1,733,188 matches
-
reviste dăduseră greș, cînd autorul mai era în viață, din pricina colosalelor erori de tipar, una, și a unui incendiu care mistuise tipografia Vieții Românești, a doua. Titlul ambelor fusese Pe drumuri de munte, reluat de Streinu în ediția lui din anii ^40, dar și de alții mai tîrziu. Proza lui Hogaș nu este atît de greu de clasat cum s-a crezut. Autorul însuși mărturisește, în prefața la ediția ratată din 1912, a fi vrut să dea un brînci literaturii de
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
acest titlu a apărut de curând, în limba franceză, la editura L’Harmattan din Paris, o carte a profesorului Gavin Bowd, de la Universitatea scoțiană St. Andrews. Paul Morand et la Roumanie nu e prima sa cercetare dedicată relațiilor franco-române: în anul 2000, el tipărise volumul France-Romania: Twentieth-Century Cultural Exchanges, iar apropierea de acest spațiu de interferențe culturale se dovedește profitabilă și pentru noile incursiuni, servite de asemenea de studiile sale precedente, dedicate lui Louis Aragon: de la suprarealism la realismul socialist (în
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
schimburi reale și fantasmatice care se transformă în cursul istoriei". Legăturile lui Paul Morand cu țara noastră sunt însă mult mai vechi. Foarte tânărul diplomat a cunoscut de timpuriu mediul aristocratic românesc din capitala Franței, căci fiind în primii săi ani de diplomație coleg de legație, la Londra, cu Emmanuel Bibescu, vărul prințesei-scriitoare, frecventa lumea saloanelor pariziene în care erau prezenți și românii (de exemplu, în societatea lui Marcel Proust, care îi va prefața și prima carte, Tendres Stoks, din 1921
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
lui Marcel Proust, care îi va prefața și prima carte, Tendres Stoks, din 1921). Printre aceștia a și descoperit-o, în 1917, pe Elena Hrisoveloni-Șuțu, cu care se va căsători peste un deceniu. O primă vizită în România, în toamna anului 1930, va oferi o bună parte din materia cărții sale, București, tipărită în 1935, după ce publicase alte două cărți, despre New York ( 1929) și Londra (1933). Două dintre nuvelele sale au personaje și teme românești Nicu Petrescu, candidat la examenul de
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
post, ci o a doua patrie". În Elveția, la 22 august, Morand își declara deja misiunea încheiată, considerându-l pe Pétain prizonier al germanilor, și își cerea ca atare un concediu, care va deveni exil, - un "exil aurit" de zece ani, la Geneva, Sevilla, Veneția și Tanger, după revocarea sa de către generalul De Gaulle. Foarte interesante pentru completarea portretului lui Paul Morand-diplomatul sunt documentele privitoare la procesul intentat de scriitor contra revocării sale. Cu argumente recunoscute de autorul cărții drept valabile
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
cea aveau în țară, închiderea institutelor de învățământ franceze, confiscarea bunurilor familiei Hrisoveloni sunt date urmărite în prelungirea istoriei acestei prezențe a lui Paul Morand în România. Corespondența Doamnei Morand deține aici locul central, pentru a mărturisi deopotrivă despre amărăciunile anilor postbelici și despre o a numită fidelitate față de credințele trecutului, puse în cumpănă cu teroarea stalinistă a orei. Veștile primite de la rudele rămase în România nu sunt deloc încurajatoare, teroarea anilor ’50 conferindu-le un aer de tragedie, și abia
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
aici locul central, pentru a mărturisi deopotrivă despre amărăciunile anilor postbelici și despre o a numită fidelitate față de credințele trecutului, puse în cumpănă cu teroarea stalinistă a orei. Veștile primite de la rudele rămase în România nu sunt deloc încurajatoare, teroarea anilor ’50 conferindu-le un aer de tragedie, și abia prin 1966 se poate nota o anumită destindere. Se adaugă acestor ecouri nota elegiacă a anilor târzii de bătrânețe, dispariția a neumărați prieteni, moartea unei lumi a trecutului. Autorul cărții despre
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
stalinistă a orei. Veștile primite de la rudele rămase în România nu sunt deloc încurajatoare, teroarea anilor ’50 conferindu-le un aer de tragedie, și abia prin 1966 se poate nota o anumită destindere. Se adaugă acestor ecouri nota elegiacă a anilor târzii de bătrânețe, dispariția a neumărați prieteni, moartea unei lumi a trecutului. Autorul cărții despre înregistrează și reperele mai însemnate ale vieții acestuia din ultimii ani, intrarea în Academia Franceză în 1968 (după ce fusese respinsă o tentativă din 1958), amintirile
