5,099 matches
-
Din fundul paharului."134 Această simbolistică a mărului apare și în colindele bucovinene: "La portița raiului / Șede Maica Domnului / C-un fiuț micuț în brațe: / Taci, fiuțule, nu plânge, / Că maica ți-a aduce / Două mere, două pere, / Toate patru aurele, / Și cheița de la rai / Și te-a face mare crai! / Rămâneți cu bine, / Fiți fericiți, / Să vă deie Domnul / Totul ce doriți!"135 Împărtășirea din rodul mărului pune în valoare în-omenirea lui Dumnezeu și îndumnezeirea omului, transcendentul care se smerește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
anii Primului Război Mondial, un sentiment acut al tragismului vieții, care nu putea fi armonizat cu acea existență senină ce i se potrivește unui mecena. Wittgenstein a fost astfel împins spre rupturi radicale, înfăptuite prin renunțări care au conferit vieții sale o aură de mister și de dramatism: participarea voluntară la un război care nu a fost pentru el o cauză patriotică, renunțarea după încheierea războiului la o moștenire ce reprezenta o avere considerabilă, angajarea lui ca învățător în sate sărace din munții
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
neînsemnați dacă ar fi existat șansa de a-l auzi pe unul dintre filozofii însemnați ai secolului. Rămâne însă adevărat că domina orice discuție la care lua parte și îi inhiba pe ceilalți.“68 Față de acea reputație înconjurată de o aură de mister de care se bucura atunci la Cambridge, Wittgenstein a reacționat cu sentimente contradictorii. Exigențele înalte față de sine îl făceau să se acuze că dorește uneori să impresioneze pe cei din jurul său mai mult decât dorește să respecte în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
greutăți să identifice în ele ceea ce erau obișnuiți să recunoască drept „filozofie“. După moartea lui Wittgenstein, mulți au și spus-o, în mod direct sau indirect.1 Ceea ce propunea acest om, a cărui viață și personalitate erau învăluite într-o aură de mister ce năștea legende, nu erau pur și simplu idei noi, ci mișcări ale gândirii care se detașau atât prin natura, cât și prin finalitatea lor de tot ceea ce ascultătorii și cititorii săi ar fi putut aștepta de la cineva
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pe baza cărora emit rapid și inconștient judecăți despre acesta, adesea incorecte. Cu alte cuvinte, elevii sunt convinși că așa cum se poartă un profesor la prima întâlnire se va purta până la sfârșitul anului școlar. Datorită efectului de undă sau de aură, profesorii, care la primul contact cu elevii sunt prietenoși, sociabili, carismatici, atrăgători, primesc din partea elevilor etichete care exprimă competența, inteligența, profesionalismul etc. Ținând cont de semnificația primei impresii pe care o creează, profesorul învăță să se controleze și să acorde
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cât și al celor secrete. Concluzia, obținută pe baza unui studiu comparativ, al ambelor perspective, oferă imaginea globală. Avantajul studierii informațiilor apocrife este cel al identificării cu atmosfera epocii sau cu un anumit personaj. Astfel, faptele prezentate nu mai au aura distantă a unor evenimente consemnate de niște cronicari. Desigur, se recomandă păstrarea unei atitudini rezervate față de informațiile apocrife, din cauza subiectivismului autorului anonim în prezentarea unui eveniment. Într-o epocă religioasă, contemporanilor lui Iacob probabil că li s-a părut ciudată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
eșafod și au muiat batistele în sângele său, din cauza superstiției conform căreia sângele unui rege picurat pe răni deschise poate vindeca boli, pentru că este de esență divină. Desigur, cu ocazia acestui eveniment au apărut o serie de povești învăluite în aura misterioasă a superstițiilor. Aceste superstiții le putem încadra în zona apocrifelor orale. Deoarece nu sunt mituri, ci zvonuri formulate de către persoane mai puțin educate, adesea analfabete, nu pot fu considerate povești. Conform Dicționarului Limbii Române, substantivul „poveste“ are următoarea definiție
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
indicațiile sale, Franța avea un grad mult mai mare de independență. Deși regele jurase credință Papei, avea libertatea de a reforma biserica și de a impune taxe suplimentare. Poporul francez era credincios suveranului, pe care îl privea învăluit într-o aură de mister și misticism. De exemplu, exista superstiția că, dacă un bolnav de scrofuloză era atins de rege, acesta se vindeca - aici contribuind și miturile și legendele privind originea regilor merovingieni, din care era descendent și Ludovic al XIV-lea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Din al doilea grup făcea parte cortigiana di lume, care era cotată ca fiind curtezană de factură inferioară. Ultima categorie era considerată mai bună decât clasa prostituatelor obișnuite. În același timp, prima categorie a curtezanelor era adesea învăluită într-o aură romantică, bucurându-se de aceleași favoruri ca și doamnele din casa regală. Noțiunea de curtezană se asociază cel mai bine cu prima categorie. Cortigiana onesta era o femeie bine educată, adesea artistă sau actriță. Ele erau selectate pe baza abilităților
