5,003 matches
-
sa istorică, din care, la peste patru decenii de la publicare, nu are a revizui niciun rând. Să păstrăm măsura deci, și să revizuim ceea ce este de revizuit. Bunăoară, am aflat cu stupefacție dintr-un text recent că în studenție era ... blond. Da, asta s-a schimbat! Apoi s-au mai schimbat: pașaportul, adresa, statutul social și recunoașterea academică. Și noi. Noi ne-am mai îngrășat, ne-am gârbovit, am pierdut din elan, am învățat să conviețuim cu figura încercănată, cu țepi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru a nu stârni memoria colectivă inflamată de ura compensatorie a celor care nu i-au putut ierta To'arșei Gagademician că i-a obligat la slugărnicie. Despre prezent, numai de bine. De abia aștept șuvoiul de incriminări la adresa "iepei blonde cu breton", "țiitoarei din Pleșcoi" sau "țoapei cu Vuitton" din partea celor care până mai ieri i se gudurau în față, ciugulindu-i discret din fonduri și care vor clama, eroic, desigur, că "Zeus" era bun și drept, neînfricat și îndrăzneț
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
odaie, cu ochii la insula San Giorgio, și, la dreapta, Vama și intrarea pe Canal Grande, În ceață. În noaptea Sfântului Silvestru se Îmbrăcaseră pentru cină, dar restaurantul era plin de americani gălăgioși și de mafioți slavi Însoțiți de femei blonde, așa că Își luaseră paltoanele și hoinăriseră pe străzile albe și Înghețate până la o mică trattoria de pe cheiul Zattere. Acolo, el În smoking, ea cu colier de perle și rochie neagră și ușoară, care părea să-i plutească În jurul trupului, luaseră
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
muncit din greu În felurite țări, domnule Faulques. Călătoriile cer bani. Dar aveam un motiv serios. Acum știu că a făcut banii. Mă gândesc mult la a mea, știi, a adăugat după ce a tăcut o clipă. La muierea mea. Era blondă, dulce. Avea ochi căprui, ca și fie-mea. Dar să știi: la băiat nu mă pot gândi. Mă apucă așa, o disperare neagră și Îmi vine să urlu până mi se rupe gâtlejul. Odată am făcut-o, am urlat de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pasageri au coborât. Pictorul de război i-a privit curios, Încercând s-o identifice pe femeia cu megafonul, pe când turiștii se risipeau. La urmă, a rămas un grup mai mic, și din el s-a desprins o femeie Încă tânără, blondă, Înaltă și puternică, cu chip plăcut, care s-a Îndreptat spre oficiul de turism. Purta o rochie de in alb, care Îi evidenția pielea bronzată, sandale din piele și o geantă mare În bandulieră. Părea obosită. Faulques a văzut-o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
turiști a ieșit din birou și s-a Îndreptat spre terase, În drum spre parcare. Faulques a observat că se oprise să stea de vorbă cu paznicul portului și că-i saluta pe chelneri. Părea limbută, zâmbea frumos. Părul, foarte blond și lung, și-l strânsese Într-o coadă de cal. Era atrăgătoare, deși corpolentă și cu câteva kilograme În plus. Când a trecut prin fața mesei unde stătea el, pictorul de război a privit-o În ochi. Albaștri. Veseli. - Bună ziua, a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
-o, strângând mâna care i se Întinsese. O strângere de mână caldă și deschisă. A observat că licărul de interes continua să fie prezent În ochii albăștri. - La cinci, a repetat ea. A studiat-o pe când se depărta, cu părul blond și fusta albă unduindu-se peste șoldurile late și picioarele bronzate. Apoi s-a așezat iar, a cerut altă bere și a privit bănuitor jur-Împrejur, temându-se ca nu cumva să vadă că Ivo Markovic se aținea pe-aproape, surâzând
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
acela ciudat, Olvido se oprise, cutremurată. Sunt aici, spusese În șoaptă. Toți. Atunci li se alăturase copilul. Mersese În urma lor, apoi se așezase pe-aproape, pe o gradenă a stadionului. Să fi tot avut vreo opt, zece ani, era slab, blond, cu ochi foarte deschiși la culoare. Un copil sârb. Purta un pistol ordinar din lemn la cingătoarea pantalonilor scurți. Atunci, fără ca vreunul din ei doi să fi pronunțat vreun cuvânt, copilul zâmbise. Căutați croați? Întrebase Într-o engleză școlărească. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de șrapnele, tonuri de albastru murdar pentru cerul Înnegurat de fumul venit de la casele În flăcări. Și un verde lichid ca ochii femeii pe care și-o amintea În acel peisaj, cu blugii strâmți pe picioarele lungi, sahariana kaki, părul blond strâns În două cozi legate cu elastice, geanta cu aparatele foto pe umăr, și un singur aparat pe piept. Olvido Ferrara mergând pe șoseaua care ducea la Borovo Naselje. Ea spusese ceva În acea dimineață. Tocmai Își verificau aparatele, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de făcut. Pe neașteptate, părea atât de evident, că gura i s-a strâmbat Într-un surâs. Dacă ar fi fost acolo, Olvido Ferrara ar fi râs În hohote de tot: și-a Închipuit-o dându-și pe spate capul blond, privindu-l batjocoritor cu ochii ei lichizi și verzi. Mai curând o chestiune de imaginație decât de optică, Faulques. Fotografia minte, și numai artistul etcetera. S-a dus spre masă și a luat coperta revistei cu fotografia lui Ivo Markovic
