4,982 matches
-
Ecaterina Teodoroiu este un film românesc din 1978, regizat de Dinu Cocea după un scenariu de Mihai Opriș și Vasile Chiriță. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Stela Furcovici, Ion Lupu, Mihai Mereuță, Ion Caramitru, Amza Pellea și Ilarion Ciobanu. Filmul relatează participarea tinerei eroine Ecaterina Teodoroiu (1894-1917) ca voluntar în
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
București, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale și al organelor locale de partid și de stat din județul Gorj. Pentru rolul Ecaterinei Teodoroiu au concurat vreo 30-40 de actrițe tinere printre care Aimée Iacobescu, Irina Petrescu și Violeta Andrei. Regizorul Dinu Cocea a remarcat-o într-o poză pe Stela Furcovici, care era pe atunci figurantă la Teatrul Municipal din Turda, și a chemat-o la probă. El a ales-o pe aceasta pentru a interpreta rolul Ecaterinei Teodoroiu pentru că avea un
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
urmând să se predea copia standard. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 5.986.000 lei. Premiera filmului a avut loc la 4 decembrie 1978, la Cinematograful Patria. Într-un interviu acordat cotidianului ieșean "Evenimentul" în octombrie 2010, Dinu Cocea afirma că filmele cu haiduci sau cu eroi ca Iancu Jianu sau Ecaterina Teodoroiu au reprezentat, prin autenticitatea lor, un scut artistic în fața presiunilor ideologice din domeniul cinematografiei. Filmul "Ecaterina Teodoroiu" a fost vizionat de 3.429.842 de spectatori
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
Tarmes, Ego și Troedo. Versurile publicate în opera sa de debut erau „străbătute de o nostalgie prematură, de voluptatea singurătății și a visării”, evidență de care chiar autorul era conștient considerându-le „niște fructe care mai trebuiau lăsate să se coacă”. Pe perioada studenției din București, Constantin T. Stoika colaborează cu o mulțime de ziare și reviste literare, cum au fost: „Ramuri", „Simbolul", „Săptămâna politică și culturală", „Vieața nouă", „Noua revistă română", Văpaia", „Rampa", „Versuri și proză", „Flacăra", etc. În perioada
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
de asemenea de contemporanii lor. Războiul plătit al ienicerilor era o mașină de luptă bine organizată. a avut un corp pentru a pregăti drumul, un corp pentru a ridica corturile înainte ca trupele să ajungă și un corp pentru a coace pâine. Cebecii cărau și distribuiai armele și munițiile. Trupele de ieniceri au avut propriile lor unități sanitare care foloseau chirurgi musulmani și evrei, care călătoreau cu corpul ienicerilor în timpul campaniilor militare. Acestea au stabilit organizat metode de a trece răniți
Armata otomană () [Corola-website/Science/325721_a_327050]
-
a femeii-mamă și, prin intermediul ei, a celei mai tinere generații post-unioniste, de a face față provocărilor noii epoci (vezi rubricile: convorbiri despre univers, catehism de istorie universală și națională, biografii de oameni celebri, etc.) Sofia Chrisoscoleu (1839-1861) Sofia Chrisoscoleu născută Cocea (1839 - 1861); dotată cu o inteligență deosebită și un vădit talent de publicistă, se avântă de foarte tânără în mișcarea pentru unirea Principateșor Române; colaborează la ziarele unioniste ca: Steaua Dunării, Reforma, Dacia, Românul. Sfidând ironia cu care era privită
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
deosebită și un vădit talent de publicistă, se avântă de foarte tânără în mișcarea pentru unirea Principateșor Române; colaborează la ziarele unioniste ca: Steaua Dunării, Reforma, Dacia, Românul. Sfidând ironia cu care era privită semnătura unei femei în presă, Sofia Cocea abordează în articolele sale, cu o maturitate demnă de orice fruntaș politic al vremii, problemele fundamentale ale restructurării societății românesți; dezvăluie gravitatea problemei agrare, piedicile puse de cercurile conservatoare în calea împroprietăririi țăranilor, starea de înapoiere în care trăia grosul