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fel sau altul, mărturisit sau nemărturisit afirmarea, recunoașterea, lauda, admirația, supremația (2008). Pare că "oamenii de oriunde caută un ceva misterios care a fost numit autoritate, demnitate, dominație, eminență, stimă, influență, condiție, superioritate, prestigiu, rang, considerație, reputație, respect, poziție, stabilitate, aură sau statut social" (înalt), ne asigură S. Pinker (2009, p. 560)57. Bunăoară, să spunem, dacă vom obține succes după succes, recunoaștere și admirație, oricât de meritate, dacă vom avea mereu reușite, noroc, realizări, vom declanșa invidia. Reușita noastră îi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
the same interest that we pay to ourselves, in any place and at any time. Keyword: interpersonal relationships, institution, individual, emotional state, education Résumé Soit parce qu'on peut apprendre des choses nouvelles, inconnues sur elles, soit parce qu'il aura toujours des dimensions nouvelles (qui n'ont pas été étudiées jusqu'à ce moment), en même temps avec la transformation de la société elle-même et avec les nouveaux dilemmes qu'elle se pose elle aussi, à cause de la possibilité permanente de la
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de nos relations. Nous ciblons ces émotions qui imprègnent les relations interpersonnelles, surtout dans les actuelles conditions économiques, sociales et professionnelles. Nous terminons notre analyse avec la conviction selon laquelle sur les relations interpersonnelles il y a et il y aura toujours encore beaucop de choses à comprendre, à étudier, à dire. En même temps, nous avons la certitude que nous restons des humains tant que nous pourrons résister au manque d'intérêt envers l'autrui. Notre semblable mérite le même
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
educatorilor. Traducere de Petre Garboviceanu. București: Editura Casa Școalelor. Sarbauch-Thomson, M., & Feldman, M. S. (1998). Electronic Mail and Organizational Communication: Does Saying "Hi" Really Matter?. Organization Science, 6 (9), 685-698. Saussard, B. (2009). Scenete și jocuri de mimă. Traducere de Aura Gîgă. București: CD Press. Sălăvăstru, C. (1996). Modele argumentative în discursul educațional. București: Editura Academiei Române. Sălăvăstru, C. (2003). Teoria și practica argumentării. Iași: Polirom. Sălăvăstru, D. (2000-2001). Convingere și persuasiune în comunicarea didactică. Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
B.C. pentru educatoare... și nu numai. Poezii, versuri-numărătoare, povești versificate. Constanța: Editura Europolis. Rogoja, D.A. (2010). Teatru pentru elevi (pentru opționale, serbări și concursuri). Cluj-Napoca: CA Publishing. Saussard, B. (2009). Scenete și jocuri de mimă (3/8 ani). Traducere de Aura Gîgă. București: CD PRESS. Silvestru, V., Boeșteanu, X. & A., Mirodan, A., & Stoian, M. (1961). Teatru de păpuși. București: Editura pentru Literatură. Șincan, M.D., Șiulea, A., Stan, M., Girip, M., Sporiș, M., Enache, L., Manole, P. (2005). Actori pe scena grădiniței
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
petrecute la munte și s-a Mantaroșie Aurelian, absolvent al Liceului „Gh. Roșca Codreanu” Bârlad - astăzi scriitorul Ion Hobana. 197 încheiat brusc. Nu cred să fi fost de vină lipsa de subiecte: la opt ani, fiecare meci de fotbal capătă aura unei aventuri unice. Să fi încetat revista să mai apară? Iată un mister care se cere elucidat. Climatul stimulator al Bârladului s-a făcut din nou simțit când, după peregrinări prin alte colțuri de țară, ne-am întors la matca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pasiune și competență. A solicitat pentru această ocazie, colaborarea unor scriitori ca: Tudor Arghezi, Ion Minulescu, I.A. Basarabescu, Atanase Mândru, Liviu Marian, I. Gr.Oprișan, George Lesnea, Radu Cosmin, Pamfil Șeicaru, Leon Mrejeru, Artur Gorovei, Aurel Tita, Victor Eftimiu, Aure l George Stino, Virgil Huzum, B. Clony, Toma Chiricuță, Eugen Ciuchi, Ion Ojoc, C.D. Fortunescu, D.Al. Nanu, Virgil Duicu lescu, prof. Dr. Iuliu Nițulescu, N. Rădulescu - Niger etc., etc.” (Elena Nicola din „Un poet al Academiei Bârlădene, George Con
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mecanism de proiecție. Prin aceasta își depășește atributele sale anatomice devenind un spațiu al experiențelor sufletești. Această manifestare apare în mod deosebit de pregnant în situațiile descrise și analizate de psihopatologie (alcoolism, intoxicații cu droguri psihotrope, psihodisleptice, halucinații, delir, stări ipohondriace, aure epileptice, vis, hipnoză, stările crepusculare isterice, stările de extaz, derealizare, anorexie mintală etc.). J.P. Sartre afirmă că de regulă în condițiile de normalitate „corpul este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face aceeași afirmație că trupul reprezintă o zonă mută în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