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
batjocoritor cu ochii ei lichizi și verzi. Mai curând o chestiune de imaginație decât de optică, Faulques. Fotografia minte, și numai artistul etcetera. S-a dus spre masă și a luat coperta revistei cu fotografia lui Ivo Markovic: un tânăr blond cu stropi de sudoare pe față, ochi goi și gesturi ostenite, atât de diferit de bărbatul care aștepta lângă faleză. Fluturi de Lorenz și brice rupte se Întărâtau unii pe alții În acea imagine care, după ce se fixase pe negativ
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sentimentale sau parfumuri pentru persoane discrete. CAPITOLUL 2 MARI CREATORI DE PARFUMURI „Guerlain a botezat parfumul «Voila pourquoi j’aimais Rosine”, Guerlain a botezat parfumul Extras din cupele de crin Cu numele necunoscutei Boeme Sau aristocrate În ale cărei bucle blonde, Decolorate Sau pudrate, A cunoscut întâia oară Parfumul cupelor de crin... Guerlain a botezat parfumul «Voila pourquoi j’aimais Rosine”.” (Ion Minulescu, Romanța Rozinei) Podoabă și mijloc de seducție, parfumul este înainte de toate un mesager al epocii în care a
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
de astă dată pe linia apelor de toaletă masculine, a fost Eau de Rochas pour homme. Ernest Daltroff - unul dintre pionierii poemului numit parfum În spatele firmei Caron, Ernest Daltroff a fost creatorul magician al unor parfumuri prestigioase: Narcisse noir, Tabac blond, Nuit de Nöel, Bellodgia și Fleurs de rocaille. Chiar de la începutul secolului XX, din 1912, când avea 30 de ani, el se dedică acestei industrii de lux și își instalează sediul firmei în mijlocul Parisului elegant și tulburător, pe Rue de la
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
astfel, orice posibilitate de a mai avansa. Opresiv, sentimentul Îi dă senzația fizică, dureroasă, că pentru ea totul s-a terminat prea devreme, poate chiar Înainte de a Începe: Revăd fiecare persoană. Totul se Închide ca Într-un cerc, Tony - palid, blond, chircit - văzut la gară - Îmi readuce În minte zilele plutitoare de la Paris. Cercul disperării se Închide asupra sa Însăși. Primăvara de groază, Înecul, când trei oameni amenințau și nici una din alternative nu făcea doi bani, și totuși o alegere trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
conștiința că Într-o zi ireparabilul se va petrece. Îl voi vedea dintr-o altă viață, voi da ușor disprețuitor și ușor amuzat din cap recunoscând totul dintr-o lume complet diferită, o lume În care așternuturile unui tânăr faun blond sunt complet irelevante; mai mult chiar, de neconceput, nedorite. Căutarea altei lumi, a celeilalte variante a infernului blând ale cărui resurse le epuizase demult devine, treptat, o veritabilă obsesie. Partea vulnerabilă a existenței sale e legată de imaginea mamei, modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
trăire cotidiană să se fi volatilizat? Problema merită cu siguranță o reflecție aprofundată... Avea 23 de ani, forme generoase și păr negru cînd a hotărît să ajungă o stea flamboaiantă, rivala unor Marylin Monroe sau Jean Harlow. Prin urmare, devine blondă (peroxidîndu-se cu o asemenea înverșunare și frecvență, încît, după cîțiva ani, rămîne fără podoabă capilară, fiind silită să recurgă la peruci extravagante) și începe să cultive la rîndul ei acea imagine de bimbo prostuță, seducătoare și frivolă, ce prindea (ba
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ne ia de mînă și ne plimbă de-a lungul scurtei vieți a unei femei cultivate, ce vorbea cinci limbi, cînta la pian și la vioară și avea cu totul alte preocupări și interese decît cele impuse de imaginea idolului blond și stupid... Ceva transpărea, totuși, dincolo de ecranul auriu și neted, altfel nu se explică misterul durabil al legendei acestei actrițe, a cărei carieră nu s-a remarcat nici prin durată, nici prin succes, dar care a trecut rapid în rîndul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
