5,217 matches
-
până văzu cum crește vânătaia. Durerea era reală. Dincolo de fereastră, parașutistul îi făcu un semn din care reieșea că ar avea nevoie de un cuțit pentru a se elibera. Magicianul sorbea tacticos din ceai, răsfoind ziarul. Căzu o bombă între cafeneaua suspendată și copacul parașutistului, iar din gaura formată se ivi periscopul unui submarin. Câțiva pescăruși se roteau în jurul lui și îl loveau cu pliscurile. Poc. Poc. Poc. Privi din nou cheia... Strălucea. Ca și cum ar fi avut o lumină în interior
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
o întâlnire extrem de importantă și nu-mi permit să pierd timpul pe trotuar. Habar nu am despre ce pedeapsă vorbiți, era verde atunci când a trecut taxiul, am senzația că exagerați. Sau aveți chef de conversație. De ce nu intrați într-o cafenea? Acolo veți găsi cu siguranță persoane dispuse la un dialog pe diverse teme. Întări „diverse teme”, sugerând evident că până și o aiureală colosală putea fi considerată o temă de maximă importanță într-o cafenea plină de oameni dornici să
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
De ce nu intrați într-o cafenea? Acolo veți găsi cu siguranță persoane dispuse la un dialog pe diverse teme. Întări „diverse teme”, sugerând evident că până și o aiureală colosală putea fi considerată o temă de maximă importanță într-o cafenea plină de oameni dornici să evite ploaia tomnatecă. Bătrânul își privi ceasul. Un ceas de buzunar, iar Scriitorul fu surprins să-l vadă. Un ceas de buzunar, un bătrânel de modă veche care trăiește cu mintea în trecut, un lunatic
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
întâlnire? Uite că chiar tu nu poți fi pe fază de fiecare dată, ceea nu mă surprinde. Îl privy din nou pe bătrân. Cred că-i voi spune vreo două, doar așa, ca să mă țină minte... * Peste drum, într-o cafenea, așezat lângă fereastră, cu un ceai negru în față, Magicianul puse picior peste picior și urmări amuzat întreaga scenă. O chelneriță cu fustă scurtă se apropie de masa lui și îl întrebă dacă mai dorește ceva. Ceru un corn cu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
față cu bagheta aia de trei parale! Uite că iepurele fricos îți dă cu tifla. Și voi merge către Lucia, farsele acestea de prost gust pe care le pui în scenă nu mă pot convinge să fac cale întoarsă. Ușa cafenelei de peste drum se deschise, iar Magicianul apăru în prag și salută, luându-și jobenul de pe cap. Traversă strada cu pași măsurați, ocolind un jeep negru la volanul căruia se afla un tip cu o barbă impunătoare. Îl arătă cu degetul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de profesor și avea ceva timp liber Înainte de a-și Începe serviciul, În septembrie, a apărut pe neașteptate la Amsterdam. Eu vizitasem deja aproape toată Europa, iar el fusese acolo În vara precedentă, așa că, la finele unei după-amieze Într-o cafenea, un pic abțiguiți, am decis să ne cheltuim amândoi cecurile de călătorie și am cumpărat bilete, numai dus, pentru Bangkok. Am străbătut mare parte din Asia de sud-est, rareori cheltuind mai mult de zece dolari pe zi și am discutat Întruna despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cam agitate, așa că am dat o raită prin SoHo pentru câteva ore. Ne-am cumpărat fiecare câte un top scurtuț pentru petrecerea de Anul Nou de la Lily și am băut câte o cană uriașă de lichior de ouă la o cafenea În aer liber. Când ne-am Întos, sâmbătă seara, eram extenuate și fericite și am petrecut restul serii urmărind când filmul Când Harry a Întâlnit-o pe Sally pe TNT, când Saturday Night Live. Totul a fost atât de relaxant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
dată la Paris până atunci, dar venisem cu rucsacul În spinare și stătusem la un motel ieftin În partea cealaltă a orașului, și ceea ce văzusem atunci nu se compara nici de departe cu buticurile șic de confecții și cu aceste cafenele adorabile cu măsuțe la stradă, văzute acum de pe bancheta din spate a unei limuzine. Chiar m‑aș putea obișnui cu toate astea, am gândit eu În timp ce șoferul a cotit ca să‑mi arate de unde pot să cumpăr câteva sticle de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
am petrecut restul zilei - și următoarea zi - la birou, ca să lucrez la câte ceva ce putea fi arătat Lorettei cea absolut anti‑Miranda. 19 — Un cappuccino mare cu vanilie, vă rog, am cerut unei vânzătoare pe care nu o recunoșteam, la cafeneaua Starbucks de pe 57 Street. Trecuseră aproape cinci luni de când fusesem aici ultima oară și mă căznisem să țin În echilibru tava cu cafele și snack‑uri ca să mă Întorc la Miranda Înainte să mă dea afară pentru că Îndrăzneam să respir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
