15,888 matches
-
de la mașina care rămăsese la vrăjitoare]. Mîine la ora 9 pun contabila să mi aducă toate actele. Vanessa : Da, iubita. și dacă în cazul în care [neinteligibil] în noaptea de Sînziene, cînd sînt farmecele puternice, în cazul în care se amînă totul pînă luni, la apus de soare, mergem într-un loc unde nu ne vede nimeni, pentru că eu vreau în felul următor... Oana, mă auzi ? O : Te aud. V : Că în momentul în care ai văzut că farmecele au ars
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
urmeze spre ea. În final, la „judecata de apoi” (chiar dacă, vorba domnului Cosașu, se mai și exagerează în această privință), întrebarea de baraj rămîne aceeași : a avut rost sau nu ? Și mi-e teamă că nici un sistem social care nu amînă categoric rostul pentru lumea de dincolo nu poate oferi, de fapt, o soluție la această problemă, nu poate da răspunsul general valabil. Dimpotrivă, va încerca prin toate mijloacele să-și promoveze idealul propriu de funcționare și propășire aici și acum
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să ne ducă un pas mai departe, căci acest refuz agresiv al autorității (presupuse) din spatele textului (real) seamănă al naibii cu revolta adolescentină împotriva autorității paternale. Iar tînărul actual, nu doar cel din România, trăiește într-o adolescență fără frontiere, amînînd cît poate mai mult momentul „așezării” adulte. În aceste condiții, „tinerii vor exemple pozitive pentru inspirație, nu modele pentru a-i ghida în viață. Ei își doresc ca media să oglindească ceea ce sînt și să prezinte oameni ca ei ; nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nu facă referință la persoană sau să facă aluzie la nume sau motive”. Și lista merge mai departe, punct cu punct : nu se discută nimic ce nu este în agendă („la subiect”) ; cum se deschide și cum se închide - sau amînă - dezbaterea unei moțiuni ; cum și dacă se poate sparge o moțiune în 23 probleme mai delimitate pentru a le face mai precise ; cum se deleagă o moțiune unui comitet care să ofere o recomandare spre dezbatere ; cum se adresează o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
țesuturi (monofilament), unii autori recomandă ca el să fie mai întâi descoperit. Deoarece, la scoaterea firelor, plaga nu este încă vindecată, se vor folosi mai bine depărtătoarele decât blefarostatul. Dacă reacția de apărare a bolnavului este prea mare, se va amâna scoaterea firelor, încă vreo câteva zile, până la consolidarea plăgii. Uneori, la scoaterea suturilor, se pot produce hemoragii ori se pot desface marginiler plăgii. Pansamente Orice intervenție, oricât de mică ar fi, trebuie să fie urmată de un pansament, care are
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
dovezi istorice în care se arată că cel osândit la moarte nu era îngropat. Evreii care au rezistat lui Antioh IV (167-164 î.C.) au îndurat răstignirea (Antichități iudaice 12,255-256). Nu se spune că îngroparea era interzisă, permisă sau amânată pentru aceste persoane. Oricum, probabil ar trebui să presupunem că practica obișnuită de îngropare iudaică nu era permisă de Antioh, poate, pentru a constrânge populația iudaică să capituleze. Două generații mai târziu, marele preot hasmoneu Alexandru Ianeu i-a răstignit
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ne-am sărutat penibil, mai mult pe obraji și pe ochi decât pe gură. Fața ei era udă de lacrimi, iar eu, spunîndu-i mereu numele, strîngînd-o în brațe, mîngîindu-i gâtul și sânii prin pardesiu, încercam din răsputeri să evit, să amân cuvintele de dragoste care mi se formau singure în minte. Timp de vreo săptămână a fost la fel de drăgăstoasă, dar tristețea neagră de pe fața ei, tăcerea ei obstinată mă chinuiau mai mult decât mă făceau fericit momentele din hol.Nu mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
tensiune fără limite, o intuiție fără comunicare. Am stat o clipă suspendați și apoi, ca șopârlele dimineața, ne-am dezmorțit încetul cu încetul, revenind la viața noastră limitată. M-am trezit transformat, transferat în Gina. Mi-e imposibil să mai amân descrierea, trăirea momentului ăstuia, indescriptibil și de netrăit. Zăceam pe spate și mă priveam în pupilele ființei difuze aplecate asupra mea: vedeam acolo fața Ginei, ușor deformată de sfericitatea ochiului. Când conul conștiinței mele s-a mai extins, mi-am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cerneală verde: Te rog sămi seriz tu, iar alături mâzgălește un cap de fată cu păr maro și ochi albaștri și gură roșie. Iată cum stăm. În orice caz, va trebui să ies de-aici, unde nu fac decât să amân la nesfârșit lupta cu fiara. Obsesia mea nu se lasă exorcizată, nu redevin eu scriind și nu vreau, Doamne, nu vreau să rămân așa. Amân de aceea orice hotărâre până mă voi întoarce, oarecum, în "lume". Acolo am să văd