patologice: - leziuni medulare (tabesul dorsal); - leziuni cortico-cerebrale, în special cele localizate în zonele parietală, temporală sau occipitală, așa cum sunt ele întâlnite în cursul sindromului Gerstmann și sindromului Anton-Babinski; - membrul fantomă al amputaților; - prosopagnozia; - psihozele toxice, traumatice, infecțioase sau carențiale (pelagra); - aura epileptică. f) Iluziile spațiale apar în legătura cu perceperea deformată a spațiului și ele pot fi de două feluri: - micropsii, constând în reducerea dimensiunilor spațiului sau a obiectelor; - macropsii, constând în creșterea dimensională a spațiului sau a obiectelor cuprinse în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acoasme, zgomote; b) halucinații auditive comune, de tipul unor sunete precise; c) halucinații auditive verbale reprezentate prin cuvinte, fraze sau dialoguri; d) după conținut, halucinațiile auditive pot fi: favorabile, nefavorabile, imperative, episodice, continue. Halucinațiile auditive apar cel mai frecvent în aura epileptică, în cursul delirurilor toxice sau infecțioase, în melancolie, parafrenie sau la surzi. 2) Halucinațiile vizuale sunt legate de percepția patologică vizuală a unor obiecte absente din realitatea externă. Acestea pot fi de următoarele feluri: a) halucinații vizuale elementare de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comițial, este o criză tonico-clinică generalizată. Ea se compune din următoarele faze clinice: a) Prodromul epileptic cuprinde tulburările care preced cu mult timp înainte declanșarea accesului convulsiv și ele constau în neliniște, iritabilitate, tulburări de concentrare a atenției etc. b) Aura epileptică reunește tulburările care preced imediat, cu câteva minute sau secunde, declanșarea atacului convulsiv. Ea se manifestă prin dureri acute de mare intensitate, halucinații vizuale sau auditive, dar și olfactive sau impresii de straneitate, derealizare, stări de angoasă sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
XIX-lea, ca și neurosifilisul în general, maladie care a făcut multe victime, epilepsia a jucat și ea un rol interesant în istoria culturii și a religiei. Așa cum vom arăta mai departe, accesele epileptice, produc stări de derealizare, fie în timpul aurelor epileptice, fie în cazul echivalențelor psihice a acceselor paroxistice. Această experiență sufletească nouă, absolut inedită, a fost una din căile prin care s-a „descoperit” existența vieții interioare omului, fie că este vorba de introspecția filozofică (Socrate), fie că este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a conștiinței. Arierație mintală: insuficiența sau oprirea în dezvoltarea intelectuală a individului, de diferite cauze și niveluri. Sinonim: oligofrenie. Astenie: scăderea sau pierderea forței, slăbiciune generală, diminuare a capacităților vitale. Ataxia: incapacitatea executării unor acte motorii în absența oricărei paralizii. Aura: simptom premonitor care precede imediat atacul epileptic, pe care bolnavul îl trăiește cu o mare intensitate emoțional-afectivă, fiind conștient de acesta și având memoria sa. Poate avea caracter senzorial de tip pseudo-halucinator (auditiv, olfactiv, gustativ, cenestezic), motor sau psihic (dercalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă Complex Confabulație Confuzie mintală Constituție Contagiune psihică Coprolalie Criză Culpabilitate Degenerescență Déja vu Delir Demență Demență precoce
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o serafică poetă, pictoriță și compozitoare, în creionarea căreia autorul a pornit de la datele biografice ale Iuliei Hasdeu. Iubirea pentru ele închipuie forme diferite ale aspirației către ideal. De altfel, femeia, obiect de idealizare și adorație, e înzestrată cu o aură de mister, ceea ce poate trimite la personajele lui Gib I. Mihăescu. Situația se repetă chiar și în cazul personajelor feminine duplicitare (Nina Plaiu din Povara recunoștinței). Din păcate, proza e minată nu o dată de stilul diluat, de lipsa de inventivitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
anii Primului Război Mondial, un sentiment acut al tragismului vieții, care nu putea fi armonizat cu acea existență senină ce i se potrivește unui mecena. Wittgenstein a fost astfel împins spre rupturi radicale, înfăptuite prin renunțări care au conferit vieții sale o aură de mister și de dramatism: participarea voluntară la un război care nu a fost pentru el o cauză patriotică, renunțarea după încheierea războiului la o moștenire ce reprezenta o avere considerabilă, angajarea lui ca învățător în sate sărace din munții
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]