8,717 matches
-
narațiunii ca producere, ca sistem de opțiuni, ca mecanism generativ. "Va trebui să construim succesiunile funcțiilor plecînd de la terminus ab quo care deschide în limba generală a povestirilor rețeaua posibilelor și nu de la terminus ad quem sau vorbirea specifică a basmului rusesc ca selectare dintre posibile" (C. Bremond, 1981: 52). Situația inițială prevăzînd o posibilitate poate evolua spre actualizarea acestei posibilități sau spre non actualizare, după cum actualizarea poate constitui un succes sau un eșec. Succes Actualizarea posibilității Eșec Situație deschizînd o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
povestirii". De aceea în Logica povestirii (Logique du récit), el stabilește un inventar de roluri, bazat pe opoziția agent/pacient și ameliorare/ degradare (ultima opoziție fiind de fapt principalul resort al povestirii). Dacă se poate reproșa lui Propp reducerea varietății basmelor atestate și atestabile la un basm unic, printr-un exces invers Bremond propune imaginea unei povestiri proteiforme cu o infinitate de parcursuri posibile (cf. și C. Calame, C. Geni-nasca, 1982: 78). Modelarea narativității la C. Bremond capătă o dimensiune explicativă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Logique du récit), el stabilește un inventar de roluri, bazat pe opoziția agent/pacient și ameliorare/ degradare (ultima opoziție fiind de fapt principalul resort al povestirii). Dacă se poate reproșa lui Propp reducerea varietății basmelor atestate și atestabile la un basm unic, printr-un exces invers Bremond propune imaginea unei povestiri proteiforme cu o infinitate de parcursuri posibile (cf. și C. Calame, C. Geni-nasca, 1982: 78). Modelarea narativității la C. Bremond capătă o dimensiune explicativă și axiologică. Pe de o parte
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sistemului global al acțiunii prin forma actant (a structurii narative profunde) și actor (a structurii superficiale discursive). Actanții sînt clase de actori ce nu pot fi stabiliți decît pornind de la un corpus de texte: "o articulare de actori constituie un basm particular, o structură de actanți, un gen. Actanții posedă deci un statut metalingvistic în raport cu actorii, ei presupun de altfel analiza funcțională sau constituirea sferelor de acțiune" (A.J. Greimas, 1966: 175). Opoziția narativă actant/actor se suprapune celei morfologice, morfem
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi reprezentat de mai mulți actori (a1, a2, a3); astfel adjuvantul este reprezentat în Harap-Alb de actori precum Păsărilă, Setilă, Gerilă etc. A1 a1 a2 a3 Un singur actor, a, poate sincretiza mai mulți actanți (A1, A2, A3). Eroul unui basm poate fi și destinatorul programului narativ în cazul în care își propune singur misiunea și chiar destinatarul programului cînd căutarea este în beneficiul său. a1 A1 A2 A3 În diacronia constituirii acestui model trebuie amintiți Lucien Tesnière care în Elemente
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
definit ca întreg de semnificație decît în măsura în care poate apărea în fața noastră ca spectacol simplu, ca structură actanțială (A.J. Greimas, 1966: 173). Destinator Obiect Destinatar Adjuvant Subiect Opozant Prima categorie subiect/obiect produce o polarizare actanțială legată de căutare (vezi basmul popular, mitul), căutare a obiectului dorinței (Ileana Cosînzeana, Tinerețe fără bătrînețe etc).; categorie precumpănitor sintactică, axa subiect/obiect se reinvestește semantic în cuplul agent/pacient, relația unificatoare fiind conceptul de dorință și modalitatea volitivă (vouloir). Articulate în jurul axei dorinței, basmul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
basmul popular, mitul), căutare a obiectului dorinței (Ileana Cosînzeana, Tinerețe fără bătrînețe etc).; categorie precumpănitor sintactică, axa subiect/obiect se reinvestește semantic în cuplul agent/pacient, relația unificatoare fiind conceptul de dorință și modalitatea volitivă (vouloir). Articulate în jurul axei dorinței, basmul, spectacolul dramatic, mitul se actualizează în diverse povestiri ale "căutării" mitice și practice (A.J. Greimas, 1966: 177). Axa destinator/destinatar este cea a controlului valorilor și a repartiției lor între personaje; este axa cunoașterii și a puterii (savoir și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
