5,249 matches
-
cazuri se caracterizează printr-o stare confuzională cu obtuzie mintală, astenie marcată, coșmaruri, onirism, apariția unui delir acut cu hipertermie. Tulburările evoluează către o stare de comă profundă și ireversibilă. În alte cazuri pot să apară episoade de onirism cu agitație, delir violent cu episoade convulsive terminate cu o stare de comă ireversibilă. Insuficiența renală cu tulburări psihice apare în cazurile de nefrită cronică uremică. Din punct de vedere psihopatologic, aceasta se caracterizează prin următoarele tipuri de tulburări: astenie, bradipsihie, lentoare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de nefrită cronică uremică. Din punct de vedere psihopatologic, aceasta se caracterizează prin următoarele tipuri de tulburări: astenie, bradipsihie, lentoare intelectuală, o stare de obtuzie mintală, cefalee, insomnii sau coșmaruri nocturne. În alte situații putem întâlni episoade confuzionale acute cu agitație, fugă, anxietate extremă, terifiantă. În cazuri de azotermie severă apar somnolență, astenie generală, comă. Diabetul este o afecțiune care se însoțește constant de tulburări psihice. Cel mai adesea se notează stările depresive asociate cu o astenie fizică. Adesea, depresiile pot
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anume: a) Simptomele psihopatologice reprezentate prin următoarele: - stare de neliniște și tensiune internă, - circumscrierea sentimentului vital la impresia de tortură, chin, suferință, - sentimentul vital de depresie și suferință. b) Simptomele psihomotorii care constau din următoarele: - fenomene de expresie mimică specifice, - agitație psihomotorie putând merge până la raptus, - inhibiție psihomotorie putând ajunge până la stupoare. c) Simptomele neurovegetative sunt exprimate prin următoarele tipuri de manifestări: - midriază, - paloarea feței, - transpirație bruscă, - tahicardie, - tahipnee, - uscarea mucoasei bucale, - diaree, - inapetența, - insomii, - reducerea libidoului și a potenței. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
I) Tulburări psihice caracterizate printr-o exaltare generală interesând următoarele sectoare ale vieții psihice: a) mimică mobilă, privire strălucitoare, expresie jovială și euforică, atitudine amicală, familiară; b) comportamentul se caracterizează printr-o mare labilitate psiho-motorie, polipragmazie dezordonată, putând atinge formele agitației psiho-motorii cu manifestări coleroase, violente, antisociale; c) limbajul se caracterizează prin logoree, strigăte, vociferări, calambururi sau expresii obscene, limbaj moriatic; d) dispoziție afectivă euforică, bună dispoziție însoțită de strigăte, cântece, gesticulație largă, adesea dezordonată; e) tulburări de ordin intelectual manifestate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al acestor forme clinice, crizele maniacale și crizele depresiv-melancoliforme își conservă caracteristicile psihopatologice proprii. Crizele maniacale se caracterizează, din punct de vedere psihopatologic, prin următoarele tipuri de tulburări psihice: - dispoziție euforică, mimică mobilă, - logoree, limbaj în versuri sau moriatic, - polipragmazie, - agitație psiho-motorie, - fugă de idei, asociații ideative prin asonanță, - hipersexualitate, agresivitate. Crizele depresiv-melancoliforme se caracterizează, din punct de vedere psihopatologic, prin următoarele aspecte: - dispoziție tristă, - izolare și închidere în sine, - plâns, - inactivitate, mișcări reduse, - monoideism trist, - dezvoltarea unui delir melancolic de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
timp. Ele nu au un caracter brusc, ci evoluează în două etape, bine determinate: a) Etapa pregătirii actului suicidal este cunoscută sub denumirea de „sindrom pre-suicidar” (E. Ringel) și acesta constă din următoarele: - instalarea unei stări de neliniște anxioasă cu agitație neexplicabilă pentru individ, - tulburări de somn, - iritabilitate, instabilitate emoțională și tendință la depresie, - cenestopatii, preocupări obsesive, - idei de culpabilitate, inutilitate, de autoacuzare, - restrângerea câmpului de interese și al comunicării, - abuzul de alcool și medicamente psihotrope, - idei de suicid. b) Etapa