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
în care trăia grosul populației, în primul rând femeile, lipsite de educație și victime ale unor mentalități anacronice; salută cu entuziasm unirea celor două principate române și alegerea lui Al. I. Cuza; în apelurile adresate femeilor române de pretutindeni, Sofia Cocea le cere să intre în mișcarea de reînnoire a țării, singura cale posibilă a emancipării lor (Către damele române); ea considera drept cea dintâi datorie a femeilor, îndeosebi a acelora care aveau mijloace materiale, să contribuie la crearea unei largi
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
aveau mijloace materiale, să contribuie la crearea unei largi rețele moderne de învățământ rural și urban; din resursele sale modeste a deschis o școală de fete și un internat la Fălticeni. Răpusă de tuberculoză la numai 22 de ani, Sofia Cocea lasă posterității mărturi unor remarcabile calități ale începuturilor feminismului românesc. Constanța Duncă-Schiau (1843-?) Constanța Dunca-Schiau a fost prima româncă posesoare a brevetului de capacitate la Sorbona și a certificatului de înalte studii pedagogice, urmate la Collège de France; între 1863
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
care se consumă în unele țări. Este probabil originală din Peru iar planta crește înaltă de 10-25 de metri, fructele lui neavând o perioadă exactă, fructele putând fi consumate în orice anotimp al anului . Fiind o plantă tropicală, plantele se coc în orice anotimp, cel puțin în California, de aceea putem întâlni avocado în supermarkete în orice timp al anului. Cuvântul "avocado" derivă din cuvântul spaniol "AguaCate", care derivă din cuvântul Nahuatl "ăhuacatl" , care duce înapoi spre cuvântul proto-Aztec "*pa:wa
Avocado () [Corola-website/Science/324788_a_326117]
-
care îl va absolvi în 1945. În paralel se înscrie la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, pe care l-a terminat în 1947. Din octombrie 1944 este angajat crainic la Radiodifuziune și actor la Teatrul Nostru (condus de Dina Cocea), apoi, după 1948, la Teatrul Național și la Teatrul Mic. Se stabilește în Germania în 1985, colaborând, din 1986, cu teatrul din Darmstadt și la posturi de radio din Frankfurt și Baden-Baden. A debutat cu versuri la „Universul literar" (1941
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
ciclu muzical numit „Trei poeme moderne grecești”. Primul dintre ele este „Koljas - cântec kleft” și este povestea lui Koljas, cel care l-a învins pe un vestit lider militar turc, Ali Pașa. Există o specialitate grecească din carne de miel coaptă la foc mic, „kleftiko”, care s-ar putea traduce aproximativ prin „în stil kleft”. Klefții, care nu aveau propriile turme, furau capre sau oi și le găteau în gropi astupate cu pământ pentru ca să nu se vadă fumul.
Kleft () [Corola-website/Science/326138_a_327467]
-
Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Realizarea
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Primele
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Filmul
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Primele
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
internă - permite pusee scurte de viteză, de până la câteva sute de mile pe oră. Acesta este principala trăsătură periculoasă a grendelilor, dar și punctul lor vulnerabil. Supraîncărcarea duce la o încălzire atât de rapidă a corpului, încât ei se pot coace și muri dacă nu revin repede în apă pentru a se răcori. Folosind noile cunoștințe, coloniștii extermină populația de grendeli în câteva luni, iar Cadmann devine eroul lor. Liniștea coloniștilor durează puțin. Principala sursă de hrană a grendelilor, sonomii, se
Moștenirea Heorot () [Corola-website/Science/322639_a_323968]
-
