5,098 matches
-
ucrainean, vorbind pretutindeni numai limba ucraineană. Față de această atitudine, Subsectorul a luat măsuri de a fi supravegheați. Subsectorul de Pază Dorohoi raportează: 2. În ziua de 23 Iunie 1941, Tg. Mihăileni, satele Sinăuți, Teioasa și Bajura, au fost bombardate de artileria sovietică, fără efect și fără ca să se înregistreze victime. 3. Subsectorul de Pază Suceava raportează: Din informațiile culese dela militarii germani s'a aflat că ei au cuvinte de laudă față de felul cum luptă soldații români, dar nu au aceleași
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și starea aceasta de spirit nu au fost observate mai atent de nimeni. Abia după ce s'a produs dezordinele s'a constatat că toată activitatea dela liceele evreiești avea caracterul unei pregătiri. Nu mult după aceasta, în timp ce o coloană de artilerie germană trecea prin Iași, în drum spre Ungheni, profitând de aglomerarea circulației, agenții comuniști au tăiat firele dela telefoane, firele electrice de pe unele străzi și chiar cablul tramvaiului. Apoi totul a reintrat în ordine, astfel că nimeni nu bănuia ceea ce
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de jandarmi Copou și ajutorul de primar al Com. Copou, s'a transportat în satul Cuza Vodă, spre a lua în primire pe locuitorii evacuați din comuna Sculeni Tg. (Basarabia). Pe islazul satului, în apropierea unor baterii din Reg. 41 Artilerie Grea, cari erau în acțiune, a găsit pe un domn căpitan de infanterie, numit Stihi 175, supraveghind pe un număr de 15 evrei cari săpau o groapă. Pe lângă acești evrei cari săpau groapa, mai erau și alții, bărbați, femei și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Cadavrele evreilor executați au rămas goale pe locul de execuție până în ziua de 30 Iunie, când au fost îngropate de o echipă de pionieri. Numele evreilor, precum și motivul pentru care au fost executați nu s'a putut afla. Regimentul 41 Artilerie, din care făceau parte soldații care au asistat la executare și care au luat banii găsiți asupra evreilor, a plecat din satul Cârlig în dimineața zilei de 30 Iunie a. c. 3. O unitate germană, compusă din circa 150 oameni a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au fost executați pe D. Stânca în ziua de 28 Iunie 1941, pentru motivele următoare: Au tăiat cablul telefonic; Au semnalizat din Tg. Sculeni armatei sovietice care se afla pe D. Nord Sculeni, indicând posturile de comandă ale infanteriei și artileriei, precum și amplasamentele bateriilor de artilerie, care au fost bombardate cu precizie de artileria sovietică. Au sabotat armata română și germană, trăgând foc de arme și aruncând grenade asupra soldaților în timpul când erau evacuați din Sculeni. 2) Dintr'un număr de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Stânca în ziua de 28 Iunie 1941, pentru motivele următoare: Au tăiat cablul telefonic; Au semnalizat din Tg. Sculeni armatei sovietice care se afla pe D. Nord Sculeni, indicând posturile de comandă ale infanteriei și artileriei, precum și amplasamentele bateriilor de artilerie, care au fost bombardate cu precizie de artileria sovietică. Au sabotat armata română și germană, trăgând foc de arme și aruncând grenade asupra soldaților în timpul când erau evacuați din Sculeni. 2) Dintr'un număr de 500 jidani găsiți în orașul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
motivele următoare: Au tăiat cablul telefonic; Au semnalizat din Tg. Sculeni armatei sovietice care se afla pe D. Nord Sculeni, indicând posturile de comandă ale infanteriei și artileriei, precum și amplasamentele bateriilor de artilerie, care au fost bombardate cu precizie de artileria sovietică. Au sabotat armata română și germană, trăgând foc de arme și aruncând grenade asupra soldaților în timpul când erau evacuați din Sculeni. 2) Dintr'un număr de 500 jidani găsiți în orașul Bălți, au fost executați numai 14 jidani care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
