18,576 matches
-
nevoile sociale, pentru ca societatea să înregistreze maximum de folos, iar tânărul să obțină, maximum de satisfacții. Alegerea unei profesiuni nu trebuie să se facă, așadar, la întâmplare, ci din perspectiva unor criterii esențiale: în primul rând, concordanța între înclinații și aptitudini, pe de o parte, și cerințele profesiunii dorite, pe de altă parte; în al doilea rând, acordul între aspirațiile profesionale și cerințele sociale, pentru a se evita dezechilibrul între cererea și oferta de cadre. Pentru realizarea acestui ultim aspect este
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pe de altă parte; în al doilea rând, acordul între aspirațiile profesionale și cerințele sociale, pentru a se evita dezechilibrul între cererea și oferta de cadre. Pentru realizarea acestui ultim aspect este necesar ca tânărul să-și cultive nu numai aptitudinile speciale, ci și o serie de aptitudini generale, suficient de flexibile, care să permită adaptarea elastică și creatoare la dinamica activității profesionale contemporane. Concluzionând, putem spune că, o bună orientare profesională implică un acord între structura, individuală a persoanei (care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
rând, acordul între aspirațiile profesionale și cerințele sociale, pentru a se evita dezechilibrul între cererea și oferta de cadre. Pentru realizarea acestui ultim aspect este necesar ca tânărul să-și cultive nu numai aptitudinile speciale, ci și o serie de aptitudini generale, suficient de flexibile, care să permită adaptarea elastică și creatoare la dinamica activității profesionale contemporane. Concluzionând, putem spune că, o bună orientare profesională implică un acord între structura, individuală a persoanei (care prezintă anumite disponibilități psihice și anumite exigențe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sentiment al devalorizării și nerealizării eului). Sunt frecvente, din păcate, cazurile de conduita, ambivalență, care semnifică orientarea persoanei spre două, roluri profesionale diferite, considerate la; fel de importante, dar alese pe baza unor motive deosebite: nentru unul pledează înclinațiile și aptitudinile personale, care predispun subiectul spre îndeplinirea unui anumit rol social; pentru celălalt determinante sunt aspirațiile (cu un caracter, mai mult sau mai puțin, egoist) de a obține un anumit prestigiu social, sau dorința de a obține o mai bună recompensă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
anumitor limite de intensitate și de durată, ea sporește dificultățile integrării socio-profesionale, amenințând echilibrul global al personalității. Anihilarea consecințelor negative ale frustrării severe pretinde dezvoltarea de către fiecare nu numai a gradului de toleranță, individuală la frustrare, dar și a unor aptitudini sociale, prin interiorizarea, în așa fel a valorilor și a normelor morale, încât ele să poată acționa ca motivații interioare. Integrarea morală, a personalității nu se poate realiza, altfel spus, în afara unității dintre atitudinea interioară și normele morale sociale. CAPITOLUL
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nu este de loc ușor să punem ordine în lumea dorințelor și intereselor noastre, să le ierarhizăm după criterii valorice. Deoarece frustrația este însoțită de o creștere a tensiunii psihice, toleranța la frustrare implică un proces inhibitoriu, care depinde de aptitudinea subiectului de a suporta această tensiune fără a recurge la moduri de răspunsuri neadecvate. În acest sens, se poate vorbi de existența unor diferențe individuale, de anumite praguri de toleranță la frustrare. Determinanții toleranței la frustrare nu sunt cunoscuți încă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihologi (ruși îndeosebi) subliniază rolul factorilor și însușirilor de sinteză ale personalității, care sunt puternic influențate de condițiile vieții sociale, cum ar fi: „caracterul”, „atitudinile”, „montajul” („setul”) etc. N.D. Levitov, de exemplu, consideră că structura personalității este compusă din „comportament”, „aptitudini” și „caracter”, acesta din urmă fiind capabil să determine conduita persoanei în societate. Pentru D.H. Uznadze, conceptele de bază care explică esența și mobilurile conduitei persoanei sunt „activitatea” și „montajul”: primul desemnează cadrul real al vieții, care permite evidențierea de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Personalitatea”, în concepția lui S.L. Rubinstein, reprezintă unitatea dinamică a două laturi: cea „stimulatorie”, alcătuită dintr-un sistem de motive și de sarcini, care condiționează conduita și exprimă atitudinile persoanei față de sine și față de semeni, și latura „efectorie”, reprezentată prin aptitudini sau capacități, care asigură succesul formelor de activitate social-utile. * * * Sintetizând, în finalul acestui capitol, considerațiile referitoare la felul în care diferiți psihologi privesc și interpretează fenomenul „conflictualității” și cel al „frustrației”,, reținem câteva direcții principale: Mai întâi linia „behavioristă”, fizicalistă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