dintre cele mai deprimante zile din cea mai deprimantă lună (februarieă, genul de zi În care chiar și cei optimiști preferă să se strecoare sub plapumă, iar pesimiștii nu au nici o șansă să reziste fără un pumn de antidepresive. Dar cafeneaua Starbucks era luminată și Încălzită și populată de un număr apreciabil de oameni, iar eu m‑am ghemuit Într‑unul dintre uriașele fotolii verzi și am Încercat să nu mă gândesc cine‑și frecase părul murdar de el Înaintea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și mai grozavă a fost obsesia ei bizară de a mă ajuta să obțin contracte, dorința ei de a contacta oameni de la alte reviste care ar putea fi interesați de o persoană independentă care scrie. Tocmai asta mă adusese la cafeneaua Starbucks În după‑amiaza ceea Întunecată de iarnă - mă duceam din nou În Elias‑Clark Building. Trebuise să ducă destulă muncă de lămurire ca să mă convingă că Miranda nu avea să mă vâneze din clipa În care intram pe ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Roșu nu mai pomenea despre mișcările țărănești. Ziarele discutau tot mai insistent despre alegerile în perspectivă. Ici-colo, mai ales în presa partidelor, se cerea descoperirea și pedepsirea instigatorilor. Primăvara trezea noi pofte de viață. Grădinile de vară își pregăteau deschiderile. Cafenelele și cârciumile acaparau trotuarele cu mesele scoase la aer. Pe Calea Victoriei, între Bulevard și Palat, femeile frumoase întinereau în toalete ispititoare. Plimbăreții cotidiani de ambele sexe își șopteau pe trotuare obișnuitele chemări: "iubire", "păpușica"... Titu Herdelea stătea acuma mai puțin
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nici măcar nu știam încotro merg ? Am găsit poarta întredeschisă, am împins-o puțin, dar nu s-a clintit. Așadar, trebuia să mă strecor, în lumea aceea nu puteai intra pur și simplu, cum intri într-un magazin ori într-o cafenea. La fel și ușa de la capătul celor șapte trepte care duceau într-un fel de demisol. Încăperea era întunecoasă, aș zice mult mai întunecoasă decât noaptea de-afară, căci în odaia subpământeană, cu pereții coșcoviți, ca un cavou părăsit, nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
probabil că te referi la ultimul articolaș din New York Scoop. Am oftat. De ce se țin după mine? — Se țin după toată lumea, dragă. Când unica ta misiune de cronicar - online sau oriunde altundeva - este să te ocupi de ce se consumă În cafeneaua Condé Nast, ei bine, n-ar prea trebui să te surprindă nimic. Ai citit ultimele noutăți? —Nu asta era ultima? Am simțit cum Începe să crească În mine obișnuita groază. — A, nu, dragă, mă tem că nu e. Asistenta mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mea, am adăugat rapid, disperată să nu distrug momentul. E complicat, spuse el. —Așa ai spus. M-am uitat cum un pui micuț de pisică a sărit până În vârful unei grămezi uriașe de covoare, unde adolescenta care se ocupa de cafenea Îi pusese un bol cu lapte. Ei, am spus În sfârșit, e problema ta. Hai să savurăm cafeaua și gata, bine? Mă plătește ca să-i țin companie, spuse el blând, Îndreptându-și ochii spre ai mei În timp ce lua o gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mult, nici mai puțin decât În Marele Bazar din Istanbul. Există oare un loc mai bun? spuse el, dându-se la o parte, ca să mă lase să mă ridic În picioare. Am Început să merg În fața lui spre ieșirea din cafenea, dar el mă trase de mână. Eu nu mă prostesc aici, Bette. Nu mă joc cu tine. Mă privi. —Nici eu, Sammy. Am crezut că o să mă Înec În cuvinte, dar zâmbetul lui mi-a permis să respir din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
am ajuns la masa Kelly & Company, dispăruse. Tocmai Îmi turnam liniștită un pahar cu șampanie când Sammy s-a apropiat de mine și mi-a făcut semn că putem pleca. Am mers cam zece cvartale până când am ajuns la o cafenea micuță, care mai avea Încă lumânări de Crăciun la ferestre. Îmi ținu ușa să intru, apoi alese un separeu mic pe colț - exact așa cum Îmi imaginasem. Mi-am suflat În mâini ca să le Încălzesc și, când am cuprins cu ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mă suna Penelope, să-mi spună un detaliu picant pe care-l uitase. —Alo? am auzit o voce bărbătească. Bette? Aoleu, era Sammy. Sammy! Saaaaaaaaammmmy! Voiam să cânt, să dansez și să-i strig numele, să se audă În toată cafeneaua. —Buuună, am murmurat, reușind cu greu să cred că telefonul pe care-l așteptasem aproape patru luni - telefonul pe care-l râvnisem atât - apăruse În sfârșit. Bucuria mea evidentă Îl făcu să râdă. —Mă bucur să-ți aud vocea. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
