12,966 matches
-
cu ei. „Socrate spunea că acei care știu ce este fiecare lucru sunt În stare să explice și celorlalți pe când cei care nu știu este firesc să se Înșele și pe ei și să Înșele și pe alții.” (Xenofon). Grecii antici știau deci acest adevăr simplu atunci când se strângeau În academii, În jurul unei personalități și se plimbau Împreună pe aleile parcurilor pentru a dezbate idei generale. A nu fi prezent În preajma unor personalități, ar fi ca asistarea la Sfânta Liturghie prin
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
numele ar aparține unui zeu subteran, Înrudit, dacă nu chiar identic, cu Persephona sau Persus. Teatrul roman a preluat masca teatrală de la etrusci. Astfel, primul sens al cuvântului persoană a fost acela de mască, de „costumație”, prin care actorii teatrului antic Întruchipau sau simbolizau pe cineva de pe scenă. Al doilea sens, obținut prin extensiune, se referă la rolul social Îndeplinit de cineva În teatru sau În viață, la funcțiile și obligațiile sociale pe care cineva și le asumă (exteriorizarea, manifestarea publică
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de strategie și tactică; sfaturi pentru Încheieri de alianțe politice și militare, apoi amănunțite legi agrare, civile, penale, comerciale, sistemul măsurilor și greutăților etc., etc. Legea lui Manu, În sanscrită Manava-Dharma-Sastra, constituie cel mai important cod de legi al Indiei antice, atribuit de tradiția hinduistă lui Manu, adică primul om. Sastra Înseamnă carte și știință. Dharma Înseamnă lege și Manava (Manu) este numele autorului. Manu nu este un nume individualizat și nici În sens adamic, ci În sensul de primul om
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fenomene reale ale crizei alimentare determinată de „explozia demografică”, degradarea solurilor agricole, reducerea productivității relative a solurilor agricole și reducerea suprafeței agricole pe cap de locuitor al Terrei. Cu circa patru milenii și jumătate În urmă, orașele state ale Sumerului antic, Irakul de astăzi, au fost confruntate cu o problemă tulburătoare - criza alimentară. Terenurile lor agricole acumulau, constant În timp, sare, produs derivat din evaporarea apei pentru irigații. Sarea distrugea fertilitatea solului și, după un timp, recoltele se reduceau până când multe
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Mesopotamiei, Înfloritoare În perioada precedentă. Până la 1800 Î.H., agricultura sumeriană a intrat efectiv În colaps, iar această civilizație, odinioară glorioasă, a căzut În obscuritate. Astăzi numai arheologii scormonesc zona pentru a evidenția o cultură și civilizație apuse . Declinul Sumerului antic este o lecție Îngrijorătoare pentru viitorul culturilor și civilizațiilor actuale, cu atât mai mult, cu cât În vremurile antice populațiile puteau migra În zone neepuizate de capacitate de Întreținere a vieții, pe când astăzi este afectată global, Întreaga noastră planetă de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
odinioară glorioasă, a căzut În obscuritate. Astăzi numai arheologii scormonesc zona pentru a evidenția o cultură și civilizație apuse . Declinul Sumerului antic este o lecție Îngrijorătoare pentru viitorul culturilor și civilizațiilor actuale, cu atât mai mult, cu cât În vremurile antice populațiile puteau migra În zone neepuizate de capacitate de Întreținere a vieții, pe când astăzi este afectată global, Întreaga noastră planetă de dezastrul epuizării capacității de hrană a populației lumii. Tendințe actuale: de la risipă la lipsuri. Polarizarea tot mai accentuată a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
băutură, rostind câte un poem-dedicație lui „bădița Mihai”, că îți vine să intri în pământ de rușine... Într-o imagine concentrată și rezumativă i-am putea numi pe aceștia poeți-lipitori, pentru că parazitează pe corpul imaginar al autorului „Odei în metru antic”. Mitul Eminescu în Basarabia este abil speculat și de politicieni. Primari bine împliniți, încât plesnesc costumele pe ei de grăsime, recită gâtuiți de emoție „Cum nu vii tu, Țepeș, Doamne, ca punând mâna pe ei...” și uită să ne spună
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a fost întotdeauna una riguroasă, permițând mențiuni cronologice discutabile, cum ar fi cea legată de încheierea păcii cu turcii (1486) sau de trimiterea soliei lui Grigore Țamblac la Veneția (mai 1478)155. La începutul anilor '90, aceeași tematică a istoriei antice și medievale "universale" se relua în manualul unic de clasa a IX-a, urmând structura fostului manual pentru clasa a XI-a, din deceniul anterior. Capitolul despre "lupta popoarelor pentru independență în Evul Mediu" amintea și de efortul "Țărilor Române
