5,602 matches
-
suplimentarea numărului de copii într-un spațiu disponibil crește numărul de interacțiuni agresive. Alte studii realizate asupra unei populații de aceeași vârstă susțin că acest efect se datorează mai degrabă lipsei activităților de divertisment. La liceu, relația dintre mulțime și agresivitate se explică, în general, prin anonimat și depersonalizare a activităților școlare. În cazul în care definiția mulțimii depinde de mărimea spațiului fizic disponibil, percepția densității spațiale poate provoca un comportament agresiv indiferent de cât de puțin intervine prezența unui alt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comise mai ales în urma actelor de violență ale jucătorilor (Arms și Russell, 1997 citat de Russell et al., 1998). Huliganii nu-și asumă niciodată responsabilitatea actelor săvârșite, atribuindu-le factorilor contextuali. În plan individual, ei se consideră furioși și folosesc agresivitatea fizică, ținând cont însă foarte mult de părerea celorlalți (sinele public). Ei au de cele mai multe ori antecedente psihopatologice, sunt impulsivi și caută senzații tari (Arms et al., 1997; Mustonen, Arms și Russell, 1996 citați de Russell et al., 1998). Există
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mulțime nu provoacă în mod sistematic acte de violență. Acestea din urmă depind de contextul social sau economic specific. Mulțimea poate însă să inducă o stare emoțională negativă și să activeze anumite reacții negative. Aceste sentimente nu se transformă în agresivitate decât în condițiile specificate mai sus. Cercetările analizate demonstrează că factorii de mediu pot acționa asupra probabilității declanșării comportamentelor agresive în împrejurări specifice. Motivele pentru care stările "ostile" provocate de un mediu fizic inconfortabil cresc probabilitatea agresivității încă nu sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se transformă în agresivitate decât în condițiile specificate mai sus. Cercetările analizate demonstrează că factorii de mediu pot acționa asupra probabilității declanșării comportamentelor agresive în împrejurări specifice. Motivele pentru care stările "ostile" provocate de un mediu fizic inconfortabil cresc probabilitatea agresivității încă nu sunt cunoscute. Două explicații par totuși plauzibile: ipoteza conform căreia aceste stări declanșează în mod direct o activare fiziologică ce se poate transforma în agresivitate și ipoteza activării unui set de gânduri și idei asociate cu violența atunci când
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Motivele pentru care stările "ostile" provocate de un mediu fizic inconfortabil cresc probabilitatea agresivității încă nu sunt cunoscute. Două explicații par totuși plauzibile: ipoteza conform căreia aceste stări declanșează în mod direct o activare fiziologică ce se poate transforma în agresivitate și ipoteza activării unui set de gânduri și idei asociate cu violența atunci când individul se află într-un mediu fizic relativ "ostil". Starea afectivă indusă de un mediu puțin confortabil poate facilita sau inhiba inițierea unui comportament agresiv în funcție de modul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de o anumită situație îl pot determina pe individ să încerce să controleze situația prin evitare sau manipulare. Dacă aceste strategii comportamentale se dovedesc totuși imposibile sau ineficiente, comportamentele agresive se pot manifesta, cu precădere în prezența altor factori ai agresivității. Mediul social contexte în care se manifestă agresivitatea Agresivitatea în calitate de comportament social nu înseamnă nimic în afara contextului social. Probabilitatea agresivității este mereu determinată de prezența sau de acțiunea, reală sau fictivă, a celuilalt în mediul social imediat al individului. Un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
individ să încerce să controleze situația prin evitare sau manipulare. Dacă aceste strategii comportamentale se dovedesc totuși imposibile sau ineficiente, comportamentele agresive se pot manifesta, cu precădere în prezența altor factori ai agresivității. Mediul social contexte în care se manifestă agresivitatea Agresivitatea în calitate de comportament social nu înseamnă nimic în afara contextului social. Probabilitatea agresivității este mereu determinată de prezența sau de acțiunea, reală sau fictivă, a celuilalt în mediul social imediat al individului. Un cuvânt nepotrivit, o frustrare, jena cauzată de prezența
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să încerce să controleze situația prin evitare sau manipulare. Dacă aceste strategii comportamentale se dovedesc totuși imposibile sau ineficiente, comportamentele agresive se pot manifesta, cu precădere în prezența altor factori ai agresivității. Mediul social contexte în care se manifestă agresivitatea Agresivitatea în calitate de comportament social nu înseamnă nimic în afara contextului social. Probabilitatea agresivității este mereu determinată de prezența sau de acțiunea, reală sau fictivă, a celuilalt în mediul social imediat al individului. Un cuvânt nepotrivit, o frustrare, jena cauzată de prezența unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