jocu-i grațios. Ceea ce încîntă urechea în Vara la țară este exactitatea acordurilor, exuberanța strofelor: Locuința mea de vară E la țară: Acolo eu voi să mor Ca un fluture pe floare Beat de soare, De parfum și de amor... Spicul blond cu paie de-aur, Scump tezaur Pentru mari și pentru mici, Undulează-n mii de valuri Între maluri De sulfină și d-aglici!... Însăși umbrele obscure Din pădure, Învelite-n giulgiul lor, Sar pe sumbra bălărie Într-o mie De-nvîrtiri într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
asta. Iser, care a ilustrat poemele, a înțeles foarte bine latura lui de estetism teribil. Într-un templu turcesc, ard în sfeșnice vechi de aramă trei lumânări de ceară, iahturile albe, roșii și negre ancorează simetric, după culori, în portul blond din nord debarcă marinari bruni din sud, un rege plînge-n cavou lăsând să-i pice lacrimi sonore pe bazalt, părerile de rău trec în domul sufletului în odăjii de arhiereu, un matelot cântă solemn "ca-ntr-o cetate spaniolă când
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înece în văzduh. În volumul întîi metaforele sunt dozate cu sobrietate și apar aproape numai ca sublinieri ale vitalității. Zahărul de gheață se prezintă ca "cețoasele diamante înșirate pe sfoară", din cantalupul tăiat "ca dintr-o besactea orientală" curg "șiraguri blonde și roșcate", zmeul ținut de doi țărani e "arestat", sfoara lui "curge spre cer", iar cerul toarce înăbușit, trenul la orizont e "un punct negru, dușmănos ca o gaură de revolver încărcat", clanța ușii trântite descarcă un foc de pușcă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ei dintr-o mândrie de fată modernă, dar se vede că, femeie ca oricare alta, nu pricepe concepțiile libere ale camaradului seducător. Anișoara Odeanu scrie și versuri, delicate, întemeiate pe un feeric caligrafic: În care drum din Nord trece omul blond Cu plete arzând în amurgul de scrum al nopții polare, Ce urși morocănoși, adormiți sub zăpadă, S-au ridicat la cântecul lui în două picioare? ALȚI SCRIITORI TINERI Romanele și nuvelele lui Dan Petrașincu, prețuite de unii, nu-și dezvăluie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o identifice cu „misticul trianglu”, spiritualizînd complet ideea de feminitate pînă ce amorul devine un „extaz angelic”. Să reținem, după ocolul făcut În mitologie, și această spaimă ipocrită, văcăresciană, exprimată Într-o limbă barbară: „A! bellă ești, dilecto! și capellura-ți blondă, De voluptate peplu, ca crinii lui Amor, Cu buclele lui Phebu te-mmantă, te circondă Electric radioasă. Te-acoperă, că mor!” Femeia provoacă nu numai un extaz spiritual, dar și delirul creațiunii, acel impavid nesațiu pe care l-am Întîlnit În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unde sufletul proscrisului Conrad se simte bine. Aici climele sînt „prefumate”, cadrul vieții (citat deja) e „superb, desfătător”, cerul, aerul, valul mării „se Înveleau” Într-o culoare pală, prin aer trece o „dulce armonie”, valurile „intoană” un fantastic, melancolic concert, blonda dimineață „despică p-orizonte troienele de ceață”... Iată un vers superb. Ce urmează este de o trivială banalitate, Însă acest vers izolat arată o imaginație inspirată. În acest cadru marin, unde Își dau Întîlnire parfumurile naturii magice și luminile eterului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
concurează În parfumuri și În culori de aur și de purpură. Aici este o eternă, mirifică primăvară: „Îmbălsămînd ferice locașul răpitor D-eternă primăvară, de vise și de-amor.” La Iscia, Proceda și Caprea, acolo unde lucește și delirează cerul, „blonda dimineață” despică pînzele de ceață... Fiind un poet de structură romantică, Bolintineanu iubește ceea ce Mallarmé numea „categoriile perverse”: albul și negrul, lumina și Întunericul, sclavia și libertatea, dragostea și moartea etc... Lingă răsărit este, În poemele lui, mereu un apus
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cînd, duhul femeii. Însă duhul este o Însușire care nu invită la asceză. Este doar o formă de seducție a feminității. SÎnt unele caracteristici ale eroticii trubadurești care apar și la Conachi, Văcărești și la poeții veniți după ei. Părul blond și pielea albă a femeii sînt trăsături clasice. Rassa dintr-un sirventés de Bertrand de Bon este o doamnă proaspătă și fină, grațioasă și veselă, foarte tînără; părul ei este blond, corpul alb, cotul este suplu, pieptul puternic și coapsele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]