KorAP: Find »[drukola/base=alătura & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...196 197 198 ...632 >

15,786 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603

Dă muzica tare și apoi trage draperiile. Afară plouă, și deodată îmi pare bine că am venit acasă la timpul potrivit. Debbie găsește un stroboscop și îl pune în mijlocul camerei, ca să putem dansa în jurul lui. Fiona refuză să ni se alăture pe ringul de dans improvizat. Ne mai spune și să dăm muzica mai încet, pentru că nu vrea să se plângă din nou vecinii. Insistă că nu vrea să piardă cursul de PR de la seral, deși Debbie încearcă să o convingă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
Cheshire. Superb de fapt. —O, mai spune-ne. Amy e încântată. E clar că bărbații reprezintă unul din subiectele ei preferate de discuție. —E pilot? Sigur că nu, râd eu răgușit. Doamne... cum ar fi... hahaha... Aștept să mi se alăture și să izbucnească în râs, dar n-o face. Fata arată de parcă ar fi fost rănită de moarte. Zâmbetul i-a dispărut de tot. Vai, vai, sigur am atins un punct sensibil. Poate tatăl ei e căpitan sau ceva de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
anul ăsta, pot să-și ia adio de la prezența mea. Obișnuiam s-o cânt ca să le fac pe plac bunicilor mei, dar acum sunt mult prea mare pentru un asemenea comportament. Mă întreb dacă sora mea, Ruth, o să ni se alăture de Crăciun. În fiecare an amenință că nu vine și mă lasă pe mine să curăț varza de Bruxelles, să descurc luminițele de Crăciun și să dau cu aspiratorul în toată casa. De obicei, când ajunge ea, nu mai e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
că oamenii reacționează diferit la șoc. Așa încât faptul că Debbie râde e în regulă. E doar o reacție normală. Oricum, sunt bucuroasă că nu plânge. Cu asta ar fi greu să mă descurc. Debbie încă mai chicotește. Refuz să mă alătur. Ar fi foarte nepotrivit. În loc de asta, pur și simplu stau așteptând răbdătoare să se oprească. În cele din urmă o face, dar cu toate astea pare în continuare amuzată. —Katie, prostuțo. Se apleacă și îmi dă prietenește un pumn în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
în păr, o să fie și mai rău, nu? Of, Katie, nu o să te înveți niciodată minte? Cât sunt sub duș, spălând rămășițele cinei de ieri din părul meu, aud o ciocănitură la ușă. Adam întreabă dacă poate să mi se alăture. Deodată devin timidă. Știu că mi-a văzut corpul ieri-noapte, dar atunci era întuneric, așa că era total altceva. Oricum, nu vreau să mă creadă vreo puritană, așa că mă înfășor într-un prosop și deschid ușa. Adam stă acolo gol, ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
bătrâneți. Nu știu de ce, dar pari foarte mulțumită de tine, mă tachinează Tania în timp ce-mi toarnă un pahar de suc de portocale. Vreun bărbat la orizont? — Păi, cam așa ceva, spun eu înroșindu-mă discret. Nu dăm nume? se alătură și Tara discuției. Nici un nume deocamdată. E oarecum pe ascuns. —Hmm, face Tara răsucindu-și diamantul strălucitor pe deget. Cumva nu-mi place cum sună asta. —Ai o aventură? întreabă Tania cu ochii mari, trăgându-și mânecile entuziasmată. E cineva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
Probabil încă se mai caută, pentru că nu am mai auzit nimic de ea de-atunci. Oricum, sper că se distrează. Doamne, uneori, când ploaia irlandeză se transformă în lapoviță și vântul bate necontenit, cred că mi-ar plăcea să mă alătur ei într-un climat cald. Dar evident că nu voi pleca nicăieri prea departe pentru un timp. Tim s-a logodit. Cu vecina lui, vă vine să credeți? Se pare că se vedea cu ea de mult fără să știu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453

