17,484 matches
-
i-au lipit de părțile cele mai plăpânde ale trupului plăci de aramă înroșite. Acestea sfârâiau, dar el rămânea neînduplecat, neînfrânt și statornic în mărturisirea lui, răcorit și întărit doar de izvorul cel ceresc al apei vieții care țâșnește din coasta lui Hristos (In. 8, 38; 19, 34)”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 19-22, în PSB, vol. 13, p. 184. footnote>. Fericita Blandina a fost spânzurată de un stâlp, fiind sortită să fie sfâșiată de fiarele
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instrument de aramă de pe buzele sale cântarea credinței; l-au atârnat pe lemn și-l scrijeleau, dar el îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții; au sfârtecat obrajii dreptului cum îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie ca și cum ar fi dobândit mai multe guri și făcea de rușine pe vrăjmaș prin această străină înfrângere”<footnote Idem, Cuvântul al II-lea de laudă la Sfântul Mucenic Roman, I, în vol. cit., p. 406
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
aibă mai mult, se înțelege că cealaltă parte trebuie să aibă mai puțin. Vă formați o idee cam incompletă despre schimb, incompletă până în punctul de a deveni falsă. Dacă Sem este pe o câmpie fertilă în grâu, Iafet pe o coastă propice producerii vinului, iar Ham pe pajiști grase, se poate ca separarea ocupațiilor, departe de a dăuna unuia dintre ei, să-i facă să prospere pe tustrei. Ba acest lucru chiar trebuie să se întâmple, căci distribuția muncii introdusă de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aproximativ 7500 de ani, avusese loc o înlocuire a apei dulci cu apa sărată. Teoria a fost consolidată în 1999, prin descoperirea la o sută șaizeci și șapte de metri m adâncime, la treizeci și doi de kilometri depărtare de coastele Turciei, cu ajutorul sonarului și al camerei de filmat subacvatice telecomandate, elemente care probau vârsta trecerii de la apa dulce la apa sărată. Dovezile indică producerea unei mari inundații, care rămâne cel puțin sursa legendei. Timp de 3000 de ani, până la inventarea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
înregistrat-o în toată amploarea ei. Era însă firesc ca, dată fiind semnificația pe care o avea marea în viața poporului grec, scenariul lingvistic al lui *per- să fie, în limba greacă, unul preponderent maritim. Punctul de pornire este îndeobște coasta, parcursul este marea, limita mișcării este malul opus, "dincolo"-ul este regiunea care începe pe "țărmul celălalt". *Per- este, de aceea, preponderent inclus într-un vocabular care dezvoltă o strategie a navigației. Până și verbul "a vinde" (perao), care la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
perdu le goût de me manifester, de "produire". Une vieillesse frivole et désespérée; ma jeunesse du moins ne fut pas frivole." Îmi amintesc de un alt țipăt târziu, trimis pe o carte poștală fratelui său: "A quoi bon avoir quitté Coasta Boacii?" E cercul geografic al conștiinței nefericite cel care se închide peste împrejurimile Rășinariului natal, peste "Coasta Boacii", după ce a străbătut harta Europei și Parisul. Astă-seară, în camera lui Noica, a fost "judecat" Andrei. Ne-am așezat toți trei pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ne fut pas frivole." Îmi amintesc de un alt țipăt târziu, trimis pe o carte poștală fratelui său: "A quoi bon avoir quitté Coasta Boacii?" E cercul geografic al conștiinței nefericite cel care se închide peste împrejurimile Rășinariului natal, peste "Coasta Boacii", după ce a străbătut harta Europei și Parisul. Astă-seară, în camera lui Noica, a fost "judecat" Andrei. Ne-am așezat toți trei pe pat, rezemați de perete. Noica stă pe un scaun în fața noastră. Primim câte o portocală, ne povestim
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pot sfârși unii la capătul unei vieți de gândire. N-ai voie să cazi, când te cheamă Heidegger sau Cioran, în văicăreală, în lamentouri și spaime de țăran sicilian. Cum poți să exclami, ca Cioran, "à quoi bon avoir quitté Coasta Boacii"? Sau cum poți să te sperii când vezi oameni pe Lună? Îmi imaginez că așa s-a întîmplat și când a fost descoperit focul. Cine știe ce bătrân prăpăstios s-o fi trezit să spună: "Nu vă dați seama ce nenorocire
