5,075 matches
-
Îl transforme Într-un mijloc de afirmare personală” (M.B.). Chiar și Veturia Manuilă se temea că orice educație pentru emancipare (cea situată În afara asistenței sociale și profesoratului destinat acestui scop) pervertește „natura adevărată a femeilor”. Evenimentele centrale - căsătorii, divorțuri, nașteri, avorturi - trebuiau și ele scoase cât mai mult din sfera de decizie a femeilor, fiindcă ele erau tratate ca mai puțin raționale, mai temătoare (româncele măritate cu ungurii) sau chiar mai viclene (unguroaicele măritate cu români). Femeile divorțate aveau „trecut pătat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ele erau tratate ca mai puțin raționale, mai temătoare (româncele măritate cu ungurii) sau chiar mai viclene (unguroaicele măritate cu români). Femeile divorțate aveau „trecut pătat” și era bine ca o autoritate să vegheze asupra lor. Faptul de a practica avortul sau contracepția era judecat În funcție de potențialul eugenic și pedeapsa direct proporțională cu acesta. Pentru „disgenice”, avortul, ba chiar și sterilizarea erau tratate ca dezirabile. * * * Determinismul ereditar are, desigur, o premisă greu de conciliat cu liberalismul și cu social-democrația. De aceea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viclene (unguroaicele măritate cu români). Femeile divorțate aveau „trecut pătat” și era bine ca o autoritate să vegheze asupra lor. Faptul de a practica avortul sau contracepția era judecat În funcție de potențialul eugenic și pedeapsa direct proporțională cu acesta. Pentru „disgenice”, avortul, ba chiar și sterilizarea erau tratate ca dezirabile. * * * Determinismul ereditar are, desigur, o premisă greu de conciliat cu liberalismul și cu social-democrația. De aceea, eugeniștii au mai adăugat ceva mortar În eșafodajul dictaturilor de toate nuanțele. De aceea, unele dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În educație și În puterea persuasiunii - În faptul că indivizii Își vor schimba comportamentul dacă vor fi informați despre limitele lor biologice și responsabilitățile lor eugenice. Sub presiunea susținătorilor eugeniei au mai fost promulgate unele măsuri restrictive la mijlocul anilor ’30. Avortul a fost interzis prin lege, cu o singură excepție - atunci când prerogativele eugenice dictau necesitatea de a Împiedica reproducerea (dacă părinții sufereau de defecte ereditare). Totuși, chiar și În acest caz, avortul rămânea voluntar. O altă măsură restrictivă urmărea să Împiedice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai fost promulgate unele măsuri restrictive la mijlocul anilor ’30. Avortul a fost interzis prin lege, cu o singură excepție - atunci când prerogativele eugenice dictau necesitatea de a Împiedica reproducerea (dacă părinții sufereau de defecte ereditare). Totuși, chiar și În acest caz, avortul rămânea voluntar. O altă măsură restrictivă urmărea să Împiedice căsătoria etnicilor români cu persoane aparținând altor etnii. Deși nu exista o lege În acest sens, ofițerii militari și oficialii guvernamentali erau supuși presiunii de a nu face mariaje interetnice. O
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
științei În generarea reformelor sociale, despre rolurile femeilor și despre responsabilitatea statului În asigurarea bunăstării sociale. Mai mult, eugeniștii au impus adoptarea unei serii de măsuri legislative În domeniul sănătății publice, de la legea Moldovan, adoptată În 1930, și până la legalizarea avortului pe criterii eugenice. Eugeniștii au fost, de asemenea, implicați În promovarea reformelor În educație pentru toate nivelurile. Un alt instrument metodologic important pentru lucrarea de față este analiza de gen, așa cum arată și secțiunea de mai sus referitoare la istoriografia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
celorlalți promotori ai eugeniei, inclusiv Moldovan, nu acordau o atenție la fel de mare ca și Făcăoaru purității rasiale/etnice. Un argument În sprijinul acestei afirmații este faptul că eugeniștii nu au susținut măsurile de sterilizare și au fost reținuți În aprobarea avorturilor pe criterii eugenice. Făcăoaru avea Înclinații politice de dreapta mărturisite, pe care le-a urmat devenind membru al Gărzii de Fier. Această mișcare se dezvoltase În România la sfârșitul anilor ’20, devenind dintr-un grup extremist antisemit, format mai ales
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
foarte puțin cunoscută publicului, transpare foarte clar din rândurile acestui eseu83. În afară de medici și antropologi, și unii avocați au devenit interesați de teoriile eugeniste și de implicațiile lor pentru Însăși reconceptualizarea fundamentelor dreptului civil și penal. În particular, subiectul legalizării avorturilor În acord cu principiile eugenice a atras În mod special atenția multor persoane care lucrau În domeniul juridic. Ion Vasilescu-Buciumi, un avocat din Craiova, era unul dintre susținătorii ardenți ai necesității de a modifica principiile Codului penal În acord cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atenția multor persoane care lucrau În domeniul juridic. Ion Vasilescu-Buciumi, un avocat din Craiova, era unul dintre susținătorii ardenți ai necesității de a modifica principiile Codului penal În acord cu teoriile eugeniste, pe care le promova ca argument În favoarea legalizării avorturilor și a posibilității de a recupera infractorii 84. Simpatiile sale politice au devenit vizibile În 1940, când a acceptat o funcție oficială În guvernul legionar. După 1918, interesul pentru eugenie, până atunci Împărtășit de un grup mic de medici și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