majoritatea cazurilor lectorul va evalua nu structura compozițională a intrigii, ci valorile sale, lecția morală indusă și/sau dedusă. "De fapt, în ficțiune lectorii caută aserțiuni despre lume" (J. Smarr, apud Kibedi-Varga, 1989: 68). În raport cu lumea reală, lumea posibilă a basmului, de pildă, oferă o imagine compensatorie, idealizată a victoriei binelui și pedepsirii răului (C. Bremond, 1973, Les bons récompensés et les méchants punis), sinteză de "mitologie, etică, știință, observație, morală" (cf. pertinentei caracterizări a lui George Călinescu). 5.8. Modelul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unitate care ne obligă să ne revedem ideile asupra ambelor domenii" (postfața autorului la Gramatica Decameronului). Recunoașterea organizării discursive imanente (a narativității în sensul cel mai larg) pune problema existenței unei forme narative universale (actualizate în faptul divers și nuvelă, basm și reportaj, relatarea istorică și depozițiile martorilor, benzile desenate și procesele verbale etc.) ce transcend frontierele comunicării lingvistice și a unei competențe narative ce subîntinde discursurile-ocurență așa cum sistemul saussurian al limbii subîntinde fluxul vorbirii (A.J. Greimas, J. Courtès, 1979
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dovadă în istorie" (dar și în multe alte domenii)," cel mai apt să tranșeze și să convingă toate spiritele, este narațiunea completă" (A. Thierry, apud R. Barthes). Conform triadei semiotice: sintaxă/semantică/pragmatică, pledăm pentru o modelare ternară a obiectului basm (ca text generic pentru obiectele textuale modelabile: literatură cultă apsihologică, genuri mediatice convenționale). Într-o primă etapă se va proceda la segmentarea textului (cf. supra schema narativă greimasiană). În etapa următoare se va furniza reprezentarea matricială a textului la nivelul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de enunțare (distincția oral/scris; interacțiune face-to-face/vs/comunicare indirectă). Categorii critice Grile de analiză Antropologia structurală Semiotica Etnologia Sociocritica Folclorul Inițiatori Lévi-Strauss Greimas Boas Benedict Frații Grimm, Lang, Școala de la Helsinki (Aarne Thomson) Postulate metodologice Omologia structurală între textul basm și textul-sistem cultural Textul este oglinda societății Există o Urform Caracteristici teoretice Se bazează pe lingvistică și funcționează pe baza opozițiilor binare Descriptive și explicative ele se bazează pe diverse concepții ale istoriei (romantică, marxistă) Tematic și comparatist corespunde unei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
povestirii Ce însemni tu? Ce ne spui despre mediul tău? De unde vii și unde te duci? Abordare generică Abordare morfologică Naratologia Retorica Pragmatica Psihanaliza Bédier Propp Todorov Bremond Genette Barthes Dundes Ben Amos Hendricks Fromm Rank Roheim Fiecare stare a basmului este un text Modelarea basmului este posibilă Imanența semnificația textului Actele lingvistice trebuie reinserate în contextul performanței Textul este transparent Stilistică și literară, se sprijină filologie Descriptivă și schematică, se bazează pe lingvistică Descriptivă și critică, se bazează pe lingvistică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ne spui despre mediul tău? De unde vii și unde te duci? Abordare generică Abordare morfologică Naratologia Retorica Pragmatica Psihanaliza Bédier Propp Todorov Bremond Genette Barthes Dundes Ben Amos Hendricks Fromm Rank Roheim Fiecare stare a basmului este un text Modelarea basmului este posibilă Imanența semnificația textului Actele lingvistice trebuie reinserate în contextul performanței Textul este transparent Stilistică și literară, se sprijină filologie Descriptivă și schematică, se bazează pe lingvistică Descriptivă și critică, se bazează pe lingvistică Globalizantă, se sprijină