lucrează în domeniul comerțului și al distribuției de produse toxice; activitățile, comerțul și distribuția de produse toxice, activitățile care implică utilizarea profesională a acestor produse, inclusiv activitățile intermediarilor; 8. activitățile persoanelor independente care lucrează în sectorul de servicii personale: restaurante, cafenele, taverne și alte locuri unde se servește mâncare și unde se consumă băuturi, hoteluri, case de locuit, campinguri și alte spații de cazare; 9. activitățile de agent de asigurări și de broker de asigurări; 10. activitățile persoanelor independente care lucrează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229761_a_231090]
-
atestă existența unor comercianți și misiți evrei că: Aronescu Iancu , Goldstein Abraham, Fischelsohn Heinrich, si Hornstein Moritz. În comerțul cu vinuri (en detail) au fost prezenți: Goldenberg Marcu, Brinder Marcu&Fii. Berărie ținea în 1909 Weiss N., iar D.Ventura cafenea și hotel (“Café Ventura”și “Hotel Ventura”). În anul 1901 în orașul Oltenița își desfășurau activitatea filialele a trei societăși de asigurări având că agenți locuitori evrei,cu activități economice și în alte sectoare, cum au fost: - Feslau Solomon agent
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
înghețată, produse din tutun (țigări) și posibilități de distracție (muzică discretă, televizor, jocuri mecanice etc.). În salonul de servire se află tejgheaua-bar cu scaune înalte, un număr restrâns de mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective. 2.3. Cafe-bar sau cafenea: este o unitate care îmbină activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativă; oferă consumatorilor și gustări calde și reci, minuturi, produse de cofetărie-patiserie, înghețată, băuturi nealcoolice calde (cafea filtru, șvarț, cafea cu lapte, ciocolată, ceai etc.), băuturi alcoolice fine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263781_a_265110]
-
studiului, Hilda M. Buckley a colectat, folosind metoda observației, informații timp de șase luni despre hainele frecvent îmbrăcate de studenți în diferite situații. Foile de observație înregistrau contextul în care erau adoptate aceste ținute (bibliotecă, reuniuni ale asociațiilor studențești, cămin, cafenea), Figura 3.1. Variabila vestimentară în experimentul proiectat de Sarah J. Sweat și Mary A. Zentner (1985) activitățile specifice (ore de curs, studiu, servirea mesei, evenimente sportive, oficiale și informale), minim cinci articole de îmbrăcăminte ale persoanelor observate, precum și notițe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
exterioare din Teheran, purtarea șalului și manto-ului este obligatorie, dar există o negociere continuă în ceea ce privește "permisivitatea" îmbrăcămintei, negociere care ajunge să definească un loc. Există relații care se stabilesc între spațiul în care te afli (casă, stradă, galerie comercială, cafenea sau galerie de artă), ținută, persoanele care formează compania, momentul zilei și postura corpului. Ansamblul acestora formează regimurile vestimentare. Strada este locul cel mai expus privirii și controlului nedorit. Este interesant de observat că, dacă de obicei ne gândim la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de ani: civilizația modernă îl obligă să rămână tânăr...Burta, odinioară simbol al reușitei sociale, este acum sinonimă cu decăderea, cu ieșirea din tușă. Superiorii, subordonații, soția, secretara, amanta, copiii, fata cu fustă mini cu care pălăvrăgește pe terasa unei cafenele spunându-și că nu se știe niciodată... toți îl judecă după calitatea și stilul vestimentației, după modul cum își asortează cravata și parfumul, după cât de suplu și zvelt îi este trupul. E obligat să le supravegheze pe toate: pliul pantalonilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ele se aflau pe străzi laterale dispuse radial. Într-o serie de regiuni, locuințele erau împrăștiate pe o suprafață mare și înconjurate de cîmpurile și livezile proprietarilor. În funcție de mărimea populației, centrul satului includea biserica, clădirile administrației și școala, precum și hanuri, cafenele, magazine și ateliere meșteșugărești. În cadrul acestei societăți sărace, magazinele aveau în general stocuri limitate și erau specializate în vînzarea produselor coloniale, ca zahărul și cafeaua, și a unui mic număr de articole pe care familiile țăranilor nu le puteau confecționa
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]