un adevărat fenomen de marketing, continui. Imaginea Panther este cunoscută În Întreaga lume, În vreme ce sloganul „Nu te opri“, devenit deja clasic, a intrat deja În dicționarele de profil. Companiei Glen Oil i se oferă acum șansa unică de a se alătura acestui brand de marcă, faimos pe Întreg mapamondul. Din ce În ce mai sigură pe mine, Încep să mă plimb În jurul Încăperii, gesticulând cu doza de suc. — Atunci când cumpără o băutură energizantă Panther, consumatorul afirmă faptul că nu se va mulțumi decât cu ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Adevărul e că cei din casele de peste drum au Început deja să se uite la ea curioși. Și, fără veste, mi se face extrem de frică. Ce fac ? E o lume despre care nu știu absolut nimic. Când stăteam pe scaune alăturate În avion, Jack și cu mine eram doar doi oameni aflați la același nivel. Dar uite-ne acum. Uite În ce lume trăiește el - și uite În ce lume trăiesc eu. — Lissy, spun cu glasul pierit. Nu vreau să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
fără nici o urmă de expresie. Mi-e teamă că e nevoie de tine. — Of, zic vizibil ușurată. Ei, asta e, se mai Întâmplă. — Ce păcat ! spune mama. Nu poți să mai stai măcar să bem ceva ? Jack, poți să ni te alături și tu dacă vrei, ia un copan de pui, niște quiche, ce vrei tu... — Trebuie să mergem, zic repede. Nu, Jack ? — Mi-e teamă că da, spune și-mi Întinde o mână, ajutându-mă să mă ridic. Scuze, spun. Nici o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
voi. Poftim ? Ce-a zis ? — Bravo, zice mama. Îmi face mare plăcere să cunosc prieteni de-ai Emmei ! Mă uit complet siderată cum Jack se așază comod pe pled. Trebuia să mă salveze de toate astea. Nu să li se alăture. Mă las să cad, fără nici urmă de chef, lângă el. — Și Jack... lucrezi și tu pentru companie ? spune tata, turnându-i un pahar de vin. — Se poate spune și așa, zice Jack după o pauză. Să zicem că... am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
vedem pe Cyril aplecându-se stângaci spre Jack. Îmi cer mi de scuze că vă Întrerup, domnule, spune, aruncând priviri mirate spre familia mea, de parcă ar Încerca să Înțeleagă ce l-o fi apucat pe Jack Harper să ni se alăture la picnic. Dar a venit domnul Malcolm St John și ar dori să vorbească puțin cu dumneavoastră. Sigur că da, spune Jack și zâmbește politicos spre mama. Vă rog să mă scuzați câteva clipe. Își așază cu grijă paharul pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Îmi spun. Am să mă concentrez asupra muncii, am să mă scufund total În... Când, brusc, Îmi dau seama că cineva fredonează o melodie, destul de tare. Parc-aș recunoaște-o de undeva. E... E formația Carpenters. Iar acum, i se alătură În cor alți câțiva. — Close to yoooou... — Ești bine, Emma ? spune Nick, În clipa În care ridic capul. O batistuță, ceva ? — Close to yoooou... vocile se unesc iar În cor și cineva Încearcă să-și Înăbușe râsul. N-am să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322

folos, Judy? zice Emma. Da, spune Judy. Foarte mult! Am înregistrat discuția noastră pe video și diseară o să i‑o arăt și lui Bill. — Așa să faci! zic. Dar nu înainte să vezi ce cravată poartă. Toată lumea râde și mă alătur și eu după o scurtă pauză, deși nu fusese neapărat o glumă. — Mai avem timp pentru încă un telefon scurt, spune Emma. Pe fir se află Enid din Northampton, care vrea să știe dacă are destui bani pentru a se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
Neapărat! zice Emma. Nu se poate să te duci la New York și să nu faci cumpărături! Deși bănuiesc că Becky ne‑ar spune mai degrabă să ne punem banii într‑un fond de economii. Râde veselă, iar Zelda i se alătură. Le zâmbesc și eu, cu un vag disconfort. Nu știu cum se face, dar toți cei de la Cafeaua de dimineață au ideea fixă că eu sunt incredibil de cumpătată când vine vorba de bani - și n‑am făcut nimic pentru a infirma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
ajutor. — Cu mare plăcere, zice bărbatul și, în clipa în care se urcă din nou pe banda lui, îl văd zâmbind. O Doamne, a fost super penibil. Fac duș, mă schimb și mă îndrept spre foaierul hotelului pentru a mă alătura grupului turistic, ușor dezumflată. Poate că Luke are dreptate. Poate că n‑am să fac față ritmului din New York. Poate e o idee proastă să mă mut aici cu el. S‑au strâns deja un grup de vizitatori - cei mai mulți mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
târziu, spune Cristoph vesel. Știu, spun și râd lejer. Îmi cer scuze. — Nici o problemă! Are dreptate, firește. O să fie destul timp pentru cumpărături. Berechet. Așa. O să mă concentrez la tur. — Deci, Rebecca, spune Cristoph vioi, în clipa în care mă alătur iar grupului, tocmai le spuneam celorlați că acum mergem pe East 57th Street, spre Fifth Avenue, cel mai faimos bulevard din New York. — Super! zic. Sună foarte bine! — Fifth Avenue este linia care separă „East Side“ de „West Side“, continuă Cristoph