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ne oferă o clasificare a formelor de schizofrenie este E. Krapelin (1913) care descrie opt forme clinice: 1) dementia simplex; 2) hebefrenia; 3) demența depresivă simplă sau stuporoasă; 4) demența depresivă cu idei delirante; 5) forme clinice cu stări de agitație gravă și prelungită în care sunt incluse următoarele: - forma circulară, - forma agitată, - forma periodică; 6) catatonia; 7) formele paranoide; 8) confuzia verbală sau schizofazia. K. Leonhard (1957), făcând un studiu extrem de amănunțit al psihozei schizofrenice, descrie 22 de forme clinice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1) Schizofrenia paranoidă al cărui tablou clinico-psihiatric este caracterizat prin prezența unui sindrom delirant-halucinator destul de bine sistematizat tematic; prezența sindromului de automatism mintal Kandiriski-Clérambault și bizarerii. 2) Schizofrenia catatonică se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - tulburări din seria sindromului catatonic (agitație, stupoare, imobilitate, negativism, sterotipii, perseverare), - autism, - idei delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele caracteristici psihopatologice: - tulburări afective de tip maniacal, - comportament verbal moriatic, - tendință la preocupări abstracte, neadecvate vârstei și nivelului de instrucție intelectuală, - precocitate, - depresie și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Tulburările de paralizie ale excitației, în care domină din punct de vedere psihopatologic, tulburările de gândire, fie de tip maniacal-disociat, fie de tip inhibat. 3) Psihozele de motilitate hiperkinetice și akinetice, în care predomină tulburările de tip motor, fie de agitație, fie de tip catatonic. Psihozele ciclice Psihozele bipolare cu evoluție ciclică trebuiesc diferențiate de grupa psihozelor maniaco-depresive, precum și de grupa psihozelor schizofrenice, întrucât ele constituie un grup nosologic independent de tulburări psihice, fapt precizat de numeroși specialiști din domeniu (K.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în care delirul se exprimă printr-un tip de gândire autistă cu stereotipii, neologisme, bizarerii și care corespunde parafreniei fantastice din clasificarea lui E. Kraepelin. Parafrenia expansivă sau maniacală caracterizată prin exaltare euforică, ironii, calambururi, delir nesistematizat, dar lipsită de agitație psihomotorie. Sindromul Cottard, caracterizat prin delir de negație, de enormitate absurdă, idei de transformarea organelor interne și imobilitate afectivă. Este tipul denumit de Ch. Nodet, „parafrenia melancolică”. Deliranții pasionali M. Dide și P. Guiraud include în această grupă tipul de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este de două feluri: debut clinic insidios, caracterizat prin următoarele: instalarea unui deficit progresiv de tulburări de memorie și caracter, uitări, neglijențe, indiferentism față de ocupațiile obișnuite, meschinării, egoism, neîncredere etc.; debut sub formă de episoade acute caracterizate prin următoarele tulburări: agitație psihomotorie, fugi, conduite delictuale, somnolență diurnă cu insomnii nocturne, vagabondaj, episoade confuzionale cu dezorientare temporo-spațială, idei delirante de prejudiciu, stări depresive și ipohondriace, melancolie anxioasă, delir de autoacuzare și persecuție. Tabloul clinic al demenței senile se caracterizează prin următoarele aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ey). Debutul clinic are un caracter progresiv, cu deficit de atenție, memorie și judecată. Cele mai caracteristice sunt tulburările de comportament (acte bizare), afectivitate și funcții simbolice. Bolnavul își pierde inițiativa, devine apatic sau chiar achinetic. Se remarcă bufee de agitație cu logoree și euforie puerilă de tip moriatic. În sfera limbajului se notează o sărăcie a vocabularului cu tendință la stereotipii. Guiraud a izolat, din punct de vedere psihopatologic, un sindrom constant și specific, PEMA, caracterizat prin următoarele: palilalie și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
