5,096 matches
-
nume descriptiv precum "În pădure" (Nr. 3), "Lenore" (Nr. 5) sau "În Alpi" (Nr. 7). Ultimele sale simfonii formează un cvartet de lucrări bazate pe cele patru anotimpuri ale anului. Simfonia "Lenore", celebră la vremea respectivă, a fost inspirată după balada cu același nume a lui Gottfried August Bürger, baladă ce a inspirat lucrările altor compozitori, inclusiv Franz Liszt. Prima înregistrare a simfoniei a fost realizată între 27 și 29 mai 1970 de către Orchestra Filarmonică din Londra sub bagheta lui Bernard
Joachim Raff () [Corola-website/Science/329860_a_331189]
-
5) sau "În Alpi" (Nr. 7). Ultimele sale simfonii formează un cvartet de lucrări bazate pe cele patru anotimpuri ale anului. Simfonia "Lenore", celebră la vremea respectivă, a fost inspirată după balada cu același nume a lui Gottfried August Bürger, baladă ce a inspirat lucrările altor compozitori, inclusiv Franz Liszt. Prima înregistrare a simfoniei a fost realizată între 27 și 29 mai 1970 de către Orchestra Filarmonică din Londra sub bagheta lui Bernard Herrmann. Richard Strauss a fost elevul lui Hans von
Joachim Raff () [Corola-website/Science/329860_a_331189]
-
My Favorite Things"", ""Watermelon Man"" a lui Herbie Hancock, ""Chameleon"" a lui Wes Montgomery și ""Bumpin' on Sunset"" și ""335 Room"" a lui Larry Carlton. Un exemplu de utilizare a acordului improvizat în muzica rock mai este și secțiunea de baladă a piesei compuse de trupa "Queen" - ""Bohemian Rhapsody"". Stilul afro-cubanez al acompaniamentului improvizat este cunoscut și sub numele de "guajeo", care este utilizat în standardul jazz be-bop/jazz latin în piesa ""A Night in Tunisia"" "(""O noapte în Tunisia"")". În funcție de
Ostinato () [Corola-website/Science/329975_a_331304]
-
nimeni, caută disperat adăpost și provizii printre ruine. În cele din urmă, el este descoperit de către ofițerul Wehrmacht Wilm Hosenfeld, care află că Szpilman este un pianist și îi cere să cânte la un pian din apropiere. Szpilman, bolnav, interpretează "Balada în sol minor" a lui Frédéric Chopin. Hosenfeld, mișcat, îi permite apoi lui Szpilman să se ascundă în podul unei case goale și îi aduce mâncare. În timp ce germanii sunt forțați să se retragă din cauza ofensivei inițiate de Armata Roșie în
Pianistul () [Corola-website/Science/328185_a_329514]
-
Filmul prezintă viața compozitorului român Ciprian Porumbescu (1853-1883), care a trăit în Bucovina aflată sub stăpânirea austriacă. Tânărul a compus câteva binecunoscute cântece patriotice ("Trei culori", "Pe-al nostru steag e scris Unire"), prima operetă românească („Crai nou”) și celebra "Baladă". Pentru activitatea sa patriotică, el a fost arestat și s-a îmbolnăvit de tuberculoză în închisoarea austro-ungară unde fusese încarcerat. Boala sa, moartea sa timpurie și dragostea sa nefericită sunt aspecte care conturează personalitatea tragică a tânărului compozitor român Ciprian
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
(în ) este o baladă care relatează împușcarea la Gdynia la 17 decembrie 1970 a tânărului Zbyszek Godlewski, în cadrul protestelor din decembrie 1970 din Polonia. Autorul textului (considerat de multe ori ca fiind anonim) este Krzysztof Dowgiałło, muzica a fost compusă în anul 1980 de
Balada lui Janek Wiśniewski () [Corola-website/Science/327660_a_328989]
-
din decembrie 1970 din Polonia. Autorul textului (considerat de multe ori ca fiind anonim) este Krzysztof Dowgiałło, muzica a fost compusă în anul 1980 de Mieczysław Cholewa, care, după cum s-a dovedit ulterior, a fost un colaborator secret al SB. Balada se referă la împușcarea mortală a unui băiat la 17 decembrie 1970. În dimineața acelei zile, muncitorilor de la Șantierul Naval Gdynia care participaseră la grevă nu li s-a permis să intre în tură. Janek Wiśniewski nu este o figură