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu imagini dedicate răscoalei din 1907, portrete de domnitori și revoluționari etc.). Profesorii și elevii erau îndemnați să îmbogățească inventarul didactic cu obiecte reprezentative pentru istoria locală și cu produse de fabricație proprie (de exemplu, planșe cu schema apariției statului antic "pe baza plusvalorii" etc.). Pedagogii insistau și ei, subliniind importanța "Cabinetului de istorie" și a "Mijloacelor de învățământ"303 corespunzătoare. În majoritatea școlilor s-a găsit, într-adevăr, câte un spațiu care să definească istoria vizual, prin inscripționări adecvate, dublate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1989. Idem, Istoria patriei. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991. Ausgabe Thüringen. Klasse 10. Deutschland nach 1945/Strukturen der Antike, Westermann Schulbuchverlag GmbH, Braunschweig, 2000. Barnea, Alexandru, Căpiță, Carol, Bohâlțea, Florica, Lung, Ecaterina, Istoria antică și medievală. Manual pentru clasa a IX-a, Editura RAO, București, 1999. Barnea, Alexandru (coord.), Manea, Vasile Aurel, Stamatescu, Mihai, Teodorescu, Bogdan, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint, București, 2000. Barnea, Alexandru (coord.), Manea, Vasile Aurel, Palade
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Cluj-Napoca, 2002. Pamfil Georgian, Lucia, Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a secundară, Editura Librăria Academică S.A.R., București, f.a. Panaitescu, Petre P., Istoria românilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990. Pascu, Ștefan (coord.), Bodor, András, Boșcăneanu, Victoriana, Istorie universală antică și medievală. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997. Petre, Zoe (coord.), Căpiță, Carol, Lung, Ecaterina, Olariu, Cristian, Zaharia, Daniela, Grosu, Ioan, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint, București, 2004. Petre, Zoe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
clasa a VI-a, Editura ALL, București, 1998, pp. 71-72. 155 Liviu Burlec, Liviu Lazăr, Bogdan Teodorescu, Istorie. Manual pentru clasa a VI-a, Editura ALL, București, 2003, pp. 59-60. 156 Ștefan Pascu (coord.), András Bodor, Victoriana Boșcăneanu, Istorie universală antică și medievală. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 96. 157 În alte manuale, nici nu este amintit. Vezi, de exemplu, Stelian Brezeanu, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura ALL, București, 1999
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 96. 157 În alte manuale, nici nu este amintit. Vezi, de exemplu, Stelian Brezeanu, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura ALL, București, 1999; Alexandru Barnea, Carol Căpiță, Florica Bohâlțea, Ecaterina Lung, Istoria antică și medievală. Manual pentru clasa a IX-a, Editura RAO, București, 1999; Liviu Burlec, Elvira Rotundu, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Institutul European, Iași, 1999. 158 Vasile Ionescu, Gheorghe Dondorici, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
grijă și talent pe strămoșii noștri daci, pentru că i-a admirat și chiar i-a iubit. Și cum să nu-i admire și să nu-i iubească, dacă i-a văzut cât de prețioase însușiri au?" După părerea lui, constructorul antic ar fi avut chiar o simpatie specială pentru copiii daci, pentru că i-ar fi salvat viața când barca lui se răsturna în Dunăre (sic!). Concluzia: Știți voi, copii, ce dovedește asta? Că dacii erau oameni buni" (Dumitru Almaș, Povestiri istorice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pascală: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”. Prin moartea și învierea lui Hristos, Care cu moartea Sa a biruit moartea, a devenit de-a dreptul păgână și neavenită expresia antică: „nu mă tem de moarte, ci de veșnicia ei”. Mucenicii sunt pătrunși de o acalmie și o pace sufletească în fața morții fizice, întrucât, nefiind robiți de lucrurile acestei lumi efemere, o părăseau fără îngrijorare, frământare sau neliniște, prioritare în sufletul
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Dat fiind că textul conține "urmele" procesului său de generare (mărcile subiectului enunțării, interpelările destinatarului, o anumită ierarhie spațio-temporală etc.) vom studia activitatea discursivă prin intermediul produsului finit textul. Deși discursul actualizează mai multe tipuri textuale, întrepătrundere sesizată deja de retorica antică ("Deși cele trei genuri deliberativ, judiciar, demonstrativ tratează despre materii deosebite și ele în sine se deosebesc, totuși adeseori le găsim amestecate. Ce sînt elogiile oamenilor virtuoși dacă nu îndemnuri la virtute și așa genul demonstrativ este amestecat cu cel
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
principiu grician al cooperării cu maximele cantității, calității, manierei și pertinenței informației a fost sistematic transgresat; principiul calității (al informației veridice, verificate prin încrucișarea surselor) a fost înlocuit de zvonuri, atacuri la persoană, știri catastrofice și paralogisme blamate de retorica antică și modernă, (argumente ad hominem, petitio principii, argumente ad populum ca în presa naționalist-extremistă). Principiul pertinenței este adesea sabotat mai ales în interviuri (ignoratio elenchi ignorarea întrebării în dialogurile electorale, ca și în dezbateri, mese rotunde, poate și datorită unei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