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
1966 se poate nota o anumită destindere. Se adaugă acestor ecouri nota elegiacă a anilor târzii de bătrânețe, dispariția a neumărați prieteni, moartea unei lumi a trecutului. Autorul cărții despre înregistrează și reperele mai însemnate ale vieții acestuia din ultimii ani, intrarea în Academia Franceză în 1968 (după ce fusese respinsă o tentativă din 1958), amintirile răzlețe pătrunse de nostalgie despre România, articolul omagial despre Brâncuși publicat la moartea sculptorului în 1957, altul despre Grigore Gafencu, căruia îi admiră spiritul, reproșându-i
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
citate din literatura începutului de secol XX Șerban Foarță dă o prospețime postmodernă lumii lui I.L. Caragiale. Dar spiritul lui Caragiale a îmbibat întreaga cultură română de ieri și de azi. El poate corupe versuri devenite loc comun după primii ani de școală („Mult e dulce și sărată/ brânza ce mâncăm,/ altă brânz-adevărată/ ca ea nu aflăm./ Chiar și-atunci cînd este iască/ sau duhnește a seu,/ mîncați brînză românească,/ pentru Dumnezeu"- Caragialeta bis p. 8 ) sau poate lua în bășcălie
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
unei înțelegeri înnoite, a-i raporta la conceptele unei mentalități evoluate, precum cel al lui Vladimir Streinu, concretizat în cartea Clasicii noștri din 1943. Numeroase exegeze consacrate inclusiv creațiilor majore ale literelor noastre, apărute o dată cu slăbirea chingilor ideologice, produsă în jurul anului 1965, nu sînt nici ele altceva decît veritabile revizuiri, firește cu o gradație diversă a cutezanței novatoare și a rezultatului în substanță critică, menite a degaja ceea ce rămîne mai relevant în optica epocii actuale, a oferi temeiuri analitice opțiunilor în
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
Cristian Teodorescu Am ajuns la mijlocul anului și Bucureștiul arată tot ca vai de străzile lui. În șase luni, dacă umblau Băsescu și primarii de sector cu roaba de asfalt și canciocul, astupau ei gropile dacă chiar le păsa cum arată orașul. S-a dus președintele Iliescu
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
să-i controleze pe alții. Culmea e că tocmai în domeniul în care ipochimenul e vădit repetent unități de măsură. Mă întorc la gropile noastre, cele de toate zilele și nopțile. Nici una dintre firmele care au turnat asfalt în București anul trecut nu a fost dată în judecată, măcar de ochii lumii, pentru că și-au bătut joc de treaba pentru care au fost plătite cu banii contribuabilului. Arțăgos politic, primarul general n-a chemat în judecată pe nimeni pentru porcăria care
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
lumii, pentru că și-au bătut joc de treaba pentru care au fost plătite cu banii contribuabilului. Arțăgos politic, primarul general n-a chemat în judecată pe nimeni pentru porcăria care s-a făcut din bani publici, cu asfaltarea Bucureștiului de anul trecut. Traian Băsescu ne-a și prevenit că reparațiile care au început nu vor fi nici ele mai bine făcute. Adică ne putem aștepta ca la scurtă vreme după ce vor fi găurile astupate, ele să reapară. Dacă reparațiile astea ar
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
Nicolae Mareș Cu Stan Velea Născut la 29 mai 1933 în comuna Poiana Mare din județul Dolj, Stan VELEA studiază polonistica la Universitatea din București pe care a absolvit-o în anul 1957. În același an este repartizat la Institutul de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu", unde lucrează și în prezent. Aici obține și titlul de doctor în Filologie în anul 1968, cu o teză despre Reymont. Cele aproximativ 350 de
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
Nicolae Mareș Cu Stan Velea Născut la 29 mai 1933 în comuna Poiana Mare din județul Dolj, Stan VELEA studiază polonistica la Universitatea din București pe care a absolvit-o în anul 1957. În același an este repartizat la Institutul de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu", unde lucrează și în prezent. Aici obține și titlul de doctor în Filologie în anul 1968, cu o teză despre Reymont. Cele aproximativ 350 de lucrări îl impun în
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
la Universitatea din București pe care a absolvit-o în anul 1957. În același an este repartizat la Institutul de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu", unde lucrează și în prezent. Aici obține și titlul de doctor în Filologie în anul 1968, cu o teză despre Reymont. Cele aproximativ 350 de lucrări îl impun în planul european al comparatisticii și slavisticii. Printre contribuțiile pe care Stan Velea le pune la temelia polonisticii românești amintim: Reymont, 1966; Scriitori polonezi, 1972, Paralelisme și