strategii comportamentale se dovedesc totuși imposibile sau ineficiente, comportamentele agresive se pot manifesta, cu precădere în prezența altor factori ai agresivității. Mediul social contexte în care se manifestă agresivitatea Agresivitatea în calitate de comportament social nu înseamnă nimic în afara contextului social. Probabilitatea agresivității este mereu determinată de prezența sau de acțiunea, reală sau fictivă, a celuilalt în mediul social imediat al individului. Un cuvânt nepotrivit, o frustrare, jena cauzată de prezența unei alte persoane, un ordin al unui superior pot declanșa comportamente agresive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în mediul social imediat al individului. Un cuvânt nepotrivit, o frustrare, jena cauzată de prezența unei alte persoane, un ordin al unui superior pot declanșa comportamente agresive. Vom examina în continuare factorii mediului social ce ar putea influența comportamentul agresiv. Agresivitatea ca răspuns la frustrare Nu există o definiție științifică unică a frustrării. Uneori termenul corespunde unui eveniment extern precum "un obstacol ce apare în calea individului atunci când acesta și-a fixat un scop și vrea să-l atingă", alteori frustrarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
folosită și într-un sens mult mai larg pentru a explica starea individului cu resurse puține sau într-un sens mai specific, caz în care frustrarea poate să corespundă cu absența unei recompense așteptate. Primele cercetări empirice asupra relației dintre agresivitate și frustrare au fost realizate de Dollard, Miller, Doob, Mowrer și Sears în 1939. Într-un raport elaborat de Hovlan și Sears (1940 citat de Berkowitz, 1993, p.77), autorii descriu rezultatele unui studiu istoric asupra evenimentelor ce s-au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sex masculin recompensați sau subiecții de sex feminin. În cazul în care subiecții sunt informați despre consecințele pozitive ale șocurilor puternice asupra învățării, diferențele menționate mai sus dispar. În concluzie, autorul avansează ipoteza conform căreia indivizii reacționează la frustrare prin agresivitate doar în situația în care o astfel de reacție poate pune capăt frustrării, agresivitatea fiind percepută ca răspuns logic la frustrare (Buss, 1966). Un alt studiu efectuat de Burnstein și Worchel (1962) denotă că atunci când indivizii eșuează într-o sarcină
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
informați despre consecințele pozitive ale șocurilor puternice asupra învățării, diferențele menționate mai sus dispar. În concluzie, autorul avansează ipoteza conform căreia indivizii reacționează la frustrare prin agresivitate doar în situația în care o astfel de reacție poate pune capăt frustrării, agresivitatea fiind percepută ca răspuns logic la frustrare (Buss, 1966). Un alt studiu efectuat de Burnstein și Worchel (1962) denotă că atunci când indivizii eșuează într-o sarcină din cauza deficienței aparatului auditiv al partenerului cu probleme de auz, reacțiile lor agresive sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În cazul în care motivele diminuării salariale le-au fost explicate foarte clar și fără ambiguități, furturile s-au redus considerabil. În opinia lui Farrington (1994), măsurile privind situația economică a părinților reprezintă de asemenea un indiciu de probabilitate a agresivității pentru momentul când copii din aceste familii vor deveni adulți. O situație economică precară, marcată de multe privațiuni, de lipsa permanentă a banilor, de dificultății de cazare, plus numărul mare de membri într-o familie, pot favoriza dezvoltarea unui comportament
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de mici, fiind chiar maltratați din cauza sărăciei familiilor din care fac parte. Efectul de durată al experiențelor frustrante nu poate fi totuși atribuit acumulării de energie agresivă. El este mai degrabă cauzat de setul de norme și credințe ce justifică agresivitatea. * Frustrarea conduce întotdeauna la agresivitate? În cadrul studiilor empirice citate, tratamentele la care subiecții au fost supuși nu reprezintă adevărate frustrări. În marea majoritate a situațiilor subiecții reacționează la un atac, la o nedreptate sau la o agresiune. De altfel, indivizii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din cauza sărăciei familiilor din care fac parte. Efectul de durată al experiențelor frustrante nu poate fi totuși atribuit acumulării de energie agresivă. El este mai degrabă cauzat de setul de norme și credințe ce justifică agresivitatea. * Frustrarea conduce întotdeauna la agresivitate? În cadrul studiilor empirice citate, tratamentele la care subiecții au fost supuși nu reprezintă adevărate frustrări. În marea majoritate a situațiilor subiecții reacționează la un atac, la o nedreptate sau la o agresiune. De altfel, indivizii al căror comportament a fost
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rău altora. Ei încercau, de fapt, să îndeplinească o sarcină impusă de experimentator, scopul fiind întotdeauna efectuarea sarcinii în cele mai bune condiții. În situațiile în care frustrarea a fost corect manipulată, fără a fi confundată cu eșecul sau ofensa, agresivitatea nu s-a manifestat în mod sistematic. Într-un experiment în care copiilor li se refuza o recompensă mult dorită sau o recompensă mai puțin dorită, copii nu loveau diferențiat păpușa gonflabilă sau jucăriile de pluș oferite (Jerard și Walters