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de ani redus la scara unui trup de copil. Părea o ființă care se absorbise dinlăuntrul ei, retrăgîndu-și contururile, care își devorase substanța și care păstrase, ca demonstrație absurdă a unei supraviețuiri inutile, cioturile supraînălțate ale umerilor, gămălia capului și coastele lăbărțate, scăpate parcă din cheotorile toracelui. Spectacolul era atât de cumplit, încît în primele zece minute îmi venea să țip și să fug. Apoi, treptat, m-am liniștit. Femeia care stătea cu el zi și noapte ieșise, profitând de vizita
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lor cerere, vor fi armate și trimise la răzbel. Belgrad, 9 iulie (oficială) - Al patrulea atac al turcilor asupra pasului Zaițar a fost respins cu mari pierderi: trupele sârbești au trecut fruntaria aproape de Negotin ș-au atacat pe turci în coaste; de cealaltă parte a Vidinului, armata sârbă a trecut peste râul Timok ș-a intrat pe teritoriul turcesc. Belgrad, 9 iulie (oficial) - Sârbii au luat lângă Novavaroși două redute, însă au fost nevoiți să le părăsească în urma marilor întăriri ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mulți medici militari ruși. Stiletul cu două ascuțișuri au intrat cam de 5 centimetri în vârful părței drepte a inimei și în direcție verticală. Lovitura de moarte și-a dat-o c-o extraordinară răceală și tărie, căci au fărâmat coasta a cincea întreagă și a patra parte din a șasea. Cercetîndu-se creierul, s-au găsit în partea dreaptă a menenghiei, adecă a membranei ce învălește creierii, mai multe corpuscule dure osoase care ne lasă să judecăm că toată {EminescuOpIX 385
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fel de cordea de fier, cu găuri la capete și cu dinți la margine, și mici plăci în forma cărămizilor, dintr-un fel de lut, amestecat cu părticele de fier. Societatea arheologică din Atena au descoperit, la săpăturile făcute pe coasta de sud a Acropolei, o tablă de marmoră foarte importantă pentru filologie și istorie. Tabla conține o inscripție de 80 de șiruri și anume tractatul ce l-au făcut atenienii cu Chalkis după ce, sub conducerea lui Pericles, supusese Euboea. [1
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sol de pe malul stâng al Corozelului în punctul menționat. Fragmente ceramice de la vase vechi și pietre cu urme de folosire pot fi întâlnite de-a lungul acestui mal de pârâu până aproape de terasa inferioară de est a Bârladului; iar pe coasta terasei, localnicul Neculai Oancă a găsit fragmente de unelte din silex, ce lasă să se înțeleagă: ori a mai existat o astfel de așezare și în preajma terasei, ori așezarea de la Tămășeni a avut o extindere mai mare în timp și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dată și modul lor de organizare, trebuie să apelăm la exemple concrete. Luăm ca exemplu o hotarnică a moșiei vecine, Durăști, în care se arată cum marginea ei „se lovește în capete cu moșia Cudalbii, iar pe din sus dă coaste cu moșia Drăgăneștii, iar pe din gios dă coaste cu moșia Trohăneștii” (Barcea actuală). Să reținem și cea mai importantă noțiune și cel mai elocvent concept demn de semnalat: „colțul moșiei Durăștilor, unde rămâne în gios Trohăneștii, în care colț
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la exemple concrete. Luăm ca exemplu o hotarnică a moșiei vecine, Durăști, în care se arată cum marginea ei „se lovește în capete cu moșia Cudalbii, iar pe din sus dă coaste cu moșia Drăgăneștii, iar pe din gios dă coaste cu moșia Trohăneștii” (Barcea actuală). Să reținem și cea mai importantă noțiune și cel mai elocvent concept demn de semnalat: „colțul moșiei Durăștilor, unde rămâne în gios Trohăneștii, în care colț de moșie au fost piatră hotar vechi”, numit și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și creșterii demografice în aceeași arie locuibilă. Se poate face o comparație și cu Nicoreștii, așezare cu mai multe vetre de locuit, dar nominalizate și individualizate în documente ca având fiecare hotare proprii, cum ar fi: Sârbii, Ionășăștii, Sclipoteștii, Fântâni, Coasta Lupei. Mai important este un alt aspect, specific așezării noastre: într-o anumită epocă au existat două vetre de sat consemnate cu același nume, Umbrărești, în cadrul aceluiași hotar și moșie, situație ce s-a menținut până în epoca modernă. Harta rusă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
