5,360 matches
-
cercetașilor; după alte două leghe, se opri din nou, pentru o recunoaștere. Toți ostașii auziseră veștile despre strălucitele victorii din Kai, așa că, înaintarea aceea precaută îi frustra pe mulți. Unii declarară în grabă că fortărețele și Castelul Takamatsu puteau fi capturate dintr-un singur avans rapid. Când înțeleseră condițiile reale ale câmpului de luptă și pozițiile inamicului, însă, fură nevoiți să recunoască dificultatea de a câștiga o victorie pripită. Hideyoshi își instală prima tabără pe Muntele Ryuo, un platou înalt, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
stăpâne. — Conține un mesaj secret de mare importanță. Du-i-o direct Seniorului Nobunaga. I-o voi înmâna fără zăbavă. Neîndoielnic, acel vasal al clanului Mori a plecat cu comisionul său întru totul la fel de hotărât ca tine. Dar a fost capturat și în mâinile mele a ajuns o scrisoare care conține intențiile ale lui Muneharu precum și cele ale lui Kikkawa. Fii cum nu se poate mai prudent. Hideyoshi se așeză cu fața spre lampă. Scrisoarea pe care i-o încredințase mesagerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nici chiar acel vulpoi nu putea să scape. Ostașii îl trântiră la pământ și-l legară fedeleș, de abia se mai puteau mișca, apoi îl aruncară peste spinarea unui cal ca pe un sac. Bărbatul le arunca celor care îl capturaseră insulte și blesteme. Ofițerul îi astupă gura cu pământ. Biciuind burta calului, soldații porniră grăbiți cu prizonierul, spre tabăra lui Hideyoshi. În aceeași noapte, un ascet muntean fu oprit de altă patrulă. Spre deosebire de stilul smiorcăit al falsului muzicant, călugărul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
-i accepte spusele. În mod destul de surprinzător, la două zile după sosire, Castelul Nagahama trecu în mâinile lui Hideyoshi fără ca nici un soldat să aibă de suferit. Se întâmplase exact așa cum prezisese Hideyoshi față de Fujitaka și fiul său: „Castelul va fi capturat din interior.“ Emisarii erau trei dintre vasalii superiori ai lui Shibata Katsutoyo. Aduseră un angajament scris, prin care Katsutoyo și toți vasalii săi jurau să-l asculte și să-l slujească pe Hideyoshi. — Au dat dovadă de chibzuință, spuse Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
își luase rămas bun de la familia Maeda și revenise în tabăra lui, doi oameni foarte importanți din tabăra clanului Shibata fură aduși ca prizonieri. Unul dintre ei era Sakuma Genba. Celălalt era fiul vitreg al lui Katsuie, Katsutoshi. Amândoi fuseseră capturați în timpul fugii prin munți, spre Kitanosho. Genba era rănit. În arșița verii, rana se infectase și începuse rapid să coacă. Tratamentul de urgență pe care-l foloseau adesea luptătorii era cataplasma cu pelin, iar Genba se oprise la o casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
răzgândească. — Îmi cer iertare. Te rog să mă scuzi că te-am deranjat cu problema asta. Dar Genba n-a mai spus nimic altceva? — L-am întrebat de ce nu alesese moartea pe câmpul de luptă, ci fugise în munți, fiind capturat, în schimb, de țărani. L-am mai întrebat și de ce își petrece zilele în captivitate, așteptând să fie decapitat, în loc de a se sinucide. Și ce-a spus? M-a întrebat dacă eu cred căseppuku sau moartea pe câmpul de luptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
întreb. Care ți-e dorința? — O manta roșie, cu mâneci largi și model în relief. Pe dedesubt, un kimono de mătase roșie, cu broderie de argint. Genba nu-și cruța cuvintele. — Nu e un secret pentru nimeni că am fost capturat de țărani, legat și trimis aici. Port rușinea de a fi fost prins viu. În continuare, am avut scopul de a lua capul Seniorului Hideyoshi, dar nici acesta nu mi s-a împlinit. Când voi fi dus la locul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dispreț față de inamic. De cum lăsă jos penelul, trimise scrisoarea la Ogaki. Peste două zile, însă, în seara de cincisprezece, de la Ogaki sosi un nou mesaj. Castelul Inuyama căzuse. În același moment în care luaseră hotărârea definitivă, Shonyu și fiul lui capturaseră cea mai importantă fortăreață din punct de vedere strategic de pe Râul Kiso și i-o dăruiau lui Hideyoshi, ca un simbol al sprijinului lor. Era o veste bună. Hideyoshi era mulțumit. Dar și tulburat. A doua zi, Hideyoshi se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de atac primi comanda, ocoli Nagakute și ținti trupele care rămăseseră, după ce aripa stângă a clanului Tokugawa năvălise înainte. Planul consta în a ataca rapid centrul inamicului și, cât timp formațiunea de luptă a acestuia cădea pradă dezordinii, a-l captura pe comandantul suprem, Tokugawa Ieyasu. Planul, însă, nu reuși. Descoperiți de clanul Tokugawa înainte de a ajunge la destinație, soldații fură întâmpinați cu o salvă densă de muschete și se opriră într-o zonă mocirloasă, unde le era greu să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
