5,062 matches
-
cehoslovace nu au intervenit, retrăgându-se pe calea ferată. Ajunsă în gara Azei pe 3 februarie 1920, avangarda bolșevică formată din 2 regimente de infanterie (6 batalioane cu un efectiv de 3000 de baionete), 3 escadroane de cavalerie precum și din artilerie, s-a găsit la câțiva kilometri spre vest de câteva trenuri cehoslovace aflate în gara Șeragul, unde se aflau și batalionul românesc „Mărășești” cu trenul său blindat, escadronul de lăncieri ai "Legiunii" și un detașament de distrugere din compania română
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
alte posibilități tactice ale radarului P-8 au creat anumite premise pentru utilizarea acestui radar în Trupele de Apărare Antiaeriană în compunerea posturilor de radiolocație de detectare timpurie a țintelor aeriene și în compunerea punctelor de comandă ale unităților de artilerie antiaerienă. Între anii 1956 și 1957 radarul P-8 și moștenitorul acestuia radarul P-10 au fost dotate cu echipament îmbunătățit pentru suprimarea țintelor fixe și anularea bruiajului pasiv care se deplasează cu viteză de până la 30 m / s. Anularea
P-8 (radar) () [Corola-website/Science/336066_a_337395]
-
1916, 1917, 1918 și 1919. Regimentul a intrat în compunerea Diviziei 7 Infanterie și a participat la Ofensiva Armatei Române în Transilvania. Pentru aceasta, divizia a organizat două grupuri de acoperire:"„Ghimeș”" (9 batalioane de infanterie și 5 baterii de artilerie, pentru a acționa în văile râurilor Trotuș și Sulița) și "„Uz”" (4 batalioane de infanterie și 2 baterii de artilerie, pentru a acționa în valea râului Uz). Regimentul a luptat pe pe valea Uzului, apoi la Miercurea Ciuc, Vlăhița și Odorhei
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
în Transilvania. Pentru aceasta, divizia a organizat două grupuri de acoperire:"„Ghimeș”" (9 batalioane de infanterie și 5 baterii de artilerie, pentru a acționa în văile râurilor Trotuș și Sulița) și "„Uz”" (4 batalioane de infanterie și 2 baterii de artilerie, pentru a acționa în valea râului Uz). Regimentul a luptat pe pe valea Uzului, apoi la Miercurea Ciuc, Vlăhița și Odorhei cu două batalioane. Batalionul I a participat în cadrul grupului de acoperire „Uz” la acțiunile din defileul Oltului de la Tușnad. Între
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
au fost atacate prin surprindere de trupele maghiare și a fost nevoite să se retragă, orașul fiind recucerit după 2 zile de ocupație, în urma unui contraatac susținut de Regimentul 15 Infanterie împreună cu rezervele Brigăzii 13 Infanterie și cu susținere de artilerie. În urma raportului comandantului trupelor din Transilvania - generalul Traian Moșoiu, din 4 martie 1919, privitor la acest eveniment, generalul Anton Gherescu - comandantul Brigazii 13 Infanterie și colonelul Alexandru Calmuschi - comandantul Regimentului 15 Infanterie, au fost acuzați de incapacitate de acțiune și
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
schemă de acumulare a semnalului util și o serie de alte modificări structurale. Principalele diferențe între radarul P-12 și P-10: Radarul P-12 a fost folosit nu numai pentru a descoperi țintele aeriene și a transmite date pentru artileria antiaeriană, aviația de vânătoare dar și pentru complexele de rachete antiaeriene S-75 apărute în anii '50 în sistemul de apărare antiaeriană a țării, trupelor și flotei. În toată perioada de exploatare s-a realizat modernizarea radarului P-12 în
P-12 (radar) () [Corola-website/Science/336142_a_337471]
-
Un monument ridicat și inaugurat în 1920 amintește de victimele atacului. La 24-25 ianuarie, posturile române de pe valea Crișului Alb de la Sebiș au fost atacate de de forțe inamice cu un efectiv de 1.000-1.200 de soldați, susținuți de artilerie și două trenuri blindate. Reacția energică a trupelor române a fost temperată de opunerea Aliaților, permițându-se numai ocuparea localității Zam, unde se afla un mare depozit, pe care trupele ungare ar fi dorit să îl ridice. În zorii zilei
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
trupe ungare venite dinspre Aghireș și Crișeni au surprins cu efective numeroase trupele române, care s-au retras temporar spre Ortelec. Dat fiind că parlamentarii români trimiși la Zalău, nu au reușit retragerea detașamentului invadator, în urma unui atac susținut de artilerie trupele române au reocupat orașul pe 25 februarie. În timpul incidentului au fost afișate proclamații care au îndemnat civilii să se împotrivească autorităților românești și s-au distribuit arme celor de naționalitate maghiară, iar modul de derulare al contraatacului românesc a
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
trupelor maghiare asupra localității Băsești, apărată pe plan local de către Garda Națională și de un pluton din Batalionul 2 infanterie al Regimentul 16 „Suceava”. În noaptea de 8 spre 9 martie 2 batalioane de secui - sprijinite de 2 baterii de artilerie și de focul a numeroase mitraliere, au atacat în zona Crișeni - Zalău aripa stângă a Divizia 7-a, astfel că posturile românești - inferioare ca număr și aflate la distanțe mari, s-au retras. Un contraatac susținut de rezervele Brigăzii 13