proces dinamic, presupune realizarea, pe de o parte, a „acomodării” (adică acea ajustare a însușirilor psiho-fiziologice individuale la valențele unei anumite structuri de activitate), iar pe de altă parte, a „asimilării”, adică a transformării realităților exterioare, în raport cu aspirațiile, tendințele și aptitudinile speciale ale subiectului. Persoana integrată vocațional obține nu numai sentimentul satisfacției în muncă, derivat din împlinirea deplină a unor trebuințe personale, ci își formează un nivel de aspirație crescut (tendința de a depăși modelele mintale, în scopul realizării unei finalități
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aspirație, în determinarea evoluției lui ulterioare, un rol important îl au o serie de factori de ordin social, educativ, și de personalitate, între care menționăm: normele grupului; scările de referință culturală; factorii de cunoaște și autocunoaște; factorii de personalitate (ex. aptitudinile reale, atitudinea față de succes și față de eșec) etc. În general, fixarea noilor sarcini este influențată de calitatea rezultatelor obținute anterior după reușită se manifestă o tendință generală de a ridica nivelul de aspirație, iar sunt o nereușită se constată tendința
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a aspirației rupte de realitate, să ceară / să pretindă mai mult decât oferă; este cazul de exemplu, a acelor elevi și studenți care mereu au impresia că nu au primit calificativul meritat. Fără a fi neglijată munca de formare a aptitudinilor și de stimulare a intereselor și a aspirațiilor persoanei, se impune așadar întețirea eforturilor în direcția antrenării persoanei într-o cunoaștere de sine cât mai obiectivă, care să permită realizarea unui acord optim între „aspirație” și „aptitudine”. O condiție, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de formare a aptitudinilor și de stimulare a intereselor și a aspirațiilor persoanei, se impune așadar întețirea eforturilor în direcția antrenării persoanei într-o cunoaștere de sine cât mai obiectivă, care să permită realizarea unui acord optim între „aspirație” și „aptitudine”. O condiție, de altfel, a reușitei acțiuni de orientare profesională și tinerilor o constituie realizarea unor raporturi echilibrate între cei trei componenți dinamici ai personalității — „aptitudini”, „aspirații”, „realizări” — în special la vârsta adolescenței când, datorită dezvoltării unei exagerate tendințe spre
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sine cât mai obiectivă, care să permită realizarea unui acord optim între „aspirație” și „aptitudine”. O condiție, de altfel, a reușitei acțiuni de orientare profesională și tinerilor o constituie realizarea unor raporturi echilibrate între cei trei componenți dinamici ai personalității — „aptitudini”, „aspirații”, „realizări” — în special la vârsta adolescenței când, datorită dezvoltării unei exagerate tendințe spre independență și autodeterminare în viață, există pericolul devansării posibilităților reale și a exacerbării aspirațiilor, năzuințelor, căutărilor, deci a nerealizării echilibrului dinamic necesar între „experiență”, „capacități” și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dovada „măiestriei pedagogice”, care implică „tactul pedagogic”, adică simțul măsurii și priceperea de a acționa, în diferite situații concrete, prompt, eficace, în conformitate cu specificul fiindcă psihologic al elevului și în funcție de situația educativă concretă. „Cunoașterea de sine” trebuie să constituie una din aptitudinile psihologice de bază ale profesorului, deoarece ea reprezintă principala condiție a prevenirii eventualelor conflicte între profesor și colectivul de elevi, a creării unui climat psihic normal și a unei atmosfere netensionate în clasă, în orele de curs. Numai pe baza
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
afective”. Numai în aceste condiții, în care s-a realizat unitatea între „cuvânt” și „faptă”, între „atitudine interioară” și „normele” și prescripțiile morale, putem spune că au fost puse într-adevăr bazele reale ale progresului personalității individuale și ale dezvoltării aptitudinilor sociale de comunicare și colaborare. Așa cum precizam într-unul din capitolele anterioare ale lucrării de față, realizarea „reversibilității” în plan moral implică, ca o cerință importantă, dezvoltarea capacității omului de a se „deschide” spre alții, de a se transpune în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
un eșec relațional pe care, mai apoi, discursul izbutește întotdeauna să-l facă uitat. Astfel, spectatorul devine martor al dezvăluirii neajunsurilor din viața unui cuplu, conjugal sau nu, și, deopotrivă, al refacerii fațadei, refacere operată cu succes grație cuvintelor și aptitudinii lor de a... dezinforma. Ceea ce a scos la iveală „dulapul” vor acoperi din nou, întotdeauna, cuvintele. Dar cui i se datorează, de fapt, această flagrantă contrazicere a realității? Doar unui discurs bine articulat și convingător? Nu cumva și nevoii de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
așteaptă din partea deținătorului acestuia; conținutul - natura postului și sfera sa de acțiune, În termenii sarcinilor și operațiilor care se cer a fi executate și a obligațiilor care trebuie Îndeplinite. Acestea se manifestă În termenii proceselor de transformare a intrărilor (cunoștințe, aptitudini și capacități) În ieșiri (rezultate); răspunderile - prin care se exprimă rezultatele sau efectele produse pentru care deținătorul postului este direct răspunzător; criteriile de performanță - adică criteriile, mijloacele de măsură sau indicatorii care Înlesnesc realizarea unei evaluări prin care să se
