6,858 matches
-
extracție în cinci tuburi sau pâlnii. În prima etapă (transfer 0) 50 ml din fiecare fază sunt plasați în tubul r1. Proba de 100 mg este adăugată odată cu soluția de rafinat astfel încât solutul se află în primul tub. Aceasta este agitată, iar după stabilirea echilibrului, A se va repartiza conform constantei de echilibru D =1/2 = 33,6/66,6 (aceste cifre sunt înscrise rotunjit ). În primul transfer, extractantul (33,3 mg A în 50 ml) este deplasat în al doilea
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
deplasat în al doilea tub (pâlnie) în care se mai adaugă 50 ml soluție apoasă. În primul tub se adaugă 50 ml solvent extractant (peste soluția de rafinat care conține 66,6 mg A). Ambele pâlnii, 1 și 2, sunt agitate și lăsate un timp pentru stabilirea echilibrului. Noile cantități rezultate din repartiția lui A în fiecare fază și tub (pâlnie) sunt indicate pe figură pe rândul al doilea. Acest proces se repetă prin transferarea extractantului din tubul 2 în tubul
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
Dagron, Naissance d'une capitale. 47 O analiză comparativă a lucrărilor de istoriografie urbană am dezvoltat într-un studiu dedicat imaginii orașului Constantinopol în literatura bizantină din secolul VI. Vezi Mesina, "Războiul celor două Rome." 48 Vezi Mondzain: Il s'agit pour eux de défendre le dogme de l'incarnation et l'unité de l'Eglise. La défense de la production iconique reste une obligation spirituelle dans la droite ligne de la pensée des évangélistes et des Pères. Chez Nicéphore la méditation est
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
frig și eu sunt singur. Și vântul suflă așa de aprig! Te rog! Te rog mult! Pleacă de lângă sobă! Îți promit că mâine îți voi construi câțiva prieteni, ca să nu mai fii singur. - Alondra! Fetițo! Ce-ai pățit? De ce te agiți așa? Glasul cald al bunicii și mângâierea ușoară o trezesc pe Alondra din somn. Privește în jur. Sare din pat și aleargă la fereastră. Soarele cu dinți face să scânteieze în mii de luminițe zăpada pufoasă. Din mijlocul curții, omul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
abject, toate acestea tratate cu un instinct fin al culorilor, documentează asupra hibridității unei societăți. Mateiu Caragiale este un poet și scrierea lui valorează prin ceea ce sugeră. Realitatea se transfigurează, devine fantastică și un fel de neliniște de Edgar Poe agită pe aceste secături ale vechii capitale române. De aceea scriitorul trebuie pus mai degrabă în grupul suprarealiștilor, dată fiind atenția lui pentru elementul inefabil ancestral, aparținând fondului obscur. H. BONCIU Înrâurit de poeții austriaci, în special evrei, H. Bonciu aduce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îndreptase spre studiul concepției despre moarte a anticilor, spre "doctrina salvării". El vorbea vibrant despre Destin, despre Moire, însă soluția lui nu era teologică ci eroică. V. Pîrvan ajunse, cu alte cuvinte, să simbolizeze "condiția tragică" a omului, care a agitat atâta gândirea europeană de câteva decenii. Lucian Blaga, dimpotrivă, e un adevărat mistic, într-un sistem scris care e întîia încercare masivă și izbutită de construcție metafizică. Trecând peste amănuntele verbale, Blaga e un platonician, admițând ca mijloc de investigație
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
culturii muntenești. Dar, încă o dată, Muntenia și-a plătit tributul către românism prin lupta ei pentru crearea României moderne, ceea ce constată, dar nu înțelege Alecsandri, când în scrisorile sale2 nu mai isprăvește cu sarcasmele la adresa politicii din Muntenia: "ăMunteniiî se agită ca niște umbre chineze pe o scenă politică imaginară... Nebunia lor naivă îi depărtează din ce în ce mai mult de domeniul literaturii... Meschinele patimi zise politice, care au devenit o tristă monomanie dincolo de Milcov..." "Politica, iată boala care seacă izvoarele imaginației și a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acelor lucruri nu intră în cadrul studiului nostru. Și în privința literaturii observăm două faze în ideile lui Eminescu: înainte de a veni în Iași, Eminescu a mai avut ocazia să vorbească de teatru, ca colaborator al unor gazete din Ardeal, unde se agita ideea unui teatru românesc ardelean. Ideile literare ale lui Eminescu din această epocă se deosebesc de cele din epoca următoare. Dacă nu poate, de pildă, gusta piesele lui Bolintineanu, el gustă pe ale lui V.A. Ureche 1. Prin urmare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mare importanță și acum. în Europa, aproape toate dezordinile din societate se nasc în căminul familial și nu departe de patul conjugal. Aici, bărbații disprețuiesc legăturile naturale și plăcerile permise, cultivând gustul pentru dezordine, pentru neliniștile inimii și instabilitatea dorințelor. Agitat de patimile tumultoase care i-au tulburat ades propria locuință, europeanul se supune cu greu puterii legislative a statului. Când părăsește agitația lumii politice, Americanul se întoarce în sânul familiei unde reîntâlnește imaginea ordinii și a păcii. Aici, toate plăcerile