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
realizat din această firească și nobilă intenție, o pot spune fără greș numai cititorii. Evident, în primul rând, specialiștii. În ceea ce privește întrebarea propriu-zisă, cum anume am trecut de la istoria literară la literatura comparată, lucrurile s-au petrecut după cum urmează. La câțiva ani după ce mi-am început, în 1957, prin repartiție guvernamentală activitatea la Institutul de Istorie Literară și Folclor, actualul Institut de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Academia Română i-a solicitat directorului să trimită propuneri pentru doctorat. Ei bine, contrar tuturor
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
popoare învecinate sau nu vor trebui să acopere spațiile culturii umaniste. Subțierea ei până la dispariție ar contrazice cursul istoriei contemporane. Pe de altă parte, utilitatea facultăților de limbi și literaturi străine, niciodată pusă sub semnul întrebării, alimentează cu generozitate comparatistica, an de an, cu specialiștii necesari. Orice "universalist", cunoscător a cel puțin două literaturi străine, reprezintă un comparatist virtual. Iar dintre aceștia. Subiectele numeroaselor lucrări de diplomă din domeniul în discuție constituie, până la un punct, o garanție în această privință. Ca să
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
sau nu vor trebui să acopere spațiile culturii umaniste. Subțierea ei până la dispariție ar contrazice cursul istoriei contemporane. Pe de altă parte, utilitatea facultăților de limbi și literaturi străine, niciodată pusă sub semnul întrebării, alimentează cu generozitate comparatistica, an de an, cu specialiștii necesari. Orice "universalist", cunoscător a cel puțin două literaturi străine, reprezintă un comparatist virtual. Iar dintre aceștia. Subiectele numeroaselor lucrări de diplomă din domeniul în discuție constituie, până la un punct, o garanție în această privință. Ca să nu mai
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
Iulia Popovici Prima mea întîlnire cu Gelu Ionescu (personajul Gelu Ionescu) a fost una conjuncturală: cu ani în urmă, coordonatoarea lucrării mele de licență își începuse propria lucrare, pe atunci de diplomă, cu el, exact înainte de plecarea din țară. Cu Orizontul traducerii am făcut cunoștință mai tîrziu, din curiozitate stîrnită de numele autorului, cu care mă mai
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
Vartic, „Scrisoarea spaniolă" și „Scrisoarea bavareză": cea dintîi fusese scrisă fără intenția de a apărea vreodată în presă (era înainte de 1989, iar autorul scrisorii, care semnează, thomasmannian, Tonio, era un nume prohibit în țară), cea de-a doua, expediată 10 ani mai tîrziu, după publicarea primeia în Apostrof, e deja un document de utilitate publică. „Scrisoarea spaniolă" e un text puternic, un text care doare prin intensitatea dramei unui om care simte - știe - c-a pierdut definitiv ceva din el însuși
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
fi devenit prieten) pînă la a se ascunde de sine însuși, chiar în minunatele pagini de Răzlețe (despre lumea copilăriei și aventurile tinereții în plin comunism a acestui urmaș de mari moșieri) și mai ales în cele dedicate celor 12 ani de Europa Liberă; în aceste memorii, Gelu Ionescu trăiește prin prietenii săi - căci are un cult al prieteniei - în care se reflectă, construindu-se, într-un fel, ca o proiecție a acestui puternic sentiment a cărui vocație îi e atît
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
Constantin Țoiu (Din cartea lui Teodor Duțu, După 50 de ani, Amintiri despre cei care nu mai sunt, (două volume) apărut în 1999 la Editura Alpha MDN, Buzău). Teodor Duțu mi-a fost coleg de clasă și de internat la Liceul "Dr. Ioan Meșota", Brașov, prin 1940-43. Îl țin bine minte
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
țin bine minte fiindcă ne certam și ne contraziceam tot timpul. Tudorel, cum îi spuneam între noi, era un băiat slab, zbanghiu, cu ochelari groși, deștept și colțos. Făcând dreptul, devenise comisar de Poliție la Buzău, orașul natal, în ultimii ani ai vechiului regim, înainte de schimbare. În această calitate de comisar (juridic), fusese acuzat într-o zi de "subminarea puterii muncitorești" în cursul anchetării unei organizații de dreapta, "Pajura". Arestat imediat, fusese condamnat la ani grei de pușcărie. Aici era bătut
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]