abstracțiilor, a teoriilor disjuncte de contextul real) și de numeroasele reminiscențe ale limbii de lemn. 10.4. Sistemul mediatic postcomunist În modelarea evident simplificatoare a peisajului mediatic post-comunist vom prezenta principalii parametri ai triunghiului comunicațional emițător-mesaj-receptor sau în limbajul retoricii antice ethos-logos-pathos. Vom încerca să punem în evidență caracteristicile mesajelor (noua logică a sistemului mediatic), ca și schimbările actanțiale (statutul și rolul jurnalistului, orizontul de așteptare al publicului). Mass-media comunistă Mass-media postcomunistă * presă controlată și subvenționată de stat * presă controlată de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care subiectul le povestește despre sine. Această refigurare face din viața însăși o țesătură de istorii povestite. Altfel spus, individul sau comunitatea se identifică cu ceea ce se povestește despre el. De aici centralitatea semioticii narațiunii în epistema actuală. Dacă libertatea anticilor se baza pe egalitatea cetățenilor, libertatea modernilor este fundamentată de diversitatea socială și culturală a membrilor societății. "Democrația este astăzi instrumentul politic de salvgardare a acestei diversități, de asociere a indivizilor și grupurilor tot mai diferite unele de celelalte într-
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de teatru și memorii. Și-a câștigat notorietatea nu numai datorită scrisului. A fost o personalitate cu totul originală care a făcut din descoperirea firii opera vieții ei. Și-a petrecut primii ani de viață absorbită total în studiul mitologiei antice și în literatură. În circumstanțe biografice diferite ar fi putut deveni una dintre cele mai mari specialiste în limbi și literaturi clasice din Europa. Cu toate acestea, imaginația ei nu se poate rezuma la domeniul faptelor. Mai degrabă a determinat
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ancorat ferm în maniera realistă a lui Tolstoi, Thomas Mann, Cehov, Conrad și, în Franța, Proust, Gide sau Henri Montherlant. Yourcenar a fost profund angajată în istorie, cel mai puternic catalizator al imaginației sale înflăcărate. Istoria, în special a lumii antice și a Renașterii, a justificat pesimismul ei și i-a dat formă prin propunerea personalităților pe care le putea recupera drept eroice: împăratul roman Hadrian, apoi Traian, Aurelian și fictivul Zenon, o strălucioare pastișă a câtorva personaje reale și imaginare
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de cercurile academice care susțin că nu au descoperit nimic iconoclast în opera ei. Reputația ei a avut de suferit mai mult din cauza unor critici feministe care o acuză de trădarea cauzei feministe prin proslăvirea aventurilor amoroase ale bărbaților Greciei antice mai curând decât a femeilor moderne îndrăgostite. Femeile din ultima generație, așteptându-se la o altă Virginia Woolf, Radclyffe Hall, Sylvia Townsend Warner sau cel puțin la o Edith Wharton de mâna a doua, nu voiau să adopte o autoare
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
dar nu și ideile în sine. Acestea au apărut în Europa, în special în sudul Mediteranei în perioada dintre cele două războaie mondiale pe care a numit-o perioada greacă și italiană 13. Acolo a pășit pe același teren cu anticii, în leagănul civilizației lor incomparabile. A rămas o europeană până în măduva oaselor, concepută în cuibul limbii franceze și al mentalităților acesteia. Nimic din America nu i-a modificat mentalitatea. Niciodată nu a îndrăgit America și nici America pe ea, indiferent
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și-a imaginat realitatea fizică a tânărului iubit roman Antinous), ci mai degrabă să înțelegem în termeni mai generali cum și de ce și-a transexualizat narațiunea: întrebându-ne care a fost concepția ei despre femei în aceste epoci istorice (Grecia antică, Roma antică, Reforma și așa mai departe) și cum se purta psihologic imaginându-și femei îndrăgostite ca bărbați îndrăgostiți înainte de a se îndepărta pe sine la sfârșitul procesului de imaginație spre a da impresia că tot ce (ăcuse a fost
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
imaginat realitatea fizică a tânărului iubit roman Antinous), ci mai degrabă să înțelegem în termeni mai generali cum și de ce și-a transexualizat narațiunea: întrebându-ne care a fost concepția ei despre femei în aceste epoci istorice (Grecia antică, Roma antică, Reforma și așa mai departe) și cum se purta psihologic imaginându-și femei îndrăgostite ca bărbați îndrăgostiți înainte de a se îndepărta pe sine la sfârșitul procesului de imaginație spre a da impresia că tot ce (ăcuse a fost să reconstruiască
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]