grenade asupra ostașilor care evacuau Tg. Sculeni. Pe lângă acestea, au mai fost descoperite în casele lor aparate de radioemisiune, precum și aparate de semnalizare cu care întrețineau legăturile cu armata sovietică, căreia i-au indicat posturile de comandă ale infanteriei și artileriei, precum și amplasamentele bateriilor de artilerie care apoi au fost bombardate cu precizie de artileria sovietică. Pe când evreii erau escortați în regiunea Stânca Roznovanu, 14 jidani au încercat să fugă de sub escortă și au fost împușcați, iar restul, în număr de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Tg. Sculeni. Pe lângă acestea, au mai fost descoperite în casele lor aparate de radioemisiune, precum și aparate de semnalizare cu care întrețineau legăturile cu armata sovietică, căreia i-au indicat posturile de comandă ale infanteriei și artileriei, precum și amplasamentele bateriilor de artilerie care apoi au fost bombardate cu precizie de artileria sovietică. Pe când evreii erau escortați în regiunea Stânca Roznovanu, 14 jidani au încercat să fugă de sub escortă și au fost împușcați, iar restul, în număr de 26 jidani, au fost reținuți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
casele lor aparate de radioemisiune, precum și aparate de semnalizare cu care întrețineau legăturile cu armata sovietică, căreia i-au indicat posturile de comandă ale infanteriei și artileriei, precum și amplasamentele bateriilor de artilerie care apoi au fost bombardate cu precizie de artileria sovietică. Pe când evreii erau escortați în regiunea Stânca Roznovanu, 14 jidani au încercat să fugă de sub escortă și au fost împușcați, iar restul, în număr de 26 jidani, au fost reținuți pe izlazul Stânca. Cu cercetarea și executarea acestor jidani
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
următorul cuprins: Armatele sovietice folosesc satele și orașele în care se închid pentru a rezista până la sfârșit. S'au luat măsuri ca toate localitățile, inclusiv orașele, în care se va mai face rezistență să fie complet incendiate și distruse de artilerie și aviație. Nici o localitate și nici chiar Odessa, care în câteva zile va fi ocupată, nu va fi cruțată. Prin această măsură populația va rămâne pe drumuri și fără adăpost și este în interesul ei de a se opune acestui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
desrobirea Bucovinei au fost arestați și trecuți peste frontieră. III. DIVERSE. Într'o cameră din curtea unei mori din Comuna Berezina, Județul Cetatea Albă, au fost găsiți doi soldați morți și doi în agonie. Ei făceau parte din Regimentul 4 Artilerie Grea și veniseră pentru a se îmbarca în tren. Se fac cercetări pentru a stabili cauzele. IV. DE LA ODESSA. Pe baza dispozițiunilor domnului Mareșal Antonescu, Guvernământul Transnistriei, împreună cu autoritățile militare au luat măsuri ca evreii din Odessa să fie evacuați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
influența pe care o poate avea asupra moralului ostașilor români, faptul că evreii nu sunt întrebuințați pretutindeni la munca de folos obștesc, sau când sunt folosiți nu-și fac deloc datoria 804. Este raportul unui soldat rezervist din Regimentul 3 Artilerie, venit în concediu dela Est la Bug, într'o stare de plâns cu 4 copii de mână805. Remarca este justă. În adevăr, în special în ultimul timp, evreii au căutat, fie să se sustragă dela muncă, fie că atunci când sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
27 INSPECTORATUL JAND. TRANSNISTRIA către COMANDAMENTUL ARMATEI 3-a. Stat Major. La Ord. Dv. No. 23.657/A/942870. Am onoare a raporta că lagăre de evrei nu avem decât la Wapniarka Județul Iampol care este păzit de Reg. 6 Artilerie Călăreață. Ghetourile sunt date în seama autorităților și polițiilor Comunale. Prin Ordonanța No. 23 a Guvernământului Transnistriei 871 se hotărăște că orice evreu prins în altă localitate decât aceia unde i s'a fixat domiciliul, va fi considerat ca spion
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înregistrat de Armata a 3-a, Secția II-a, cu Nr. 22.023 din 19.06.1941. 136 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 137 Ioan Chirciu (1895-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1914-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916); participă la primul război mondial. Șef de Stat Major al Corpului de Munte (22.06-27.08.1941); comandant al Regimentului 3 Artilerie Călăreață (27.08-05.10.1941); comandant secund
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1914-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916); participă la primul război mondial. Șef de Stat Major al Corpului de Munte (22.06-27.08.1941); comandant al Regimentului 3 Artilerie Călăreață (27.08-05.10.1941); comandant secund al Regimentului 2 Artilerie Călăreață (05.10.1941-10.01.1942); comandant al Regimentului 14 Artilerie (10.01.1942-17.05.1943); șef de Stat Major al Corpului 1 Armată (18.05.1943-01.10.1944