găsim confirmate într-un document din 27 mai 1767, când se judecă o pricină în speța dată dintre vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma noastră, mărturie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este nădejde, dar nu dori să-l omori" (19, 18); Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri" (23, 13). O formulă din Ecclesiastic răspunde bine acestor proverbe: "Cât e necopt, gâdilă-i coastele pleacă-i spinarea, ca nu cumva, scăpat din frâu, să nu te mai asculte și să suferi" (30, 12). Totuși primii creștini au șovăit în alegerile pedagogice, Evanghelia fiind mai blândă. Luând literal mesajul lui Christos, ei încearcă o primă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acestuia ca să o poată folosi pentru ea. Frumoasa Pereche a fost cu totul îngropată sub corpurile atacatorilor. În cele din urmă țâșnește sânge) Sfârșitul primului act Actul al doilea (Din nou în local. Două cadavre destul de dezmembrate, din care ies coastele descărnate. Cârciumareasa, Karli, Jürgen, Fotzi, Schweindi și Hasi îngenunchiați sau pe vine în jurul cadavrelor, sunt încă numai pe jumătate îmbrăcați, dezorientați, zbârliți, plini de sânge. Deci, tocmai consumaseră Frumoasa Pereche. Herta stă în același loc ca și în actul 1
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
culți, Karli, noi suntem pedagogi personali... de aceea mi se ridică o grămadă de probleme ca să am de a face cu granița subumană a educației voastre. KARLI (obosit): Pâine e o bucată de rahat... (Cârciumăreasa îl pocnește cu oasele de la coaste. Karli abia dacă o bagă în seamă) HASI: Omul nu poate înțelege decât ceea ce îi pare gustos. O chestie fără gust trebuie să fie gustată, până când o să primească de bună voie un gust. Este poate chiar cumplit, dar este real
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
care aparțin în totalitate omenirii. HERTA: Nimeni nu înțelege un pustiu. Pustiul este prietenul meu, pentru că a fost cândva un ținut normal. El face o excursie silită la voi, nu voi la el. Căci voi sunteți.... (Mătură cu piciorul o coastă, se așază la masa Frumoasei Perechi și bea din șampania lor) KARLI: Nu,nu... fii atentă... Așază coasta așa cum era înainte) CÂRCIUMAREASA: Nu vorbesc bucuroasă la sfârșitul vorbirii, pentru că sunt o cârciumăreasă. Dar un pustiu trebuie să existe, dacă cineva
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cândva un ținut normal. El face o excursie silită la voi, nu voi la el. Căci voi sunteți.... (Mătură cu piciorul o coastă, se așază la masa Frumoasei Perechi și bea din șampania lor) KARLI: Nu,nu... fii atentă... Așază coasta așa cum era înainte) CÂRCIUMAREASA: Nu vorbesc bucuroasă la sfârșitul vorbirii, pentru că sunt o cârciumăreasă. Dar un pustiu trebuie să existe, dacă cineva are o cască colonială și ceva în grijă. Sunt rari mugurii care în fața ferestrei noastre să nu înflorească
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
că făina este împrăștiată pe podeaua din cameră și cu simțul propriu formezi din vârful degetelor mici dune înlăuntru. De pe o tulpină de mușcată se smulg câteva frunze și se taie în formă de cactus. Iscusitul individ meșterește din chibrituri coastele nefericitului cercetător și ale negustorilor prădați. La orizont este plasat, de către omul plin de fantezie, un măr mare și roșu, care reprezintă soarele la apus. Și pe urmă insul adaptabil se face foarte mic, până când se împiedică de făină bolborosind
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
învăța, învăța mereu, învăța, învăța, până când lipsa de sens a sensului adoarme ca un picior prost irigat cu sânge. Ai auzit ce-am vorbit, cârciumăreaso. (Cârciumăreasa scoate din șorțul ei mai multe mucuri de lumânări, le ordona cu grijă în jurul coastelor și le aprinde, apoi stinge lumina) KARLI: O asemenea eliberare are nevoie de lumina corpului, nu de una electrică. FOTZI: Așa o luminiță este bună, pentru că i se fâlfâie. Luminițelor veșnice li se fâlfâie toate, cum ard, totul trebuie hrănit
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]