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
stăm. În orice caz, va trebui să ies de-aici, unde nu fac decât să amân la nesfârșit lupta cu fiara. Obsesia mea nu se lasă exorcizată, nu redevin eu scriind și nu vreau, Doamne, nu vreau să rămân așa. Amân de aceea orice hotărâre până mă voi întoarce, oarecum, în "lume". Acolo am să văd ce-o să fac și mai ales cum să fac. Foile astea, adunate în vraf pe noptieră, sânt un eșec mai mare decât ceea ce povestesc. Chiar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și ne-am văzut afară, în soarele moale și fierbinte al amiezii. La tanti Aura pe stradă erau adunate toate prietenele mele, cam obosite de zbânțuială. Fără mine nu putuseră să se joace cu adevărat de-a Reginele. Hotărâseră să amâne încoronarea Carminei pentru după-amiază, iar până atunci, cu o minge vărgată de cauciuc, jucaseră Țările. Mai apoi trecuseră la leapșa și la cei trei prinți călare. Jucaseră și Un-doi-trei-la-perete și făcuseră pași de furnică, de leu, de elefant și de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
muchea toporului, dată cu ulei și, probabil, cu zahăr în loc de fixativ. Am aflat că Garoafa "e cu mă-sa cu căruțu la sticli goali" și că se întoarce abia diseară. După ce ne-am gândit un pic, ne-am hotărât să amânăm jocul pe diseară sau pe a doua zi, și până atunci să jucăm jocuri obișnuite. Și toată ziua ne-am zbînțîit în toate felurile: am desenat, am jucat șotron, ne-am cățărat în cireșul amar, ne-am amuzat cu Podul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în direcția realizării sistemului de asistență mutuală între România și U.R.S.S. Discuțiile Titulescu-Litvinov, angajate la Geneva și Montreux, au dus la redactarea bazelor pactului de asistență mutuală și parafarea unui protocol, la 21 iulie 1936. Semnarea pactului a fost amânată și nu s-a mai realizat. La 29 august 1936, N. Titulescu va fi înlăturat din guvern. Textul pactului de asistență mutuală româno-sovietic, conținea, între altele: asistență mutuală în cadrul Societății Națiunilor, care să vizeze, în general, orice agresor european; intrarea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
român, anunțându-se „eliberarea” moldovenilor, ucrainenilor și rușilor asupriți de guvernul regal român. În mai-iunie 1940, Regele și guvernul de la București și-au exprimat dorința unei apropieri de Reich, dar, alarmați de prețul cerut (inclusiv cedări teritoriale în favoarea vecinilor), au amânat luarea unei decizii, mai ales că în rândul cercurilor conducătoare se manifestau opțiuni diferite: unii oameni politici erau de părere să se realizeze o cotitură hotărâtă spre Germania, în timp ce alții nu erau dispuși decât la concesii parțiale. Năruirea speranțelor într-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să nu întîrzieze niciodată cu masa, cu ceaiul... Mă mustram sincer că, în timpul acesta, eu mă culc cu Maitreyi. Așteptam ziua când ea va ști și ne va ierta. Plecarea mea la Puri, pentru o eventuală convertire, fusese din nou amânată din cauza bolii inginerului. De altfel, Maitreyi se împotrivea, iar d-nei Sen îi era teamă, deoarece mișcările politice deveneau tot mai sângeroase în sudul Bengalului.) Chabù îmi văzu inelul și mă rugă să i-l dau să se joace cu el
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
noaptea o petreceam cu Maitreyi, care mi se dădea nebună, înspăimîntată de tot ce se petrecea în jurul nostru, dorindu-mă tot mai sincer și mai însetată. Mă deșteptam diminețile cu o oboseală cumplită și nelămurită teamă. D-l Sen își amâna mereu operația la ochi, și medicii îi recomandaseră liniște deplină, iar tot ce se întîmpla în casă și tot ceea ce putea izbucni din ceas în ceas îi primejduia vederea. De aceea mă temeam să nu ne trădăm prea devreme, căci
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
la mine, fără s-o simt, și mi-a strecurat pe sub ușă un bilet, "Mama nu știe nimic. N-ai nici o grijă. Nu te trăda. Maitreyi." Când l-am citit, mi se părea că sunt grațiat sau că mi se amână pedeapsa. I-am scris o lungă scrisoare Maitreyiei, în care îi spuneam că trebuie să mai contenim cu imprudentele noastre întîlniri noaptea, acum, când toată lumea veghează și pe inginer, și pe Chabù. Adevărul era că nu știam nici eu cum