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916); participă la primul război mondial. Șef de Stat Major al Corpului de Munte (22.06-27.08.1941); comandant al Regimentului 3 Artilerie Călăreață (27.08-05.10.1941); comandant secund al Regimentului 2 Artilerie Călăreață (05.10.1941-10.01.1942); comandant al Regimentului 14 Artilerie (10.01.1942-17.05.1943); șef de Stat Major al Corpului 1 Armată (18.05.1943-01.10.1944); șef de Stat Major al Corpurilor 5 și 7 Armată (01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
război mondial. Șef de Stat Major al Corpului de Munte (22.06-27.08.1941); comandant al Regimentului 3 Artilerie Călăreață (27.08-05.10.1941); comandant secund al Regimentului 2 Artilerie Călăreață (05.10.1941-10.01.1942); comandant al Regimentului 14 Artilerie (10.01.1942-17.05.1943); șef de Stat Major al Corpului 1 Armată (18.05.1943-01.10.1944); șef de Stat Major al Corpurilor 5 și 7 Armată (01.10.1944-15.08.1945). Locotenent-colonel (din 01.10.1937); colonel (din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
s-a sinucis în cursul anchetei la 27.06.1946. Căpitan (din 01.04.1920); maior (din 10.05.1931); locotenent-colonel (din 31.03.1938). 159 Gheorghe Stavrescu (1888-1951), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1907-1909). Întră în armată cu gradul de sublocotenent (1909), participă la primul război mondial. Comandant al Diviziei 14 Infanterie (01.08.1940-20.03.1943); comandant al Corpului 6 Teritorial (20.03.1943-30.03.1945); comandant al Corpului 6
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Diviziei 14 Infanterie (01.08.1940-20.03.1943); comandant al Corpului 6 Teritorial (20.03.1943-30.03.1945); comandant al Corpului 6 Armată (30.03-31.05.1945); comandant al Armatei a 4-a (01.06-08.09.1945); inspector general al Artileriei (08.09.1945-08.09.1946); este trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă la 09.08.1947. Acuzat în primii ani postbelici pentru rolul său în cadrul evenimentelor din Iași, este arestat în 1947, judecat și condamnat în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Cartier General. 163 Indicativul codificat al Armatei a 3-a. 164 Indicativul codificat al Armatei a 4-a. 165 Indicativul codificat al Corpului 2 Armată. 166 Alexandru Ioanițiu (1890-1941), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1908-1910) și al Școlii Superioare de Război (1918-1921). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1910), participă la primul război mondial. Comandant al Școlii Superioare de Război (27.02.1939-06.09.1940); șef al Marelui Stat Major (06
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
locotenent-colonel (din 22.06.1944); colonel (din 23.08.1945). 168 Nu se publică. AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 481, f. 25 169 Constantin Constantinescu-Claps (1884-1961), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1903-1905) și al Școlii Superioare de Război (1919-1920). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1905), participă la primul război mondial. Comandant al Corpului 10 Armată (01.02.1940-18.07.1941); comandant al Corpului 11 Armată (18.07-08
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1950. General de brigadă (din 10.05.1930); general de divizie (din 16.10.1937); general de corp de armată (din 06.06.1940). 175 Ioan V. Stihi (1907-1941), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie (1928-1930). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1930). În 1941 activa ca ofițer de informații în cadrul Regimentului 6 Vânători. Mort pe frontul de est în septembrie 1941. Locotenent (din 16.10.1935); căpitan (din 10.05.1941). 176 Nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
31.10.1936); locotenent-colonel (din 18.07.1942). 181 Documentul a fost înregistrat de Divizia 14 Infanterie cu Nr. 24.214 din 09.07.1941. 182 Gheorghe Zaharescu (1889-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1908-1910) și al Școlii Superioare de Război (1919-1921). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1910), participă la primul război mondial. Șef de Stat Major al Armatei a 3-a (22.06-08.11.1941); comandant al Diviziei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
08.06.1940). 201 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a, Secția II-a, cu Nr. 21.716 din 25.07.1941. 202 Alecu Ioan Sion (1890-1942), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1909-1911) și al Școlii Superioare de Război (1921-1923). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1911), participă la primul război mondial. Comandant al Diviziei 1 Blindate (22.06-20.08.1941, 10.10.1941-10.01.1942); comandant secund al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]