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Într-o seară, după ce am jucat popice amândoi, după ce m-a bătut de m-a prăpădit la joc, făcând mereu numai nouă puncte, am trecut amândoi în sala de spectacol. Toată sala era plină de lume. Capelmaistrul Carbus începuse să agite bagheta. La masa noastră mai veniră încă vreo patru-cinci prieteni. Eminescu era foarte vesel, transportat. Veni o nouă serie de halbe cu guler de mareșal, — Ce gulere sunt astea, bre? — De general! — De colonel bulgăresc! Eminescu avea privirea îndepărtată spre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu ști nici momentul morții poetului. Păstrează în mod obstinat, s-ar putea zice, ziua de 15 iunie, pentru a nu-l contrazice pe D. Cosmănescu. Surse de presă sincrone vorbesc de noaptea de 15 spre 16 iunie, poetul fiind agitat, sculând medicul de gardă pentru a cere un pahar de lapte și expiind apoi în somn: „Ieri, vineri (16/28 iunie) dimineața, el ceru să i se dea un pahar cu lapte și ceru să i se trimeată dr. Șuțu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a început a vorbi, fața îi este cu totul senină, a mâncat singur, la medicamentul Țitman a zis: „Nu pot lua, este foarte grețos”. Părerea mea este că fricțiunile cu mercur în fiecare zi un gram mai mult l-au agitat mai mult decât medicamentele pe care le ia aproape de 4o de zile. (...) O singură grijă mă persecută, este să nu aibă paralizie la beșica udului, căci a 7-a zi este astăzi de când nu simte de fel ce-i cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ea însăși avea 5000 lei în bancă, zestre de la Gheorghe Eminovici, și era dispusă să dea o parte din ei. Socotelile care-i frământă mintea și timpul sunt, astfel, foarte simple și duc spre liniștirea unei vieți până acum destul de agitate a ei și spre o existență simplă și decentă în Botoșani a lui Eminescu. 20 ianuarie: „De scriitorii ce-mi scrii mata că au murit în cea mai mare mizerie nu mă mir, că Mihai, de nu făceați Dumneavoastră comitet
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
obicei vine ia timp. (Notă: Această ultimă propoziție și mai ales sintagma "de obicei" este o informație necerută, dar valoroasă, pentru că arată că bărbatul respectiv a luat de multe ori autobuzul în cauză și călătorește des cu avionul. ) BRIAN: E agitat oceanul azi. AMY: Da, îmi aduce aminte de lacul Titicaca în timpul unei furtuni . CUM SE POATE PROFITA DE PE URMA INFORMAȚIILOR NECERUTE Când ascultăm cu atenție, vom observa că oamenii lasă adesea să se strecoare informații fără vreo legătură evidentă cu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
am tras de manetă și am devenit o vedetă! Mașina a început să șuiere, s-au aprins luminițe roșii și toată lumea se uita la mine și zâmbea. Era emoționant! Câștigasem! E drept, numai 7, 50 dolari, dar eram atât de agitat de parcă aș fi câștigat un milion! Mi-a plăcut atât de mult senzația, încât am continuat cinci ore și am cheltuit încă 32 de dolari, doar-doar s-o mai întâmpla o dată!" într-un alt caz, o femeie, de asemenea, avea
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
era că peștele congelat își pierdea gustul. A încercat metoda menținerii peștelui viu timp de câteva zile, dar și așa peștele își pierdea gustul. Sfatul unor specialiști e fost să mențină peștele cât mai mult în mișcare. A încercat să agite cât mai mult apa din bazinul în care erau ținuți peștii, dar fără rezultate bune. Atunci și-a pus dorința: „Sunt în apă, printre pești, și pot să-i mișc tot timpul”. Această dorință a condus la ideea unui pește
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și altora o doctrină atât de grea. El era conștient că a descoperit un adevăr profund, greu de sesizat, greu de înțeles, neprețuit, intim, accesibil doar înțelepților. Textele canonice exprimă astfel zbuciumul sufletesc prin care a trecut Buddha: „Omenirea se agită în vârtejul lumii unde își află plăcerea. Va fi greu pentru oameni să înțeleagă legea înlănțuirii cauzelor și a efectelor, să renunțe la samsăra [...] La ce bun să dezvălui oamenilor ceea ce am descoperit cu prețul unor mari eforturi? De ce aș