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
a numeroase mitraliere, au atacat în zona Crișeni - Zalău aripa stângă a Divizia 7-a, astfel că posturile românești - inferioare ca număr și aflate la distanțe mari, s-au retras. Un contraatac susținut de rezervele Brigăzii 13 Infanterie - susținute de artilerie, a restabilit situația. Alte incidente regretabile soldate cu morți și răniți în rândurile Consiliilor și Gărzilor Naționale Române, precum și ale trupelor regulate române au avut loc la Teiuș, Beliș, Târgu Lăpuș, Cufoaia, Ciucea. Românii au continuat să protesteze față de traseul
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
erau total lipsiți de experiența de front sau convalescenți, în timp ce restul fusese transferat din cadrul din "[[Luftwaffe]]" sau "[[Kriegsmarine]]". Deși aceste divizii au fost dotate cu cele mai noi arme ușoare de infanterie, ele sufereau la capitolul dotării cu piese de artilerie și mijloace de transport, ceea ce limita grav capacitate de luptă. În cazul Corpului LXXXI, Divizia a 183-a Volksgrenadier, deși fusese întărită cu 643 de soldați peste efectivul standard, a devenit funcțională doar în septembrie. Aceasta a însemnat că soldații
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
un al doilea val de bombardament, care urma să folosească inclusiv bombe incendiare cu [[napalm]]. Americanii se bucurau de o [[superioritate aeriană]] aproape totală în spațiul aerian al Aachenului, în condițiile în care germanii nu dispuneau de suficiente baterii de artilerie antiaeriană, iar sprijinul pe care îl putea acorda "[[Luftwaffe]]" era foarte limitat. [[File:Aachen.jpg|thumb|right|Hartă sectorului de front de la Aachen]] Artileria grea aliată a executat bombardamente ale pozițiilor defensive germane din jurul orașului Aachen cu șaze zile mai
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
în spațiul aerian al Aachenului, în condițiile în care germanii nu dispuneau de suficiente baterii de artilerie antiaeriană, iar sprijinul pe care îl putea acorda "[[Luftwaffe]]" era foarte limitat. [[File:Aachen.jpg|thumb|right|Hartă sectorului de front de la Aachen]] Artileria grea aliată a executat bombardamente ale pozițiilor defensive germane din jurul orașului Aachen cu șaze zile mai înainte de declanșarea ofensivei terestre americane. Deși bombardamentul de artilerie i-a silit pe militarii Corpului LXXXI german să înceteze toate mișcările de personal și
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
Luftwaffe]]" era foarte limitat. [[File:Aachen.jpg|thumb|right|Hartă sectorului de front de la Aachen]] Artileria grea aliată a executat bombardamente ale pozițiilor defensive germane din jurul orașului Aachen cu șaze zile mai înainte de declanșarea ofensivei terestre americane. Deși bombardamentul de artilerie i-a silit pe militarii Corpului LXXXI german să înceteze toate mișcările de personal și aprovizionarea pe timpul zilei, efectele acestuia asupra cazematelor și fortificațiilor a fost neînsemnate. Bombardamentul aerian inițial de pe 2 octombrie a cauzat de asemenea distrugeri minore pozițiilor
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
germane. Dintre cele 450 de avioane care au participat la primul val de bombardament, niciunul nu a reușit să lovească vreo cazemată. Țintele americanilor fuseseră mascate în cea mai mare parte de norii denși de fum generați incendiile bombardamentului de artilerie. După încheierea raidului bombardierelor, artileria americană și-a reluat tirurile asupra liniilor germane, lansând 18.696 de proiectile din cele 372 de guri de foc timp de două ore. Divizia a 30-a de infanterie și-a început înaintarea pe
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
avioane care au participat la primul val de bombardament, niciunul nu a reușit să lovească vreo cazemată. Țintele americanilor fuseseră mascate în cea mai mare parte de norii denși de fum generați incendiile bombardamentului de artilerie. După încheierea raidului bombardierelor, artileria americană și-a reluat tirurile asupra liniilor germane, lansând 18.696 de proiectile din cele 372 de guri de foc timp de două ore. Divizia a 30-a de infanterie și-a început înaintarea pe 2 octombrie. Atacul a fost
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
asupra liniilor germane, lansând 18.696 de proiectile din cele 372 de guri de foc timp de două ore. Divizia a 30-a de infanterie și-a început înaintarea pe 2 octombrie. Atacul a fost precedat de un bombardament al artileriei grele proprii, care a vizat cazematele inamice. În ciuda bombardamentelor, infanteria a avut nevoie de 30 de minute pentru cucerirea fiecărei cazemate în parte. În timpul înaintării, americanii au fost forțați să atace neîntrerupt fortificațiile germane, orice întrerupere a acțiunii fiind folosită