pe filosofia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Stilistică și literară, se sprijină filologie Descriptivă și schematică, se bazează pe lingvistică Descriptivă și critică, se bazează pe lingvistică Globalizantă, se sprijină pe filosofia analitică a limbajului (Austin, Searle) Hermeneutică se bazează pe cercetările lui Freud) Definirea tipului de basm scris Desprinderea regulilor de funcționare Descrierea textului ca obiect estetic Enunțarea legilor de constituire a "textului" Explicarea conflictelor umane Textul ca reprezentant al unui gen Sintaxa textului (gramatica narativă) Sintagmatica textului (gramatica discursivă) Textul și contextul Genotextul fantasmatic Motivul (unitate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și la nivelul enunțării (firma X sau o instanță nenominalizată care incită subiectul mai puțin să cumpere obiectul, cît să adere la valoarea simbolică pe care acesta o reprezintă) nu putea fi actualizată decît de un discurs narativ prin excelență (basmul sau mitul) a cărui stare inițială de prejudiciu, lipsa (în franceză manque) să fie transformată prin inversarea conținuturilor semantice (strategia happy-end) după cum urmează: non p ca eveniment inițial/vs/p (evenimentul final de lichidare a lipsei) insucces reușită disconfort confort
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
narativă progresivă poate fi eventual inversată, iar gramatica narativă va începe cu soluția, situație în care apare pregnant "emfaza inaugurală a rezultatului" (G. Péninou, 1981: 33), în virtutea aceleiași strategii de euforizare actualizate nu numai în planul construcției narative de tip basm (cu happy-end), ci și în planul paradigmatic al numelui, figurii, paradigmei exemplare. Și cu aceasta ajungem la dimensiunea semantică a mesajului publicitar. 6.7.Semantica discursului publicitar Discurs meliorativ de acțiune implicînd trecerea: • de la non cunoaștere la cunoaștere (discursul de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un mister sau lovitură de teatru pentru accentuarea eficienței argumentative) Mediator între produsul concret (țigările Marlboro) și semnul abstract (ansamblul de semnificații indus de peisajul magnific, fundalul sonor, combinațiile morfologice și cromatice: virilitate, libertate, aventură etc.), mesajul publicitar comparat cu basmul și mitul pentru structura sa binară clară nefericire/fericire; disconfort/ confort a fost considerat pe bună dreptate mit degradat, basm pentru copii mici și mari, discurs retoric plurisemiotic. Într-adevăr, super-semnul publicitar utilizează: • imagini ale produselor, consumatorilor și chiar pro-ducătorilor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de semnificații indus de peisajul magnific, fundalul sonor, combinațiile morfologice și cromatice: virilitate, libertate, aventură etc.), mesajul publicitar comparat cu basmul și mitul pentru structura sa binară clară nefericire/fericire; disconfort/ confort a fost considerat pe bună dreptate mit degradat, basm pentru copii mici și mari, discurs retoric plurisemiotic. Într-adevăr, super-semnul publicitar utilizează: • imagini ale produselor, consumatorilor și chiar pro-ducătorilor, metafore vizuale și alte semne aparținînd domeniului iconicității; • simboluri lingvistice, logouri vizuale ținînd de cîmpul simbolic; • actul indicării (ostensiunea directă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ofere remedii sau cel puțin să atenueze tripla criză a societății tranziției: criza de credibilitate, de integrare, de participare: * funcționînd ca watch-dog al societății civile; * lubrefiind dialogul social între indivizi, grupuri, instituții; * oferind o imago mundi reală (spunînd ca în basmul lui Andersen că "împăratul e gol"). Dacă sarcinile primei faze cantitative a democratizării au fost realizate (mai multe mijloace ziare, posturi de radio și televiziune pentru mai mulți indivizi), aspectele calitative ale democratizării rămîn încă un deziderat (agenți mediatici credibili