Balada lui Janek Wiśniewski () [Corola-website/Science/327660_a_328989]
-
Jacek Kaczmarski și Przemysław Gintrowski. Interpretarea Krystynei Janda se află pe unul dintre discurile sale ("Guma do żucia"). În filmul "Psy" (1992) al lui Władysław Pasikowski apare o scenă în care ofițeri în stare de ebrietate de la Służby Bezpieczeństwa cântă "Balada", în timp ce transportă pe umerii lor un coleg beat. Această reprezentare a determinat proteste din partea membrilor sindicatului "Solidaritatea" care au considerat că s-a calomniat memoria protestatarului ucis . În filmul "Czarny czwartek" (2011) al lui Antoni Krauze "" este interpretată de Kazik
Balada lui Janek Wiśniewski () [Corola-website/Science/327660_a_328989]
-
franceză. Piesă este vândută în peste un milion de copii și primește discul de aur. În același an (1968), în luna octombrie, trupa lansează primul album intitulat "End of the World". Albumul coține în mod egal piese pop psihedelic și balade, în stilul Procol Harum sau The Moody Blues. Formația începe turnul în Europa, iar în ianuarie 1969 înregistrează o piesă în limba italiană pentru festivalul Sanremo, dar la care nu participă. Următorul lor hit este "I Want to Live", o
Aphrodite's Child () [Corola-website/Science/327653_a_328982]
-
la Londra pentru a înregistra în Studiourile Trident. Primul single de pe al doilea album, "Let Me Love, Let Me Live" este lansat în luna noimebrie, iar albumul "It's Five O'Clock" este lansat în ianuarie 1970. Albumul conține câteva balade de succes (că și piesă care dă numele albumului) dar și piese care parcurg alte genuri muzicale, printre care și country rock. După cel de al doilea album, formația încep din nou concertele, dar fără Vangelis, care rămâne în Paris
Aphrodite's Child () [Corola-website/Science/327653_a_328982]
-
început să adopte cu curaj în propria lor muzică melodii, formule melodico-ritmice și ornamentale și armonii de ansamblu folcloric. Precum în celelalte zone ale Olteniei și ale Munteniei, cele mai vechi cântece din Gorj sunt cântecele epice bătrânești, cunoscute ca balade. Deși în literatura română baladele cunosc mii de subiecte și teme, în localitățile gorjene se regăsesc doar câteva subiecte de balade. Aici cântecele epice se împart în următoarele categorii: Din repertoriul lăutarilor gorjeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
în propria lor muzică melodii, formule melodico-ritmice și ornamentale și armonii de ansamblu folcloric. Precum în celelalte zone ale Olteniei și ale Munteniei, cele mai vechi cântece din Gorj sunt cântecele epice bătrânești, cunoscute ca balade. Deși în literatura română baladele cunosc mii de subiecte și teme, în localitățile gorjene se regăsesc doar câteva subiecte de balade. Aici cântecele epice se împart în următoarele categorii: Din repertoriul lăutarilor gorjeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
celelalte zone ale Olteniei și ale Munteniei, cele mai vechi cântece din Gorj sunt cântecele epice bătrânești, cunoscute ca balade. Deși în literatura română baladele cunosc mii de subiecte și teme, în localitățile gorjene se regăsesc doar câteva subiecte de balade. Aici cântecele epice se împart în următoarele categorii: Din repertoriul lăutarilor gorjeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea erau nelipsite baladele, acestea constituind piesele de rezistență. Cântate întotdeauna de bărbați (de obicei primașii bandelor
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