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
latură a personalității mele pe care nu am văzut‑o niciodată! Ajungem într‑un apartament cu cabine de probă spațioase și femeia mă poftește să intru, cu un surâs. — Consiliera dumneavoastră de astăzi va fi Erin, zice. Ea s‑a alăturat echipei noastre de curând, venind de la un alt magazin, și din când în când va fi ea însăși îndrumată de unul dintre consilierii mai vechi de la Barney’s. Sunteți de acord? Absolut! zic, scoțându‑mi haina. — Ce anume preferați, ceai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
mi vine să cred. E Derek Smeath, cu o halbă într‑o mână și cu catalogul în cealaltă mână. Îmi zâmbește și eu îi fac cu mâna timid. — De unde a aflat? îi șoptesc Suze, care a venit să mi se alăture pe podium. — De la mine, normal! spune ea. Mi‑a zis că i se pare o idee excelentă. Mi‑a zis că, atunci când îți folosești mintea, ești inteligența în persoană. — Serios? Mă uit iar la Derek Smeath și mă înroșesc ușor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
o dată. Ai făcut o treabă extraodinară. — Pentru puțin! zice Caspar. Să știi că chiar mi‑a făcut plăcere. Te cam saturi de atâta porțelan german timpuriu. Arată spre notițele lui. Cred că nu stăm rău deloc. Stăm senzațional! zice Suze, alăturându‑ni‑se, cu o bere pentru Caspar. Zău, Bex, acum chiar că n‑o să mai ai nici un nor deasupra capului. Scoate un oftat admirativ. Asta nu arată decât că ai avut dreptate în permanență. Cumpărăturile sunt o investiție. Zău, uite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
face eu. În platou se lasă tăcerea. Apoi, brusc, din spatele unei camere de filmat, se aud aplauze. Mă uit șocată și îl văd pe Dave, cameramanul, zâmbindu‑mi și spunându‑mi pe mutește „bravo“. Gareth, regizorul de platou, i se alătură și el... apoi încă cineva... și acum întreg studioul aplaudă, în afară de Emma și de Rory, care par de‑a dreptul interziși și de Zelda, care vorbește inflamată în cască. — Ei! spune Emma, încercând să acopere aplauzele. Ă... Acum vom lua

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246

face să-și riște viața? Găsesc răspunsul în casa Domnului Zhao Taimo. Este dragostea lor de patrie. Și eu cred că nu există nimic mai onorabil în viață decât ceea ce fac ei. Brusc, fata simte nevoia imperioasă de a se alătura discuției. Îi ia ceva timp să-și strângă curajul de a deschide gura. Nu mi s-a spus niciodată că ocupația străină a fost rezultatul înfrângerii țării noastre, zice fata. În manualul meu, China e la fel de glorioasă ca întotdeauna. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
soldații Armatei Roșii, Pedepsim jafurile și furturile, Trăim pentru a sluji poporul Și a lupta cu cotropitorii japonezi Și naționaliștii lui Chiang Kai-shek. Fetei îi plac versurile acestea directe. Când cântecul este repetat pentru a treia oară, Lan Ping se alătură și ea și cântă cu toată vocea. Atrage atenția imediat. Cântă mai departe, ținând notele de sus fără nici cel mai mic efort. Soldații îi aruncă priviri încărcate de admirație. Ea cântă și mai tare, zâmbind. Cea mai înaltă clădire

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
Ei îi place să povestească. Replicile pe care le-a repetat bine. Din când în când, se întrerupe, îl observă. E atent. Ea își continuă istorisirea, adăugând, modificând și sărind anumite detalii. Când pomenește de imensitatea Shanghaiului, el i se alătură. Am fost acolo în 1923. La un congres al Partidului, zice el, jucându-se cu creionul și desenând cercuri pe o telegramă. Partidul nostru nu avea decât o mână de membri la vremea aia, iar agenții lui Chiang Kai-shek erau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
Pick-upul e pornit. E melodia „Nopți de foc în capitală”. Pick-upul a fost un dar de la Agnes Smedley, admiratoarea străină a lui Mao. Mireasa merge să dea sonorul mai încet. Apoi se plimbă de colo până colo, încercând să se alăture discuțiilor. Ascultă și prinde momentul să-și insereze remarcile. Întreabă de fasciștii din Europa. Vrea să știe când s-ar putea să atace din nou Chiang Kai-shek. Întreabă: Cât vor ține proviziile lui Chiang Kai-shek? Câți bani sunt dispuși occidentalii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]