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
motivare - definiți prin particularitățile postului care l‑ar putea motiva sau demotiva pe deținător atunci când pentru cel din urmă nu adoptă soluții adecvate; factorii de dezvoltare - presupun cunoașterea perspectivelor de promovare și carieră, ca și posibilitatea de a dobândi noi aptitudini sau cunoștințe; factorii de mediu - se referă la condițiile de muncă, de protecția muncii și sănătății, orele suplimentare la care este solicitat, respectarea regulilor ergonomice la construcția și organizarea locurilor de muncă. Pentru culegerea informațiilor necesare analizei posturilor, literatura de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
unor evidențe operative a activităților realizate de către ocupantul postului, fapt ce arată că acesta este necesar să fie Îndrumat asupra felului În care trebuie să țină evidența respectivă. Această metodă poate fi folosită pentru posturile manageriale complexe, atunci când deținătorii au aptitudinile analitice necesare și capacitatea de a exprima În scris ceea ce este semnificativ pentru postul analizat. Tehnica incidentelor critice - permite obținerea unor informații despre un anumit post, În termeni comportamentali, prin punerea În evidență a comportamentelor critice, speciale, neobișnuite, eficiente sau
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
aprecierea descrierii. Centrul de Cercetare asupra Muncii, Înființat de Grupul Coordonator Tripartit pentru Probleme de Satisfacție În Muncă din Marea Britanie a ajuns la concluzia că un post bine definit este acela care deține cât mai multe dintre următoarele trăsături: folosește aptitudinile și abilitățile individului; asigură oportunitățile de Învățare și dezvoltare; implică un domeniu clar definit de responsabilități, posibilitatea exercitării autorității și elaborării deciziilor; asigură posibilitatea dezvoltării de relații sociale Între colegi; implică o contribuție identificabilă În produsul final sau În serviciul
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
realitate ar trebui să se reflecte În salariul diferențiat. Metoda de clasificare prin punctaj și performanță se utilizează frecvent În firmele americane. Se bazează pe acordarea unui punctaj pentru fiecare dintre factorii generali care sunt mai utilizați În acest sistem: aptitudini, responsabilitate/nivel de răspundere, efort, condiții de muncă. Pentru studii, spre exemplu, se pot acorda următoarele punctaje: Învățământ superior (90 puncte); colegiu (75 puncte); liceu (50 puncte); școală profesională (30 puncte); școală generală (15 puncte). După Înregistrarea tuturor factorilor, se
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de angajare primite; candidații pentru posturile libere anunțate să fie identificați având ca punct de pornire calificarea cerută de fiecare post; candidații să cunoască la câte interviuri vor participa și de care tip, dacă vor fi testați și asupra unor aptitudini sau caracteristici fizice sau dacă urmează să le fie verificată pregătirea profesională. În etapa de recrutare, firma trebuie să evite: discriminarea potențialilor candidați pe criterii de sex, rasă, orientare religioasă, vârstă, stare civilă, a celor cu cazier etc.; anunțarea, informarea
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
programarea practică a activității de recrutare, trebuie să se aibă În vedere clarificarea unor aspecte importante, cum ar fi: Obiectivele recrutării: numărul posturilor ce trebuie ocupate; termenul În care trebuie ocupate posturile pentru care se face recrutarea; stabilirea calificărilor și aptitudinilor necesare pentru posturile existente, În strânsă concordanță cu profilul stabilit pentru aceste posturi. Sursele de recrutare: interne; externe: zona locală; În exteriorul zonei locale. Metodele de recrutare: publicitatea; rețeaua de cunoștințe; utilizarea consilierilor sau agențiilor specializate; căutarea persoanelor (Îndeosebi pentru
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
sau efect de propagare a postului liber. Pentru recrutarea din surse externe, literatura de specialitate menționează atât avantaje, cât și dezavantaje: Avantajele recrutării din surse externe: numărul mare al candidaților potențiali, ceea ce Înseamnă că ponderea celor cu reale cunoștințe și aptitudini selectați poate fi mai mare; posibilitatea comparării candidaturilor interne și externe Îmbunătățește substanțial procesul de recrutare; angajații care provin din exteriorul organizației dau noi perspective acesteia prin ideile și cunoștințele cu care vin; produce efectul Îmbogățirii potențialului uman al organizației
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
necesitățile suplimentare de personal, generate prin programele de extindere sau dezvoltare rapidă a organizației, eliminându‑se utilizarea unui personal cu experiență mai redusă. Dezavantajele recrutării din surse externe: contactarea, atragerea și evaluarea potențialilor angajați este mai dificilă datorită faptului că aptitudinile sau alte cerințe sunt evaluate pe baza unor referințe sau În perioadele scurte ale interviurilor și nu direct; existența riscului ca unii dintre cei selectați să nu se comporte În activitate la potențialul ridicat pe care l‑au demonstrat În
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]