progresivă, cu o evoluție de circa doi ani și care apare în jurul vârstei de 60 de ani. Pare a fi apropiată, din punct de vedere clinic, de maladia Creutzfeld-Jakob. 12) Maladia Kraepelin Boala este o demență rapidă și progresivă, cu agitație psihomotorie, depresie, tulburări de vorbire și un sindrom catatonic. Evoluția clinică variază de la câteva luni la maximum doi ani. 32. TULBURĂRILE PSIHOSOMATICE Aspecte generale Gândirea medicală tradițională consideră patologia ca fiind expresia unui anumit tip de relație dintre organismul uman
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
convulsive diverse, tulburări de sensibilitate, atitudini vicioase, cecitate, surdomutitate, mutism etc.), boli somatice diferite (icter, conjunctivită, vărsături, stări febrile, hipertensiune arterială, epistaxis, leziuni cutanate etc.). 2) Simularea bolilor psihice: crize isterice, crize epileptice, stări confuzionale, depresii, apelul la suicid, deliruri, agitații psiho-motorii. 3) Simularea unor afecțiuni psihosomatice: stări alergice. afecțiuni digestive, dispneea pseudo-astmatică, dermatoze, hipertensiune arterială. Față de cele mai sus prezentate se impune o precizare în ceea ce privește semnificația tablourilor clinico-psihologice. Am afirmat că ele reprezintă o patologie paralelă sau o patologie de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoane intră în conflict cu lumea, cu autoritățile. Se consideră neînțeleși, nedreptățiți, persecutați, deși ei simt că au „misiuni importante” de îndeplinit. Se simt investiți cu virtuți salvatoare, mesianice. Propun soluții utopice, reformatoare. Viața lor se desfășoară într-o continuă agitație tensională. Sunt expansivi până la agresivitatea deschisă. Pot să se manifeste ca reformatori sociali, politici, religioși, ca inventatori, erotomani etc. Deși trăiesc cu o mare intensitate aceste „idei”, viața lor este de fapt strict limitată la acestea; întreaga lor existență este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt pur formale și bazate pe interese materiale, concurențiale, reduse la „nevoi pulsionale”. P. Ricoeur denumește acest fenomen „bulimia dorințelor”, iar P. Raynaud îl consideră un nou „hedonism”. Indivizii, sub influența incitațiilor publicitare, sunt antrenați într-un circuit al unei agitații continue reprezentat prin circuitul „dorință-împrumut-cheltuială-cumpărare-risipă”. Aceasta va duce, în scurt timp, la insatisfacții, frustrări, corupție, creșterea delincvenței juvenile (H. Bloch și A. Niederhoffer). Consecințele acestui fenomen de „deposedare al individului”, cu caracter alienant, va sărăci persoana umană din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care cultivă valorile autentice, se va instaura cultura de masă, o cultură simplificată, vidă de conținut, lipsită de gust, de valoare, supusă fluctuațiilor modei. Această sub-cultură, superficială și exaltată, va genera neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri. Ea va genera angoase, fobii, conduite de violență, acte delictuale. În planul gândirii colective se notează proliferarea pseudoștiințelor (ocultism, magie, astrologie, bioenergie, radiestezie) care vor mobiliza, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și care sunt „modelate” de normele modelului socio-cultural al grupului etnic respectiv. În această categorie de tulburări intră următoarele manifestări psihopatologice: Reacții morbide, de scurtă durată, de forme diferite ca manifestări și evoluție clinică: reacții depresive, reacții agresive difuze, cu agitație confuzivă sau stupoare (Amokul, crima reflexă, moartea psihogenă rapidă și moartea psihogenă lentă). Dezvoltări morbide și nevroze, cu evoluție clinică constant organizată, cu o configurație clinică