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
germane, orice întrerupere a acțiunii fiind folosită de către germani pentru organizarea a unor contraatacuri. Americanii nu se așteptaseră să întâmpine o rezistență prea puternică, dar estimările lor au fost eronate. În doar o singură oră, rezistența infanteriștilor germani și tirul artilerie au făcut de exemplu ca, într-o singură oră, o companie americană să piardă 87, iar alta 93 de soldați din efectivul normal de 120 de militari. În ciuda rezistențe germanilor și a pierderilor provocate de aceștia, americanii au reușit să
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
erau de fapt atacul principal. În noaptea zilei de 2 octombrie, germanii din Batalionul al 902-lea de tunuri de asalt au primit ordin să organizeze un contraatac, dar acțiunea lor a fost întârziată într-o primă fază de tirul artileriei aliate, pentru ca să o zădărnicească definitiv în cele din urmă. Deși pe 3 octombrie tancurile americane au reușit să traverseze Wurmul și ar fi putut sprijini cu foc atacul infanteriei, înaintarea americanilor a fost oprită în urma unor contraatacuri germane. Orașul Rimburg
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
și tunurile de câmp de 155 mm nu au fost aduse în poziție de tragere directă. Lupte puternice au fost declanșate pentru cucerirea orașului Übach. Blindatele americane au întrat în forță în oraș, unde au fost însă blocate de tirul artileriei germane. Au avut loc lupte înverșunate, înaintarea americanilor fiind oprită de contraatacurile germanilor, iar recucerirea orașului de către aceștia din urmă fiind împiedicată de artileria americană. În operațiunilor zilei de 3 octombrie - forțarea cursului Wurmului, cucerirea și menținerea capului de pod
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
Übach. Blindatele americane au întrat în forță în oraș, unde au fost însă blocate de tirul artileriei germane. Au avut loc lupte înverșunate, înaintarea americanilor fiind oprită de contraatacurile germanilor, iar recucerirea orașului de către aceștia din urmă fiind împiedicată de artileria americană. În operațiunilor zilei de 3 octombrie - forțarea cursului Wurmului, cucerirea și menținerea capului de pod - Divizia a 30-a de infanterie a pierdut 300 de oameni uciși în acțiunea sau răniți. [[Image:Bundesarchiv Bild 101I-584-2159-20, Frankreich, Soldat mit Gewehr
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
300 de oameni uciși în acțiunea sau răniți. [[Image:Bundesarchiv Bild 101I-584-2159-20, Frankreich, Soldat mit Gewehr in Stellung.jpg|thumb|left|Soldat al Wehrmachtului pe frontul de vest]] Germanii au continuat să contraatace la Übach suferind pierderi grele datorită focului artileriei și infanteriei americane. Deși eșecurile atacurilor pentru recucerire Übach a făcut evidentă incapacitatea germanilor să mobilizeze suficiente trupe pentru apărarea căilor de acces spre Aachen, contraatacurile au avut totuși efectul stopării înaintării americanilor. Pe 4 octombrie, americanii au înregistrat doar
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
Übachului, care a fost încheiat cu un nou eșec. Blindatele germane nu puteau să facă față superiorități zdrobitoare a aliaților în materie de tancuri. Într-o încercare disperată de oprire a înaintării americanilor, germanii au atacat cu toate piesele de artilerie și cu avioanele pe care le-au putut concentra. Rezultatele acestor eforturi, precum mobilizarea de către generalul Koechling a unui detașament de tancuri Tiger la nord de orașul Alsdorf., au fost limitate puternic de lipsa acută de rezerve ale germanilor. Un
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
Un nou contraatac a fost organizat de germani pe 8 octombrie. La el au participat un regiment de infanterie, un batalion de asalt, o subunitate din cadrul Brigăzii 108 Panzer și aproximativ 40 de vehicule blindate, adunate de pe la diferite unități. Deși artileria americană a provocat pierderi importante atacatorilor, aripa stângă a germanilor a reușit să izoleze un pluton american de infanterie, în timp ce cea dreaptă a ajuns la o intersecție importantă de la nord de orașul Alsdorf. Un pluton de tancuri Sherman, care sprijinea
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
251]] Divizia I de infanterie și-a început ofensiva în sud pe 8 octombrie, având ca prim obiectiv cucerirea orașului [[Verlautenheide]] și a Cotei 231 (cunoscute și ca „dealul Crucii”) de lângă Ravelsberg. Atacul a început cu un baraj masiv de artilerie, care le-a ușurat mult sarcina infanteriștilor. În timpul luptelor pentru cucerirea Cotei 231, comandantul de companie, căpitan Bobbie E. Brown, s-a remarcat prin distrugerea cu dinamită de unul singur a trei cazemate. Deși a fost rănit, căpitanul a continuat
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]