încercând să ajungem cât mai aproape de mirador, și să nu împușcăm pe nimeni în spate, decât dacă n-avem încotro, iar când vom auzi strigătul de luptă repetat de trei ori, atunci să ieșim din ascunzătoare și să încercăm să capturăm mingea, iar dacă reușim, atunci să alergăm, cât putem de repede, înapoi la Marele Copac, unde va lua el mingea în primire, alergând cu ea mai departe, pentru că pe el nu-l poate prinde nimeni, și astfel vom câștiga bătălia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Răsăriteni. Refugiații, tifusul, jalea, lipsurile de tot felul, umpluseră întreaga Moldovă prin care bântuiau și bandele jefuitoare și criminale ale trupelor țariste devenite bolșevice și care, la îndemnul lui Cristian Rakovschi, emisarul lui Lenin și omul lui Troțki, urma să captureze regele, guvernul, generalii și să declare Moldova sovietică până pe Carpați. Gheorghiță Savel fixează teleobiectivul camerei de luat vederi a memoriei pe numele acestui mare dușman al poporului român: Cristian Rakovschi (1873- 1941). Numele i-a rămas în memorie din povestirile
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
a primarului localității pe al cărei teritoriu se găsește barajul. Dacă-i așa, hai să stăm de vorbă. Hai. Ăla s-a adresat, apoi, trupei de militari-braconieri. Voi nu leneviți. Cât noi stăm la parlamentări, voi dați-i bătăi. Scoateți captura din matiță. Și o răsturnați în sacii noștri, și, sacii, duceți i, rapid,în autocamion. Ioane: tu ce pretenții ai? Să-mi faceți parte, cu doi-trei saci, plini cu pește. Din care? Din care vă vine la îndemână. Câțiva, să
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
la cum se manifestă; era foarte simpatică. Îi venea să o ia în brațe de drag. I-a luat undița din mână, i-a spus să aducă minciogul și să fie atentă când vine cu peștele spre mal, să îl captureze. Ea reuși până la urmă și se impresionă de ceea ce i se întâmplase. - Felicitări, draga mea, ai întrecut profesorul de data aceasta, o încurajă Alexandru, punând peștele în juvelnic. - Nu-mi vine să cred că am prins așa un pește mare
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
cu Rhadamanthus și Sarpedon) și Minotaurul jumătate om, jumătate taur, născut de Pasipahe, soția lui Minos, care se îndrăgostește de taurul dăruit de Poseidon regelui legendar al Cretei? Sprijinit de Heracles, fiul atotputernicului Zeus și al reginei Alcmena, regele Minos capturează Minotaurul. Pentru izolarea lui, arhitectul Dedal și fiul său Icar construiește Labirintul, iar mai târziu, Tezeu, ajutat de Ariadna (firul Ariadnei), reușește să-l ucidă? De fapt existau trei palate, conduse de cei trei frați. Minos cel mai mic, a
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
a-i spulbera convingerea. - E vorba de Arthus, zise el cu urechea lipită de mobil. O trase rapid pe Marie după el. VÎrît Într-o husă deschisă, corpul lui Arthus de Kersaint zăcea pe chei, unde Îl puseseră pescarii. Sinistră captură: aceștia urcaseră la suprafață cadavrul agățat de un năvod. Detaliu la fel de sinistru, bătrînul avea beregata tăiată de la o ureche la cealaltă. La fel ca necunoscuta din Molène. PM, adus Înapoi de brigada maritimă, fusese supus la un nou interogatoriu, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
aparența celui mai mic efort. Sărea dumnezeiește, așa mare și deșirat cum se afla, și mă întrebam la ce se gândește el când se contorsionează prin aer, ce crede el despre el însuși când zboară ca un zeu, un zeu capturat de oameni într-o cușcă de plasă și arcuri. Un alt copil, foarte mic, cel puțin în raport cu el, îmi atrage atenția. Sare cu o minge între picioare. Din când în când, aruncă mingea în sus și o prinde din săritură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