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Miclău, Paul, 1975 "Poetica, structuralismul și semiotica" studiu introductiv la Poetica. Gramatica Decameronului de T. Todorov, București, Univers Pavel, Thomas, 1986 L'univers de la fiction, Paris, Seuil Prince, Gerald, 1973 Grammar of Stories, Mouton, La Haye Propp, V.I., 1970 Morfologia basmului, București, Univers Rastier, François, 1973 Essais de sémiotique discoursive, Paris, Mame Ricoeur, Paul 1983-1984 Temps et récit, Paris, Seuil Ricoeur, 1986 Du texte à l'action Essais d'herméneutique II, Seuil (trad.rom. Eseuri de hermeneutică, 1995, București, Humanitas) Ricoeur
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
opozant). ACTANȚIAL (model) Prin eliminarea caracteristicilor "psihologice" și abstractizare (situare la nivelul unei gramatici de profunzime, anterioară palierului verbal), narațiunea este redusă la o secvență de evenimente ("funcții", "motive") asumate de entități logice: actanții povestirii.Inspirîndu-se din teoria proppiană a basmului și sintaxa lui Lucien Tesnière, A.J.Greimas (Sémantique sructurale, 1966) propune un model universal al povestirii pe baza căruia pot fi construite o infinitate de parcursuri narative (de la reclamă la romane polițiste sau soap opera). Eroul (subiectul) în căutarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Hjelmslev, din reunirea formei conținutului și a formei expresiei (recunoscute și analizate separat) rezultă semnul lingvistic și în genere orice semioză. FUNCȚIE NARATIVĂ În semiotica narațiunii funcția se definește ca acțiune a unui personaj, în raport cu desfășurarea intrigii (cf. Propp Morfologia basmului). FUNCȚII ALE LIMBAJULUI Roman Jakobson distinge în Eléments de linguistique générale 6 funcții ale limbajului ca mijloc de comunicare: * expresivă (determinată de atitudinea, implicarea emițătorului în discursul său); *conativă (referitoare la efectul produs de mesaj asupra destinatarului); *poetică (centrată asupra
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
4.4.3. Simbolizare ............................................................................. 99 PARTEA A DOUA. SEMIOTICI REGIONALE ........................... 103 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII ..................................................... 105 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii ........................................ 105 5.2. Text/vs/discurs. Tipuri textuale structurale ..............................108 5.3. Narativul ................................................................................. 110 5.4. Modelul sintagmatic al basmului. Vladimir Propp .................. 111 5.5. Claude Bremond și logica povestirii ....................................... 115 5.6. A.J.Greimas și modelul actanțial ............................................. 118 5.7. A.J. Greimas și schema narativă .............................................. 122 5.8. Modelul gramatical al lui T. Todorov ............................. 125 5.9
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Tristan și Isolda? Ar fi posibilă, se pare, și o regulă: o capodoperă se obține tot prin parodierea altei capodopere. Iată de ce principalele hipotexte ale unor parodii solide sunt Biblia, miturile, epopeile, tragediile, poemele eroice ale Evului Mediu, romanele cavalerești, basmele, fabulele, operele "cu viață lungă"... Deși conținutul se aseamănă, forma face diferența: cele două aspecte vor face și obiectul trimiterilor teoretice ale lui Hans Robert Jauss 61, care scoate la iveală, din atât de complexa lume a parodiei, acei indici
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Îndrăgostirea lui Orlando, Rinaldo, Trebisonda, Florile paladinilor, Masa rotundă, Viața lui Enea sunt doar câteva titluri certificând libertatea parodică a invenției. Cine inventa mai mult, pornind de la un motiv literar secătuit de semnificații, era mai apreciat. Hârtia era umplută "cu basme și cu visuri, și cine le povestea mai fără perdea era stimat mai mult". Motivele cavalerești distorsionate parodic îi au în centru pe eroii Mesei rotunde și paladinii lui Carol cel Mare, acesta din urmă având o "oarecare legătură cu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]