Rampa a fost revistă de teatru, muzică, artă și literatură, publicată la București, al cărei prim număr a apărut la 14 octombrie 1911, din inițiativa lui N.D. Cocea și Alexandru Davila, ca "organ de informație, de critică și de îndrumare pentru artiști și pentru public", având ca model ziarul teatral "Comoedia", care apărea în Franța. Revista și-a încetat apariția în anul 1948. Din primul număr s-au
Rampa (revistă) () [Corola-website/Science/322258_a_323587]
-
care "Rampa" nu a apărut, a existat o altă publicație, care avea un titlu și un conținut asemănător. Se numea "Rampa teatrală și cinematografică", un ziar săptămânal, al cărui director era George Gregorian. La cele patru serii, în afară de N. D. Cocea, Alexandru Davila, au colaborat numeroase nume celebre, cum ar fi: Gala Galaction, Tudor Arghezi, Emil Isac, Ion Minulescu, Eugen Lovinescu, Liviu Rebreanu, Alexandru Macedonski, Mihail Sorbul, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Victor Eftimiu, M. Faust-Mohr (care a publicat și sub pseudonimul „Fortunio
Rampa (revistă) () [Corola-website/Science/322258_a_323587]
-
mare popularitate ca „Bun îi vinul ghiurghiuliu”, „Butelcuța mea”, „Mărie și Mărioară”. Sub bagheta lui, de altfel, s-au realizat discuri importante pentru perioada 1950-1960 cu Fănică Luca („Tudorițo, nene”), Ion Cristoreanu („De la noi de la fereastră”, „Busuioace nu te-ai coace”), Maria Lătărețu („Pasăre galbenă-n cioc”), Felician Fărcașu („Hațegana de la Măgura”), Ioana Radu („M-aș duce și eu la nuntă”), Dan Moisescu („Mierliță, mierliță, pasăre pestriță”), Ion Zlotea („Păsărică de pe lac”) sau Ion Matache („Eu ți-am spus de mii
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
de Litere din București condusă de Tudor Vianu. Scrie volumul de poezii "Maree" pe care-l publică la Editura Forum în anul 1945 și până în acest an face cronică de artă la ziarul "Victoria" condus în acea vreme de N.D. Cocea și George Ivașcu. Din 1948 Ion Frunzetti revine în învățământul universitar la nou-creata Catedră de istoria Literaturii Universale, de unde va fi destituit din motive politice în anul 1951. În perioada 1955 - 1967 a fost șeful sectorului de artă românească modernă
Ion Frunzetti () [Corola-website/Science/328348_a_329677]
-
gâscă, rață, cocoș sau găină, dacă animalele sunt adulte și bine hrănite. Bine făcute, răcite, și apoi zdrobite mărunt, jumările se pot adăuga unui aluat pentru a realiza niște produse de patiserie (de obicei în formă de disc), care se coc la foc mic în cuptor, cunoscute în Banatul de câmpie, ca "pogăcele."
Jumară () [Corola-website/Science/327555_a_328884]
-
ulei. Aluatul este tăiat în fâșii și se așează pe sul în spirală lăsându-se distanță între ele o mică distanță care în timpul coacerii va dispărea. Grosimea stratului de aluat este cam de un deget (1 cm). Cozonacul secuiesc se coace la jăratec. Sulul se rotește în permanență pentru ca cozonacul să se rumenească în mod uniform. Rotirea se poate face manual dar există și mecanisme electrice. Aluatul este însiropat și presărat cu zahăr, nuci, scorțișoară, nucă de cocos etc. Când zahărul
Cozonac secuiesc () [Corola-website/Science/327603_a_328932]
-
Stejar - extremă urgență este un film românesc din 1974, regizat de Dinu Cocea după un scenariu de Horia Lovinescu și Mihai Opriș. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Constantin Diplan, Irina Petrescu, Ion Caramitru, Amza Pellea, Vasile Cosma, Geo Barton și Mihai Pălădescu. El a fost dedicat răsturnării regimului dictatorial condus de
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
Constantin Tănase a fost interpretat de Aurică Tănase. Muzica filmului a fost compusă de Cornelia Tăutu (care a debutat ca autoare de muzică de film) la propunerea lui Dumitru Fernoagă, directorul Casei de Filme 5. Deoarece compozitoarea era debutantă, Dinu Cocea și-a imaginat că ea era „pila” cuiva și i-a dat termen de o săptămână pentru a compune muzica filmului, crezând că ea nu o să facă față. Cornelia Tăutu a lucrat aproape fără oprire, trezindu-se în fiecare dimineață
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]