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
La întîlnirea de astăzi, spune, aștepta un mesaj. Înțelegi? La 4,30 aștepta un mesaj. - Un mesaj? repetă încurcat Il Comandante. De la cine? Adrian îl privi o clipă, cercetător, apoi apucă paharul și bău îndelung, parcă ar fi încercat să amâne răspunsul. - Nu știu dacă m-am făcut înțeles, începu el târziu. Un mesaj presupune un mesager, iar mesagerul e trimis întotdeauna de altcineva... - Asta vreau să știu și eu, îl întrerupse Orlando, pierzîndu-și răbdarea. De cine? - Trebuie să existe un
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Puțin timp înainte de amiază, începu pe un ton neutru, pur informativ, două doamne au plecat, hotărâte să urce spre Trento. M-au întrebat dacă cunosc un drum care să evite serpentina. Le-am arătat direcția, dar le-am sfătuit să amâne excursia, pentru că riscă să le apuce furtuna înainte de a ajunge la adăpostul de la Helival. Mi-au spus că sunt obișnuite cu furtunile de munte și că, în orice caz, nu pot renunța. În câteva zile se încheie vacanța și trebuie
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ci trăiesc exacerbat, pâna la extaziere această experiență. Așadar, cel străpuns și copleșit de ascuțimea durerii resimte presiunea ce stă să-l zdrobească ca una ce tinde la nesfârșit, ca o zguduire ce macină ontic fiecare palier al ființei sale amânându-și mereu consolatorul final. Suferindul speră din mijlocul agoniei fremătării sale că durerea sa va trece dar resimte opusul acestei aspirații, senzația că dilatarea temporală îl menține într-un mod prelung și nedeterminat în acel vid apăsător care i-a
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și evadarea din întunericul perpetuu spre o lumină fără apus, spre o strălucire ce nu se relevă ochiului profan. Această resurecție o speră cel fără vedere dar temporalitatea resimțită drept povară ce staționează și obligă la staționare ontică pare a amâna mereu descătușarea din crepusculara negură. În timpul său înghețat, orbul percepe și spațialitatea ca extinsă, lărgită și amplificată la nesfârșit. Astfel, o distanță ușor de tranzitat pentru cei văzători este asumată de către orb ca lung și imprevizibil drum, ca potecă învăluită
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ale aventurii umane terestre. Aici conștientizarea deșertăciunii impuse de timp este neutralizată de efectul hipnotic al iubirii pentru altul ce însoțește iar spectrul survenirii răpitoare a morții este așezat într-un viitor ce mereu întârzie, sau mai exact, îi este amânată constant sosirea zguduitoare. Astfel, se pare că, situarea în preajmă a persoanei prețuite întru iubire aruncă, proiectează la periferia ontică a individualității conștientizarea situării existenței profane în relativ. Practic, această conștientizare lucidă prin exercițiul analizei sale este degajată la distanță
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
aproape tot timpul aruncându-și fraze fără rost, și-acum, într-o oră cel mult, colegul care-i lăsase camera putea să se întoarcă. Ceva, poate chiar amintirea ciorapului deșirat, poate stângăcia ei, îl înduioșă brusc și încercă să-și amâne febrilitatea, lăsându-și mâna să-i alunece de-a lungul creștetului lucios, cu părul strâns la ceafă cu un șiret negru. Dar ea se smuci și-l privi pe furiș, bănuitor și rău, nu, n-avea rost să încerce s-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de acel bărbat străin, meticulos și temător, pe care ea l-a iubit atât de mult și despre care nu i s-au relatat mai târziu decât gesturi, fraze convenționale ! De când oare își pregătea în minte fraza patetică, cât o amânase, sperând că nu va trebui să i-o mai spună în nopțile când răsufla horcăit, opintindu-se să se ridice între perne ca să scuipe în ligheanul de faianță albă, niciodată așezat îndeajuns de la îndemână ? Sau întinzând mâna obosită după cordon
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-mi publice ; dacă nu scrii după cenzura lor, cu partidul și cu clasa muncitoare, în ruptul capului nu te publică... Dar eu am să-mi fac plăcerea să scriu ! Toată viața mea n-am avut timp și a trebuit să amân, însă acum am să mă apuc... Și ea, bineînțeles, îl încuraja ; sigur, îi spunea, este foarte normal să te apuci, la talentul tău, la cunoașterea ta de oameni... Pentru că, odată ieșiți la pensie, oamenii se deprimă, chiar firea li se
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]