recomandări. Reiterau nevoia de a induce o conștiință biologică (cu alte cuvinte, sentimentul responsabilității față de generațiile prezente și viitoare), În special printre reprezentanții clasei de mijloc ai practicanților de profesii și propuneau măsuri legislative de control al licențelor de căsătorie, avorturilor eugenice și sterilizării. Moldovan nu oferea foarte multe detalii despre instituțiile ce urmau să aplice aceste măsuri sau despre problemele sociale specifice pe care le-ar fi generat propunerile sale. Igiena națiunii nu era decât o abordare orientativă a problemelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unei infracțiuni. Fiecare cetățean trebuia să devină o rotiță a marelui motor care urma să pună statul În mișcare. Acțiunile fiecărui individ urmau să fie evaluate În funcție de interesele biologice ale națiunii și de potențialul său eugenic. Aceeași infracțiune - de exemplu, avortul - urma să fie judecată În acord cu potențialul eugenic al femeii care alesese Întreruperea sarcinii; cu cât era mai sănătos capitalul său genetic, cu atât pedeapsa urma să fie mai mare. O astfel de concepție Încerca să redefinească Însăși fundamentul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
clase, Banu a subliniat importanța unui demers care să analizeze potențialul eugenic al fiecărei clase și să elaboreze soluții adaptate problemelor ridicate de fiecare grup În parte. De exemplu, o astfel de diferențiere era necesară, În opinia autorului În ceea ce privește problema avorturilor. Banu nu era În favoarea legalizării omogene a avorturilor eugenice, ci pleda pentru o politică mai strictă de control, prin mijloace coercitive, a accesului la avorturi al femeilor din clasele mijlocie și superioară, deoarece acestea dețineau un potențial eugenic superior În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să analizeze potențialul eugenic al fiecărei clase și să elaboreze soluții adaptate problemelor ridicate de fiecare grup În parte. De exemplu, o astfel de diferențiere era necesară, În opinia autorului În ceea ce privește problema avorturilor. Banu nu era În favoarea legalizării omogene a avorturilor eugenice, ci pleda pentru o politică mai strictă de control, prin mijloace coercitive, a accesului la avorturi al femeilor din clasele mijlocie și superioară, deoarece acestea dețineau un potențial eugenic superior În economia națiunii. În același timp, pentru că indivizii disgenici
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În parte. De exemplu, o astfel de diferențiere era necesară, În opinia autorului În ceea ce privește problema avorturilor. Banu nu era În favoarea legalizării omogene a avorturilor eugenice, ci pleda pentru o politică mai strictă de control, prin mijloace coercitive, a accesului la avorturi al femeilor din clasele mijlocie și superioară, deoarece acestea dețineau un potențial eugenic superior În economia națiunii. În același timp, pentru că indivizii disgenici păreau să aparțină În mai mare măsură clasei muncitoare, care avea și resurse foarte limitate de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
același timp, pentru că indivizii disgenici păreau să aparțină În mai mare măsură clasei muncitoare, care avea și resurse foarte limitate de a menține un mediu sănătos, chiar și pentru progeniturile normale din punct de vedere eugenic, Banu considera că liberalizarea avorturilor pentru femeile muncitoare era o măsură cu efecte eugenice pozitive. În ansamblu, Banu era În favoarea programelor care propuneau ca scop și alocau resurse În direcția menținerii marii majorități a cetățenilor În limitele „normalității” eugenice și mai puțin În favoarea celor care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
normali” a avut vreun impact asupra perioadei de după 1945. Noile instituții de sănătate publică Înființate de regimul comunist reflectă mai mult o astfel de viziune despre protejarea capitalului biologic decât pe cea biopolitică a lui Moldovan. Abia În 1966, când avortul a devenit ilegal, indiferent de orice considerații practice, statul comunist și-a redefinit politicile În sensul aplicării unor măsuri mai restrictive de control al sănătății cetățenilor. * * * Eugeniștii susțineau că sunt interesați de sănătatea națiunii, nu de politică. Cu toate acestea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o astfel de abordare. Regimul comunist a fost cel care, În cele din urmă, a reușit să controleze toate aspectele vieții private, prin măsuri ce se apropiau de cele propuse de eugeniști, precum dosarele genealogice individuale, divorțurile forțate și criminalizarea avortului. Politizarea sferei private părea să Însemne, În primul rând, un control sporit asupra vieții femeilor și, În consecință, mai multe limitări impuse rolurilor pe care și le puteau asuma, dar și autorității la care puteau aspira În viața publică. Totuși