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mine, acuma tăcere; îți spun pe urmă tot. (vorbesc încet toți trei.) Cațavencu: (cătră Farfuridi și Brânzovenescu) Dați-mi voie, stimabile, nu d-voastră veți avea mai multă încredere față cu înaltele locuri decât onorabilul (toți ascultă, Tipătescu se plimbă agitat în fund) d. Tipătescu, prefectul cel mai onest!... Trahanache: Da! Cațavencu: Cel mai integru!... Trahanache: Da! Cațavencu: Cel mai credincios!... Zoe: Firește! Cațavencu: Dați-mi voie să vă spun că toate zbuciumările dvoastră sunt numai și numai chestii personale, și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în picioare. Pe bănci, pe scaune și împrejur asemenea. În capul băncilor din față, e Cațavencu împreună cu Ionescu, Popescu și alți dascăli și partizani. Farfuridi e la tribună. -Perdeaua se ridică asupra unei întreruperi. În toată sala e rumoare. Prezidentul agită clopoțelul.) SCENA I Trahanache, Cațavencu, Brânzovenescu, Farfuridi, Ionescu, Popescu, Cetățeni, Alegători, Public rumoare Farfuridi: (de la tribună) Dați-mi voie (gustă din paharul cu apă.) Dați-mi voie! (Rumoare.) Trahanache: (trăgându-și clopoțelul) Stimabili! Onorabili! (afabil) faceți tăcere! Sunt cestiuni importante
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Faceți tăcere, stimabile!... (cătră Cetățeanul turmentat.) Cum? Cetățeanul: (șovăind) Cioclopedică! (sughite.) Comportativă! (sughite.) Iconomie! (sughite.) Soțietate care va să zică... (râsete și rumoare mare.) Ionescu: E turmentat!... Popescu: E tun! (grupul se mișcă; unii se scoală.) Cetățeanul: (sughițând și strigând) Sunt nembru! Trahanache: (agitând clopoțelul cu putere, cătră Ionescu și Popescu) Stimabile! Stimabile, (cu afabilitate) rog, dați afară pe onorabilul! Ionescu, Popescu și Grupul: Afară! E turmentat! Afară! (Ionescu și Popescu îl îmbrâncesc spre ușă. Cațavencu s-a dat jos de la tribună și vorbește
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și Grupul: Afară! Cetățeanul: Nembru! (Toată scena aceasta a fost însoțită de râsete și rumoare. Dascălii au dat afară pe Cetățeanul turmentat. În adunare, mișcare. Pristanda se apropie la tribună, în vreme ce dascălii și grupul lor, în mijloc cu Cațavencu, se agită și-și reiau locurile.) Pristanda: (misterios lui Trahanache) Coane Zahario, dă-i zor! Trebuie să-l lucrăm pe onorabilul, pe d. Nae Cațavencu; ordinul lui conul Fănică... Sunt la ușă, când oi tuși de trei ori, d-ta proclamă catindatul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a omorât... L-au Întins pe jos, pe ciment. Țurcanu a plecat... El avea singur dreptul... și bătea În ușă, și venea imediat gardianul, și-i dădea drumul. Atunci a fost foarte supărat... Mă uitam pe fața lui și era agitat, era... Și, În sfârșit, au venit, l-au pus Într-o pătură, l-au luat, l-au dus. S-a terminat... În seara aia nu s-a mai bătut... Dar a doua zi dimineață a venit Țurcanu de la administrație și-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
1908), Capitala sub ocuptia dușmanului (1921), 1001 feluri de măncări (1934), Dictatura gastronomică. 1501 feluri de măncări (1935). cincizeci de ani din istoria bucureștilor - studiu introductiv - Constantin Bacalbașa s-a născut la 21 august/2 septembrie 1856 într-un București agitat de evenimentele Războiului Crimeii (1853-1856), care prilejuise, încă o dată, cotropirea principatelor române, aflate la răscrucea tuturor invaziilor, de către oștile țariste, otomane și austriece, unele mai hămesite decât altele. Tatăl său, tot Constantin (Costache), viitor șef - vreme de mulți ani - al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de lei sau 11,85 franci. în bucurești 57 Pe lângă aparatul religios, copiii erau domesticiți și cu înscenări de spaimă. Unul din servitori se îmbrăca într-un cearșaf alb și sosea în odaie sunând dintr-o tigaie purtată sub cearșaf, agitând un băț aprins și spunând cu glas răgușit vorbe amenințătoare. Aceasta, când copiii făcuse[ră] „nebunii“. Apariția înfricoșătoare se numea „Joimărița“. Sistem de educațiune absurd, la îndemâna oamenilor inculți, care contribuia să înmoaie curajul copilului, să-l facă fricos și laș
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să prindă rădăcini. Să ne întoarcem dar înapoi, aruncând o privire asupra situației și întâmplărilor politice. În anul 1870 legenda cuzistă nu se stinsese încă. Patru ani trecuse numai de la detronarea lui Alexandru Ioan I Cuza și spectrul cuzist era agitat de unii politicieni. La începutul anului 1870, sub ministerul Alexandru Golescu (Arăpilă), candidatura lui Cuza este pusă la Colegiul al IV-lea, care era colegiul țăranilor, în județele Dolj și Mehedinți. Cine-i pusese candidatura? Pentru ca să nu fie bănuiți că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]