de subiecte și teme, în localitățile gorjene se regăsesc doar câteva subiecte de balade. Aici cântecele epice se împart în următoarele categorii: Din repertoriul lăutarilor gorjeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea erau nelipsite baladele, acestea constituind piesele de rezistență. Cântate întotdeauna de bărbați (de obicei primașii bandelor), ele aveau un caracter arhaic și un stil specific de la zonă la zonă. Cele mai multe balade au fost culese și înregistrate la Tismana, de la lăutarul Petre Geagu, cunoscut
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea erau nelipsite baladele, acestea constituind piesele de rezistență. Cântate întotdeauna de bărbați (de obicei primașii bandelor), ele aveau un caracter arhaic și un stil specific de la zonă la zonă. Cele mai multe balade au fost culese și înregistrate la Tismana, de la lăutarul Petre Geagu, cunoscut drept „baladistul Gorjului”. Alte balade aparte, unele chiar locale, au fost culese și înregistrate de la lăutarii din Runcu și de pe Valea Amaradiei (unde influența stilului din Dolj și-
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
rezistență. Cântate întotdeauna de bărbați (de obicei primașii bandelor), ele aveau un caracter arhaic și un stil specific de la zonă la zonă. Cele mai multe balade au fost culese și înregistrate la Tismana, de la lăutarul Petre Geagu, cunoscut drept „baladistul Gorjului”. Alte balade aparte, unele chiar locale, au fost culese și înregistrate de la lăutarii din Runcu și de pe Valea Amaradiei (unde influența stilului din Dolj și-a pus puternic amprenta). Unele se identifică prin evenimente, fapte și oameni de legendă. Prin elementele legendei
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
au fost culese și înregistrate de la lăutarii din Runcu și de pe Valea Amaradiei (unde influența stilului din Dolj și-a pus puternic amprenta). Unele se identifică prin evenimente, fapte și oameni de legendă. Prin elementele legendei se face simțită existența baladei despre Iovan Iorgovan (personaj din mitologia românească similar cu Hercules), găsindu-se astfel „Cântecul lui Iovan-Iorgovan”. Dintre vechile balade, păstrătoare ale elementului eroico-fantastic, cu atmosferă de basm, se regăsește și varianta „Șarpele și voinicu”. Această baladă, cunoscută ca „Șarpele”, este
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
a pus puternic amprenta). Unele se identifică prin evenimente, fapte și oameni de legendă. Prin elementele legendei se face simțită existența baladei despre Iovan Iorgovan (personaj din mitologia românească similar cu Hercules), găsindu-se astfel „Cântecul lui Iovan-Iorgovan”. Dintre vechile balade, păstrătoare ale elementului eroico-fantastic, cu atmosferă de basm, se regăsește și varianta „Șarpele și voinicu”. Această baladă, cunoscută ca „Șarpele”, este foarte răspândită în sudul României, mai cu seamă în zona folclorică Vlașca-Teleorman. Numeroase și frecvent cântate până către mijlocul
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
se face simțită existența baladei despre Iovan Iorgovan (personaj din mitologia românească similar cu Hercules), găsindu-se astfel „Cântecul lui Iovan-Iorgovan”. Dintre vechile balade, păstrătoare ale elementului eroico-fantastic, cu atmosferă de basm, se regăsește și varianta „Șarpele și voinicu”. Această baladă, cunoscută ca „Șarpele”, este foarte răspândită în sudul României, mai cu seamă în zona folclorică Vlașca-Teleorman. Numeroase și frecvent cântate până către mijlocul secolului al XX-lea la nunțile sătești, astăzi baladele s-au fărâmițat ori au dispărut de tot
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