unei fotografii, ca apoi să plonjeze ca săgețile în apă. Mai aproape de suprafața mării se întretăiau cercurile de boobies și pelicani. Deasupra lor, măiestre, pirații mărilor, fregatele, la pândă. Păsările fregate pândeau pe adevărații vânători ai mărilor pentru a le captura prada. Chiar și din gușile încăpătoare ale pelicanilor, fregatele scoteau cu iscusință peștele, pe jumătate regurgitat. Unele din ele își purtau chiar și prin aer, ca pe un stindard, gușa uriașă, roșie și gonflată ca un balon, semnul bărbăției și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Omul s-a ridicat dintre animale și, bizuindu-se pe aceste calități divine, le-a întrecut și le-a dominat. Dar planurile sale de expansiune au schimbat iremediabil mersul lucrurilor. Atunci au început și pentru lupi vremuri grele. Omul a capturat o bună parte dintre ei; la început, i-a ținut izolați și flămînzi, legați cu liane tăioase, care-i împiedicau să se miște. S-au înfuriat lupii captivi; au smucit de legături pînă cînd acestea le-au rănit gîtlejurile; au
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
a Învățat mișcările acestui dans, care nu are nimic de a face cu cântecele și cu dansurile noastre țărănești. Nu pare născută din oameni latini. — Nu. Poate că părinții săi ei erau niște greci din Bizanț. Sau evrei. Sau sclavi capturați În Anatolia. Nici ea nu știe, ori nu vrea să spună. — Ei bine, messer Alighieri, interveni Bruno Ammannati, fixându-l cu o privire șireată, ca și când ar fi voit să Îl stârnească. Nu răsare și În domnia ta dorința de te apropia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ar da peste câteva obstacole În drumul către dominarea Italiei. — E o minciună... Dante simțea că deschisese o breșă În siguranța interlocutorului și continuă implacabil: — După Înfrângerea și moartea lui Manfredi la Benevento, fiii săi de parte bărbătească au fost capturați. Erau patru. Dar se spune că lângă rege era o doamnă. O femeie care Îi purta sămânța În pântec și care a izbutit să fugă cu tezaurul imperial. — De unde ai aflat de povestea asta? — Biserica nu e singura care are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În taverna ta. Baldo Își mângâia bărbia În timp ce Îl scruta cu viclenie. — Așadar, o vrei pe Antilia mea. Splendida Antilia. Subliniase cuvântul „splendida“ cu un accent lasciv. — A ta? Poetul nu se gândise niciodată că femeia putea fi o sclavă, capturată Într-una din bătăliile din Răsărit ori cumpărată. Pe de altă parte, legile creștinătății nu interziceau sclavia păgânilor. — Am spus „a mea“? Oh, iartă-mă, messere. A fost, cu siguranță, din admirația pe care i-o port. Antilia nu aparține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
schimb, multe porturi și multe mări, femeia e ca vântul care umflă pânzele În larg, sau care frânge catargul la dezlănțuirea furtunii. Este forța care ne lipsește nouă, bărbaților, pentru a traversa marea vieții, și pe care Încercăm să o capturăm În pânzele noastre. Își Îndreptă privirea spre dansatoarea care tocmai se apropia. — Nec tecum nec sine te, murmură. Poetul mai goli o cupă. Vinul alb și rece, un pic Îndoit cu apă acidulată, Îi oferea la fiecare sorbitură o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
luptă? nu se poate abține să nu răbufnească după ce rămîne puțin mai în urmă. În jurul său se sparg sticle, se devastează vitrinele magazinelor, se decupează stemele cu Republica Socialistă de pe drapelele tricolore, se dau foc steagurilor roșii ale Partidului Comunist capturate de pe clădirile unor instituții sau de pe stîlpi. Îmbrînceli, pumni, piedici, un derbedeu încearcă să-l buzunărească, paștele mă-tii, tocmai acuma ți ai găsit, vrea să-i tragă o labă-n cur, dar îl ratează, dacă astea sînt primele semne
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
unui electron. Pe de altă parte, elementele poluante cum ar fi praful, fumul și elementele chimice toxice sunt transportate prin aer sub forma unor ioni polimoleculari mari și lenți care transportă o sarcină pozitivă. În aerul poluat, ionii pozitivi încetinesc, capturează și neutralizează ionii negativi activi, lipsind, astfel, aerul de vitalitate. Dacă respirăm acest aer este ca și cum am consuma numai mâncare nesănătoasă, plină de calorii fără valoare nutritivă. În aerul curat de la țară, raportul mediu al ionilor negativi și pozitivi este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
potoliseră, lăsând cerul tapetat cu funingine și străzile pline de sticle de alcool sparte, de ciomege și bâte de baseball abandonate. Blanchard sună la secția Hollenbeck și ceru o dubă pentru a-și transporta închisoarea tribunalului al nouălea criminal periculos capturat în 1943. Când polițiștii l-au luat de lângă noi, Tomas Dos Santos a dat apă la șoareci. Eu și Blanchard ne-am strâns mâinile și am luat-o spre centrul orașului pe drumuri diferite. El s-a îndreptat spre biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]