6,847 matches
-
de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,06%), cu o minoritate de romi (5,02%). Pentru 9,27% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,54%). Pentru 9,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Deși are titulatura de oraș doar din 2005, în 2007 primăria estima că gradul de ocupare al forței de muncă în agriculatură nu era
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
români (85,06%), cu o minoritate de romi (5,02%). Pentru 9,27% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,54%). Pentru 9,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Deși are titulatura de oraș doar din 2005, în 2007 primăria estima că gradul de ocupare al forței de muncă în agriculatură nu era mai mare de 2%, în timp ce 36,2% din forța de muncă activa în industrie și 44
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,15%), cu o minoritate de romi (1,16%). Pentru 11,27% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,74%), cu o minoritate de musulmani (1,18%). Pentru 11,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În prezent, statutul localității este acela de oraș. Fosta comună a devenit oraș în aprilie 2004. Orașul
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
romi (1,16%). Pentru 11,27% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,74%), cu o minoritate de musulmani (1,18%). Pentru 11,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În prezent, statutul localității este acela de oraș. Fosta comună a devenit oraș în aprilie 2004. Orașul Voluntari integrează în componența lui teritorială două zone distincte ca localizare geografică: zona din jurul DN2 și cartierul Pipera, zone care sunt separate de
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,94%), cu o minoritate de romi (1,85%). Pentru 10,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,01%). Pentru 10,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Mogoșoaia, cu 647 de locuitori, era o parte a comunei Bucoveni (plasa Snagov, județul Ilfov), din care
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
români (86,94%), cu o minoritate de romi (1,85%). Pentru 10,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,01%). Pentru 10,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Mogoșoaia, cu 647 de locuitori, era o parte a comunei Bucoveni (plasa Snagov, județul Ilfov), din care mai făceau parte și Chitila, Buftea, Odăile și alte localități. Satul avea o școală mixtă cu
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,5%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,7%) și maghiari (3,42%). Pentru 3,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,39%), dar există și minorități de penticostali (5,22%), greco-catolici (2,96%), romano-catolici (2,26%) și reformați (1,11%). Pentru 6,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Deschiderea exploatărilor miniere în anul 1956
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,39%), dar există și minorități de penticostali (5,22%), greco-catolici (2,96%), romano-catolici (2,26%) și reformați (1,11%). Pentru 6,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Deschiderea exploatărilor miniere în anul 1956 a determinat o adevarată explozie demografică, în doar câțiva ani populația orașului crescând de la 631 locuitori (1948) la 9.879 locuitori (1956), dar datorită restructurărilor masive de la mină Băită, mai tîrziu s-a înregistrat
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (65,65%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (20,16%) și romi (1,07%). Pentru 12,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,47%), dar există și minorități de evanghelici-luterani (12,56%), romano-catolici (4,32%), penticostali (3,07%) și reformați (2,77%). Pentru 12,98% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Centura de ocolire a municipiului Săcele
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,47%), dar există și minorități de evanghelici-luterani (12,56%), romano-catolici (4,32%), penticostali (3,07%) și reformați (2,77%). Pentru 12,98% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Centura de ocolire a municipiului Săcele a fost deschisă la data de 14 septembrie 2010. Aceasta se întinde pe o porțiune de 4,5 kilometri și are câte o bandă pe sensul de mers. Lucrările au început în anul 2008
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
a născut la data de 7 februarie 1956, în satul Metalist din regiunea Tomsk (Federația Rusă). Părinții ei proveneau din satul Cotiujeni (raionul Briceni) și fuseseră deportați de către regimul comunist din Republica Moldova în lagărul din regiunea Tomsk (Siberia) din motive confesionale. Zinaida Greceanîi a absolvit Colegiul Financiar-Bancar din Chișinău și Universitatea de Stat din Chișinău, unde s-a specializat în domeniul economic și financiar. Pe parcursul studiilor nu s-a manifestat cu deosebite rezultate, absolvind universitatea în general cu nota trei după
Zinaida Greceanîi () [Corola-website/Science/298579_a_299908]
-
august - Curtea de Apel, în persoana judecătorilor Mihai Poalelungi, Valeriu Doagă și Boris Alexandrov, examinează litigiul dintre Guvernul RM și Mitropolia Basarabiei. Este pentru prima dată când o instanță judiciară de acest nivel ia în dezbatere o problemă de ordin confesional, atât de politizată în mod nejustificat. Guvernul cere instanței de judecată o săptămână pentru a lua în dezbatere problema Mitropoliei Basarabiei. 19 august - În ziua Schimbării la Față, Curtea de Apel dă câștig de cauză Mitropoliei Basarabiei, calificând acțiunile Guvernului