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a realiza certificate prenupțiale pentru toate cuplurile tinere și chiar de a condiționa căsătoria de posesia acestor certificate. În 1923, au apărut câteva articole În două ziare importante, Universul și Adevărul, În care autorii discutau importanța certificatelor prenupțiale și legalizarea avorturilor 40. Medicul evreu „Ygrec”, care avea o rubrică permanentă de sfaturi medicale În ziarul Adevărul, aducea elogii politicii certificatelor prenupțiale, ce se aplica În Germania, și făcea un apel către medici să propună Parlamentului României o legislație similară, ca modalitate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
public. În timp ce oponentul său ridica probleme morale și sociale (ar trebui să fie diferit controlul căsătoriei și al reproducerii pentru clasele superioare, În comparație cu restul populației?), „Ygrec” revenea la propunerea sa inițială de introducere a certificatelor prenupțiale și la discutarea legalizării avortului, „din punctul de vedere al igienei raselor”42. Problema consilierii prenupțiale a rămas pe agenda publică până În anii ’30, mai ales datorită eforturilor unor adepți ai eugeniei, ce au publicat numeroase articole În care susțineau „nevoia imperativă” de a adopta
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
depășise sfera legislației naționale. Unii medici locali au preluat inițiativa Într-un demers zelos de a Își asuma un rol important În „corectarea” „capitalului” ereditar al națiunii. Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortuluitc "Eugenia și problema alegerilor reproductive \: reglementarea avortului" O problemă corolară În politicile de control al populației, ce a devenit subiectul unor dezbateri aprinse de la mijlocul anilor ’20 și până la sfârșitul anilor ’30, a fost cea a interzicerii și mai târziu a legalizării avortului În anumite cazuri În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
problema alegerilor reproductive \: reglementarea avortului" O problemă corolară În politicile de control al populației, ce a devenit subiectul unor dezbateri aprinse de la mijlocul anilor ’20 și până la sfârșitul anilor ’30, a fost cea a interzicerii și mai târziu a legalizării avortului În anumite cazuri În care se putea demonstra că acțiunea avea o justificare eugenică. Același doctor „Ygrec” care susținea În paginile Adevărului necesitatea introducerii certificatelor prenupțiale a semnat și o serie de articole despre avort. El s-a pronunțat În favoarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și mai târziu a legalizării avortului În anumite cazuri În care se putea demonstra că acțiunea avea o justificare eugenică. Același doctor „Ygrec” care susținea În paginile Adevărului necesitatea introducerii certificatelor prenupțiale a semnat și o serie de articole despre avort. El s-a pronunțat În favoarea legalizării avortului, pentru că, susținea autorul rubricii, practica era deja larg răspândită ca metodă contraceptivă, iar lipsa asistenței medicale cauzase deja moartea multor femei tinere 52. „Ygrec” considera că interzicerea avortului nu era o politică de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
anumite cazuri În care se putea demonstra că acțiunea avea o justificare eugenică. Același doctor „Ygrec” care susținea În paginile Adevărului necesitatea introducerii certificatelor prenupțiale a semnat și o serie de articole despre avort. El s-a pronunțat În favoarea legalizării avortului, pentru că, susținea autorul rubricii, practica era deja larg răspândită ca metodă contraceptivă, iar lipsa asistenței medicale cauzase deja moartea multor femei tinere 52. „Ygrec” considera că interzicerea avortului nu era o politică de stat eficientă pentru Îmbunătățirea ratei de creștere
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o serie de articole despre avort. El s-a pronunțat În favoarea legalizării avortului, pentru că, susținea autorul rubricii, practica era deja larg răspândită ca metodă contraceptivă, iar lipsa asistenței medicale cauzase deja moartea multor femei tinere 52. „Ygrec” considera că interzicerea avortului nu era o politică de stat eficientă pentru Îmbunătățirea ratei de creștere calitativă și cantitativă a populației. Statul trebuia să fie mai degrabă preocupat de scăderea ratei mortalității infantile și să finanțeze programe de protecție a mamei și copilului În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Statul trebuia să fie mai degrabă preocupat de scăderea ratei mortalității infantile și să finanțeze programe de protecție a mamei și copilului În anul critic de după naștere. Argumentele sale În favoarea decriminalizării, dar În același timp a reglementării destul de stricte a avortului aveau ca justificare principală impactul practicii nereglementate asupra sănătății generațiilor viitoare. Cu toate acestea, „Ygrec” considera important să sublinieze modul În care interzicerea avortului afecta femeile, nu doar ca purtătoare ale unei alte vieți, ci și ca indivizi cu drepturi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]