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu cele provocate de insultă. După ce au realizat o sarcină de numărare în care fiecare greșeală a complicelui experimentatorului era semnalată fie prin administrarea de șocuri electrice, fie prin aprinderea unei lumini, subiecții erau supuși unui test de evaluare a agresivității ca răspuns la frustrare (Rosenweig Picture-Frustration; Rosenweig și Rosenweig, 1952). În timpul testului complicele experimentatorului își exprimă aprobarea numai atunci când jumătate dintre subiecți aleg răspunsuri agresive. Pentru ceilalți subiecți complicele își exprimă aprobarea numai dacă răspunsurile nu sunt agresive. Apoi subiecții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unui test de inteligență pe care îl trec cu bine sau pe care îl ratează. Jumătate dintre subiecții care au eșuat sau au reușit sunt insultați de către complice. Atunci când sarcina de numărare este reluată, doar subiecții ofensați manifestă mai multă agresivitate împotriva complicelui, mai ales dacă reacția lor agresivă a fost aprobată de către acesta. Într-un alt experiment, a fost studiat efectul întârzierii, mai lungi sau mai scurte, combinat cu eșecul sau succesul într-o sarcină de competiție intelectuală, asupra manifestării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
împotriva complicelui, mai ales dacă reacția lor agresivă a fost aprobată de către acesta. Într-un alt experiment, a fost studiat efectul întârzierii, mai lungi sau mai scurte, combinat cu eșecul sau succesul într-o sarcină de competiție intelectuală, asupra manifestării agresivității. Rezultatele au arătat că nivelul de agresivitate manifestat de către subiecți în timpul îndeplinirii sarcinii n-a fost determinat nici de întârziere nici de eșec, factorul determinant fiind reprezentat mai degrabă de intensitatea șocului administrat subiecților. Cu cât adversarul mărea intensitatea șocului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivă a fost aprobată de către acesta. Într-un alt experiment, a fost studiat efectul întârzierii, mai lungi sau mai scurte, combinat cu eșecul sau succesul într-o sarcină de competiție intelectuală, asupra manifestării agresivității. Rezultatele au arătat că nivelul de agresivitate manifestat de către subiecți în timpul îndeplinirii sarcinii n-a fost determinat nici de întârziere nici de eșec, factorul determinant fiind reprezentat mai degrabă de intensitatea șocului administrat subiecților. Cu cât adversarul mărea intensitatea șocului atunci când eșua, cu atât mai intens era
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecților. Cu cât adversarul mărea intensitatea șocului atunci când eșua, cu atât mai intens era șocul propus de către subiecți în aceleași circumstanțe. Frustrarea definită ca obstacol sau amânare impusă acțiunilor individului pare să nu reprezinte o condiție suficientă pentru creșterea probabilității agresivității. Ea poate totuși să inducă o stare de furie sau de iritare capabilă să provoace tendințe agresive în anumite împrejurări. Pentru unii autori, declanșarea sau nedeclanșarea agresivității ca răspuns la frustrare depinde de modul în care individul își reprezintă situațiile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
impusă acțiunilor individului pare să nu reprezinte o condiție suficientă pentru creșterea probabilității agresivității. Ea poate totuși să inducă o stare de furie sau de iritare capabilă să provoace tendințe agresive în anumite împrejurări. Pentru unii autori, declanșarea sau nedeclanșarea agresivității ca răspuns la frustrare depinde de modul în care individul își reprezintă situațiile generatoare de frustrare sau de percepția corectă sau incorectă a acestor situații (Averill, 1982; Pastore, 1952). Cercetările efectuate pe copii arată că în marea majoritate a cazurilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
resimte frustrarea. De exemplu, în studiul realizat de Doob și Sears, pasagerii care așteptau autobusul nu se simțeau doar frustrați, ci aveau impresia că le este lezat dreptul de cetățean. După părerea lui Pastore, indivizii nu reacționează la frustrare prin agresivitate decât dacă frustrarea este arbitrară și nedreaptă. Pentru a-și demonstra punctul de vedere, Pastore a reluat cele 16 situații imaginare din studiul lui Doob și Sears, modificându-le. Fiecare situație descrisă din noua versiune conține o frustrare (comportamentul agentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diferitelor grupuri sociale. Cauza actelor agresive nu este privarea în sens absolut, ci privarea relativă, legată de așteptările ce apar într-o conjunctură istorică particulară (Aronson et al., 1994, p. 466). Cercetările analizate scot în evidență diversitatea factorilor ce declanșează agresivitatea. Există oare un element comun pentru toți acești factori? Cercetătorii au identificat cel puțin un numitor comun: experiența emoțională a unei stări negative. De acum încolo, agresivitatea poate fi considerată drept rezultat al declanșării unei stări afective negative. Agresivitatea ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]