se regăsește și varianta „Șarpele și voinicu”. Această baladă, cunoscută ca „Șarpele”, este foarte răspândită în sudul României, mai cu seamă în zona folclorică Vlașca-Teleorman. Numeroase și frecvent cântate până către mijlocul secolului al XX-lea la nunțile sătești, astăzi baladele s-au fărâmițat ori au dispărut de tot. Ele reprezintă niște „relicve” ale celor interpretate la curțile medievale. Ele se aseamănă cu doinele datorită ritmului lor rubato. Totuși, dispariția baladei nu înseamnă o rupere a acesteia din lumea poeziei populare
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
către mijlocul secolului al XX-lea la nunțile sătești, astăzi baladele s-au fărâmițat ori au dispărut de tot. Ele reprezintă niște „relicve” ale celor interpretate la curțile medievale. Ele se aseamănă cu doinele datorită ritmului lor rubato. Totuși, dispariția baladei nu înseamnă o rupere a acesteia din lumea poeziei populare. Elemente ale ei au fost reținute de alte specii ale poeziei populare, precum doinele. Textele baladelor sunt de cele mai multe ori instabile, ea fiind „recompusă” în mii de variante de fiecare
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
la curțile medievale. Ele se aseamănă cu doinele datorită ritmului lor rubato. Totuși, dispariția baladei nu înseamnă o rupere a acesteia din lumea poeziei populare. Elemente ale ei au fost reținute de alte specii ale poeziei populare, precum doinele. Textele baladelor sunt de cele mai multe ori instabile, ea fiind „recompusă” în mii de variante de fiecare interpret (rapsod și lăutar). Melodia baladelor este mai stabilă decât textul lor. Actualmente, majoritatea baladelor din Gorj sunt interpretate de Cristian Geagu-Cătăroiu, nepotul lăutarului Petre Geagu
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
acesteia din lumea poeziei populare. Elemente ale ei au fost reținute de alte specii ale poeziei populare, precum doinele. Textele baladelor sunt de cele mai multe ori instabile, ea fiind „recompusă” în mii de variante de fiecare interpret (rapsod și lăutar). Melodia baladelor este mai stabilă decât textul lor. Actualmente, majoritatea baladelor din Gorj sunt interpretate de Cristian Geagu-Cătăroiu, nepotul lăutarului Petre Geagu. Din repertoriul său fac parte balade din toate categoriile: haiducești, vitejești („Ghiță Cătănuță”) și, mai ales, sociale („Uncheșelul”, „La nuntă
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
fost reținute de alte specii ale poeziei populare, precum doinele. Textele baladelor sunt de cele mai multe ori instabile, ea fiind „recompusă” în mii de variante de fiecare interpret (rapsod și lăutar). Melodia baladelor este mai stabilă decât textul lor. Actualmente, majoritatea baladelor din Gorj sunt interpretate de Cristian Geagu-Cătăroiu, nepotul lăutarului Petre Geagu. Din repertoriul său fac parte balade din toate categoriile: haiducești, vitejești („Ghiță Cătănuță”) și, mai ales, sociale („Uncheșelul”, „La nuntă la Vijulan”, „Bărbatul meu nu este mort”, „Gogin din
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
ea fiind „recompusă” în mii de variante de fiecare interpret (rapsod și lăutar). Melodia baladelor este mai stabilă decât textul lor. Actualmente, majoritatea baladelor din Gorj sunt interpretate de Cristian Geagu-Cătăroiu, nepotul lăutarului Petre Geagu. Din repertoriul său fac parte balade din toate categoriile: haiducești, vitejești („Ghiță Cătănuță”) și, mai ales, sociale („Uncheșelul”, „La nuntă la Vijulan”, „Bărbatul meu nu este mort”, „Gogin din Buduhala” ș.a.). Două dintre acestea sunt cântări „clasice”, răspândite în Oltenia rurală: „Ce faci moșule-n grădină
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]