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
comunei Valea Salciei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,2%). Pentru 1,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,26%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,93%). Pentru 1,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Valea Salciei făcea parte din plaiul
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
1,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,26%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,93%). Pentru 1,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Valea Salciei făcea parte din plaiul Râmnic al județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Modreni și Valea Salciei, cu o populație de 728 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
comunei Belcești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,76%). Pentru 5,65% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,24%), cu o minoritate de romano-catolici (1,7%). Pentru 5,65% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
români (93,76%). Pentru 5,65% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,24%), cu o minoritate de romano-catolici (1,7%). Pentru 5,65% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Belcești, Ulmii Noi, Ulmii Vechi, Polieni, Liteni, Arama-Protopopu, Coarnele Caprei, Focurile și Munteni, având în total 5137 de locuitori. În
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
căsătoria lui cu "Sarai Mulk" folosește și titlul de "Gurkani" (ginerele lui Ginghis Khan). Politica lui Timur duce la islamizarea Asiei centrale, ca și a mongolilor din imperiul său, proces început deja de hanul "Tarmașirin". Teoretic, mongolii se supuneau regulilor confesionale "Jasa" (legea introdusă de Ginghis Han), însă practic acceptau mai mult "Șaria" (legile și ritualurile Islamului). Timur Lenk însuși a fost înmormântat ca "derviș" ("sufi", „sfânt”). Timur are o poziție controversată față de religia islamică, fiind considerat de unii "sunnit" (curent
Timur Lenk () [Corola-website/Science/298666_a_299995]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,82%), cu o minoritate de rromi (1,28%). Pentru 3,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,72%). Pentru 3,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prin Hotărârea Eforiei Școlare din anul 1838, năzuința spre învățătură și lumină a determinat înființarea unui număr mare de unități școlare în Țara Românească
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
români (94,82%), cu o minoritate de rromi (1,28%). Pentru 3,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,72%). Pentru 3,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prin Hotărârea Eforiei Școlare din anul 1838, năzuința spre învățătură și lumină a determinat înființarea unui număr mare de unități școlare în Țara Românească. Printre aceste școli a fost și școala Costești - Teleasca care ia ființă în anul 1845. Anul
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
populația comunei Săcelu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,41%). Pentru 2,59% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,82%). Pentru 2,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Săcelu, Gorj () [Corola-website/Science/298698_a_300027]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,41%). Pentru 2,59% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,82%). Pentru 2,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Săcelu, Gorj () [Corola-website/Science/298698_a_300027]
-
orașul a fost ocupat în 1622 de trupele Ligii Catolice, conduse de generalul Tilly, și a suferit mari distrugeri. Principele Elector Karl Ludwig (1648-1680) a înlesnit, după război, opera de reconstrucție prin acordarea de privilegii privind libertatea meșteșugurilor și cea confesională. Aceste libertăți au atras noi cetățeni în oraș, mai ales hughenoți și valoni. În mijlocul citadelei Friedrichsburg a fost înălțat pe atunci un prim castel, probabil, de dimensiuni impozante. Orașul a fost din nou distrus în timpul Războiului de Succesiune al Palatinatului
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
Patriarhia Ecumenică și să intre în circuitul mitropoliilor ortodoxe. Sediul mitropoliei se găsea la Curtea de Argeș, după unii istorici, sau la Câmpulung, după alții. Înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei este actul cel mai semnificativ al domniei lui Nicolae Alexandru care stabilește clar apartenența confesională a Țării Românești la ortodoxie. Nicolae Alexandru a sprijinit cu bani și mănăstirea Cutlumuz de la Muntele Athos. Cu ajutorul acestuia a fost ridicat turnul cel mare de acolo și s-au efectuat diferite reparații și îmbunătățiri la sfântul lăcaș. În 1343
Nicolae Alexandru () [Corola-website/Science/298712_a_300041]
-
la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,18%), cu o minoritate de romi (4,12%). Pentru 1,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,69%), cu o minoritate de penticostali (2,19%). Pentru 1,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Râurile a județului Muscel și era
Comuna Bălilești, Argeș () [Corola-website/Science/298738_a_300067]
-
romi (4,12%). Pentru 1,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,69%), cu o minoritate de penticostali (2,19%). Pentru 1,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Râurile a județului Muscel și era formată din satele Bălilești, Românești, Valea Mare și Băceasca, cu o populație de 956 de locuitori ce trăiau în 210 case. Existau în
Comuna Bălilești, Argeș () [Corola-website/Science/298738_a_300067]