proprie în care semnalăm următoarele tipuri de tulburări: nevroze de curățenie, de factură fobic-obsesivă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rămâne mult timp într-un loc. Nevoia de a se mișca continuu. Achinezia: absența sau diminuarea voluntară a motilității. Afazie: tulburare a limbajului de tip expresiv-motor (afazia Broeaca) sau receptiv-senzorial (afazia Wernike) datorită leziunii cortico-cerebrale a centrilor vorbirii din creier. Agitație: formă de comportament patologic de expresie motorie, mai mult sau mai puțin turbulentă și dezordonată, cu caracter pulsional, adesea ireflexiv, putând duce la acte de violență cu caracter de periculozitate atât pentru bolnav, cât și pentru anturajul acestuia. Agnozie: pierderea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a vorbi fără să spui nimic, flux verbal adesea incoerent și dezordonat, specific excitației maniacale. Manie: tulburare psihică autonomă caracterizată printr-o stare de excitație psihomotorie, dispoziție euforică, fugă de idei, logoree, dezinhibiție moriatică putând ajunge la forme de agitație coleroasă cu manifestări violente antisociale. Manierism: formă de expresie și conduită patologică (mimică, limbaj, ținută, comportament, gesturi) cu caracter afectat, lipsită de simplitate și naturalețe. Masochism: perversiune sexuală cu caracter pasiv care asociază plăcerea erotică cu durerea fizică. Este opusul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1967) M. Sendrial Franța Histoire culturelle de la maladie (1980) J. Postel și Cl. Quétel Franța Nouvelle Histoire de la psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
șterge tabla atunci când este scrisă, să ducă mesaje altor învățători, să cheme elevii în clasă, să aducă cornul și laptele etc. redirecționarea comportamentelor negative De câte ori este posibil, surplusul de energie a elevului trebuie redirecționat în scopuri educative. Atunci când copilul manifestă agitație, acesta trebuie implicat în organizarea activității didactice. De pildă, acesta poate fi solicitat în organizarea diverselor echipe de lucru, în așezarea/ distribuirea materialului didactic etc. sprijinirea elevului în vederea sporirii capacității de concentrare Atenția copilului este distrasă foarte ușor de sunete
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
pămînturile Soarelui? Pentru că soarele li se strecoară în vene, le aprinde și le umple inima de dorințe și de pasiuni. Mocnesc în ei dorințe pe care nu ajung să le satisfacă niciodată. Mai mult decît atît: sunt cuprinși de o agitație diabolică. S-au împrăștiat pe pămînt și suferă, se chinuie, luptă incontinuu." Pentru prima oară în istoria omenirii, o lume este pe cale de a cuceri întreaga planetă și de a distruge toate celelalte lumi, fără excepție. O lume care ia
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ca despre personalități cu totul ieșite din comun s-a subliniat adesea, cu mai multă sau mai puțină dreptate, că viața lor a contrazis reprezentarea curentă potrivit căreia realizările creatoare excepționale sunt rezervate doar celor care se țin departe de agitația vieții și a disputelor publice. În ciuda marii varietăți a înzestrărilor, a spectrului foarte larg al intereselor și preocupărilor, a configurației proteice a activităților sale, Russell a fost o minte de o coerență excepțională. Coerența i-a fost dată de încrederea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
viruși a parotidei. 5. Meningita se întîlnesc de asemeni în evoluția ambilor tipuri de viruși. 6. Tabloul clinic în ambele infecții este similar . „ greață și vomă, intoleranță digestivă, stare de rău curbatură cefalică și tulburări ale senzitoriului - cu delir și agitație moderată.” Boli infecțioase Mircea Cioltan Editura Medicală 7. Infecția cu virusul mumps dă imunitate pe viată. Am întîlnit un caz în care pacientul prezenta imunitate la H.I.V.(a avut oreion în copilărie). 8.Pancreatita.( În stadiile mai avansate însoțită de
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]