTRIALIZARE MITUL PRODUCTIVIST Industrializarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de lucru, Stalin justifică recurgerea la munca silnică prin necesitatea absolută de a asigura bazele unei societăți* noi. și, pe fondul distrugerii vechii țărănimi, politica de colectivizare* permite transferuri masive de mână de lucru înspre centrele industriale în curs de afirmare și spre șantierele Gulagului*, în vreme ce mijloacele tradiționale de apărare ale clasei muncitoare* - îndeosebi sindicalismul* - sunt prohibite sau aservite. în democrațiile populare*, aceste dinamici vor fi mai puțin violente ca în URSS, dar vor duce la rezultate, în mare, comparabile. în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în râpele de la Babi Yar), 810.000 în Bielorusia, 130.000 în Moldova, 220.000 în Lituania, 140.000 în Rusia, 77.000 în Letonia. Confruntată cu amploarea acestei tragedii, politica stalinistă rămâne ambivalentă. Pe de o parte, puterea încurajează afirmarea identității evreiești. înțelegând încă de la începutul conflictului importanța sprijinului internațional, Stalin promovează o propagandă favorabilă evreimii; pe 24 august 1941 este lansat apelul „Fraților noștri evrei din lumea întreagă”, difuzat prin intermediul grupurilor din rezistență comunistă evreiască - cum ar fi secția
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ca subiect sunt inegale și trec sub tăcere aspectele lui cele mai întunecate. în starea actuală a cunoștințelor noastre, este totuși posibilă reperarea câtorva trăsături personale principale, și ele se combină în mod diferit, în funcție de diferitele momente: o foarte puternică afirmare a sinelui, dublată de o neîncredere universală în ceilalți, inclusiv în cei mai apropiați; un gust pronunțat pentru toate plăcerile fizice, inclusiv sportive; un remarcabil simț al folosinței timpului, a spațiului și a oamenilor; o mare apetență nu atât pentru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și simț al sacrificiului. Dar fermenții totalitarismului* dospesc deja în această masă: extremismul ideologiei, exaltarea fidelității față de conducător și partidul său, legitimarea violenței și a războiului civil*, respingerea democrației pluraliste, lipsa unei înrădăcinări în societatea civilă*. și, în plus, această afirmare a monopolului legitimității revoluționare care vrea ca partidul să-și plaseze sub dominația-i totală sovietele, sindicatele, clasa muncitoare și întreaga societate. De la partidul extremist de mase la partidul-stat totalitar Cucerind puterea, la 7 noiembrie 1917, Lenin modifică, volens nolens
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și al eficienței prin care se urmărește obținerea rezultatelor bune folosind un minim de mijloace materiale și de timp; - principiul corelării interdisciplinare (literatura, muzica, coregrafia, cunoașterea mediului înconjurător) stimulându-se imaginația creatoare și transferul cunoștințelor; - principiul libertății înțelese în scopul afirmării neîngrădite a capacității creatoare a elevilor; - principiul controlului și autocontrolului privind dezvoltarea spiritului critic și autocritic, precum și a capacităților de a face aprecieri de valoare și de gust estetic. Metodele folosite sunt instrumente de lucru ce asigură realizarea sarcinilor specifice
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
prin mijloace militare sau prin sancțiuni economice, iar viața politică se desfășoară aproape tot timpul prin constrângere. Chiar și când este adoptată o definiție mai restrictivă a coerciției, limitând-o la acțiuni militare, există exemplul demonstrației armate a Chinei pentru afirmarea drepturilor asupra insulelor Spratly, presupuse a fi bogate în petrol. Dacă Vietnamul, Taiwanul, Malaysia, Brunei sau Filipine ar fi dorit să conteste aceste pretenții, ar fi trebuit să-și sprijine poziția prin forță, fie a lor, fie a unei puteri
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Privit în acest fel - ca securitate națională -, interesul național constituie nucleul dur care garantează continuitatea entității politice, „pe care diplomația trebuie să o apere fără nici un compromis, chiar și cu riscul unui război”16. Aici se afla domeniul în care afirmarea națională este absolut necesară și cu totul justificabilă. Nu există nici o autoritate care să îndeplinească atribuțiile de securitate în locul statului, iar respectivul vid internațional face necesară adoptarea regulii hobbesiene de considerare a puterii, și nu a altei valori, drept scop
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
considerat un teoretician critic, dar în anumite probleme devine un idealist liberal. Idealist în sensul că are o idee clară despre ceea ce înseamnă progresul politic și o viață politică bună și liberal în sensul că această concepție se fundamentează pe afirmarea individuală și pe o formă de raționalitate (deși nu una instrumentală). Studiile constructiviste care se bazează pe teoria lui Habermas nu pot separa cu ușurință teoria socială (chestiunile legate de sfera publică) de teoria normativă (sfera publică este bună). Desigur
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și la instituirea principiului vindecător al terapiilor asociate întemeiat pe descoperirea (diagnosticarea) cauzelor subtile, de ordin emoțional, relațional, afectiv (informațional, în ultimă instanță), de care majoritatea disfuncțiilor organismului sunt generate, cu atât mai mult, cu cât acestea sunt frecvent ignorate. Afirmarea de către specialiști a faptului că cea mai mare parte din afecțiunile civilizației sunt generate de stres (intră de fapt toate tipurile de dezechilibre anterior amintite) reprezintă însă o evidentă recunoaștere a cauzei subtile (reale) a bolilor în situația pe care
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
scăzute la toate cele trei dimensiuni). Fără a o afirma direct, din cercetările lui Bales se degajă faptul că noul factor introdus de el se referă la o serie de însușiri personale ale liderului (originalitate în idei; dorința de autorealizare; afirmarea de sine; devotament față de sarcinile asumate). În felul acesta, Bales a reintrodus un „supliment caracterologic” în tipologia stilurilor de conducere (vezi Bales, 1965, p. 277). Interesant este și faptul că s‑au propus și tipologii ale non‑liderilor. Astfel, Dalena
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se face prin implicarea angajaților în relații interpersonale, prin oferirea șansei de a lucra în echipe etc.; satisfacerea trebuinței de stimă și statut se poate face prin încredințarea angajaților a unor sarcini care implică responsabilități crescute, dar și ocazii de afirmare și realizare, de asemenea, prin acordarea de premii, promovări, recunoașterea performanțelor profesionale; satisfacerea trebuințelor de autorealizare se face prin încredințarea unor slujbe cu mare potențial creativ, prin implicarea oamenilor în activități și structuri flexibile, relaxante etc. (vezi Johns,1998, pp.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de a-i antrena, de a-i câștiga și pe cei din jur la cauza respectivă etc. Gesturile repezi, violente efectuate îndeosebi pe direcția "înainte", în special când însoțesc vorbirea cu tonul ridicat, pot denota: stare de iritație, dorința de afirmare proprie, de dominare; exercitarea conștientă a autorității etc. Pe de altă parte, gesturile pot fi interpretate prin prisma semnificației, a conținutului lor semantic. Unele gesturi semnifică, de pildă, acțiuni. Astfel, efectuarea gesturilor specifice unor acțiuni (spargerea lemnelor, săparea cu cazmaua
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]