5,537 matches
-
e dus pe brațe în automobil, e deschis la piept. Nu mă mai necăjiți, băieți!", le spune zâmbind. Apoi, dîndu-și seamă că moare, murmură: "Salvați patria!". Asasinul era un tânăr din Alemtejo și se numea José Julio da Costa. Tipul criminalului lombrozian, conchid toți cei care 1-au cercetat. Venise la Lisabona ca să-l omoare pe Sidonio Paes, pentru că, așa cum mărturisea în urmă, Sidonio "era monarhic". Mare democrat, credea în Magalhaes Lima, șeful suprem al masoneriei portugheze, ca într-un apostol
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Darwin, Max Nordau și Kropotkin, ca să se documenteze pentru scrierea sa politică: A morte do Dr. Sidonio. Cartea a apărut, într-adevăr, și e un tulburător document al pasiunii masonice de extrema stângă, așa cum se cristalizase ea într-un sărman criminal imbecil. Dar José Julio nu era singur. O lume întreagă lupta din umbră pentru salvarea lui. După doi ani e scos din închisoare și, sub protecția câtorva masoni de vază - Francisco Ferreira de Macedo, Antonio Rodrigues și alții - trăiește ascuns
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dokumenti sunt placenta rusului. Liga Națiunilor a dotat emigranții care și-au pierdut cetățenia rusă cu un așa-numit pașaport „Nansen“, un document de calitate inferioară de o culoare verde bolnăvicioasă. Deținătorul lui era tratat ceva mai bine decât un criminal scos din pușcărie pe cauțiune și era silit să se supună unui calvar cumplit de fiecare dată când dorea să călătorească dintr-o țară Într-alta și cu cât acea țară era mai mică, vâlva pe care o făcea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
suferințe despre care multă vreme nu am știut nimic. Despre vieți frânte atât de umilitor, despre care nu am știut. Sau, când aflam despre ele, eram atât de îndobitocit de cele învățate, atât de speriat de cuvintele dușman, exploatator, burghez, criminal de clasă, încât credeam cu toată convingerea și îndârjirea că bieții acei oameni își meritau soarta. A trebuit să treacă ani peste mine ca să înțeleg - dar cât înțeleg și acum? - că am crescut pe un întins de suferință. Oricâte s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
știu cum te-ai purtat de cînd ești aici, veni răspunsul. În ziua aceea, cînd, după toate cîte ți-am făcut, n-ai fost În stare să mă Împuști, mi-am dat seama cum ești de fapt... - Nu sîntem toți criminali... - Să mă fi omorît În acel moment nu putea fi socotit un asasinat... Era o obligație. Dar n-ai făcut-o pentru că Îți plăcea ca eu, o ființă respingătoare de care nimeni nu s-a apropiat niciodată din voința lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de apropiate și de reale, erau șocant de triste. În filmele de groază și în thrillere mi se părea stupid felul în care eroina se lasă, ca proasta, ucisă/violată/speriată întorcându-se în casa bântuită sau la etaj, spre criminal, sau încuind ușa din spate, când e destul de clar că nebunul se află deja în casă. Cunoașteți genul ăsta de lucruri - complet incredibile. Dar mă înșelasem. Știu că o asemenea acțiune este perfect posibilă și știu și de ce. Bănuiesc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
în lacrimi, dar îmi era imposibil. Dacă priveam obiectiv situația, îmi dădeam, desigur, seama că avea dreptate, dar faptul că inima mea era acum dislocată de tot restul din mine avea efectul cel mai ciudat. Cred că acum înțelegeam de ce criminalii și violatorii se pot comporta în felul în care o fac: dacă eu, o presupusă ființă umană, cum spune ea, pot sta liniștit și evalua calm răul făcut familiei mele pe care o iubisem și o protejasem dintotdeauna, fără ca totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mic, plin de bucle albe, al Melaniei Lupu se ridică. În ochii albaștri, palizi, stăruia o scânteie de râs. Glasul pâlpâi ca o flăcăruie în odaia goală: ― Sânt convinsă, draga mea, că nici de astă dată nu te-ai înșelat. Criminalul este fără îndoială băiatul acela cu obrazul pistruiat. Scoase plicul de sub aparatul de fotografiat, muie din nou tocul în călimară și caligrafie apăsat: "Domnului inspector Bernard Stanley ― Londra-Anglia". Pendula bătu de unsprezece ori. Clinchetul delicat broda o melodie pastelată cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
depozițiile acestora etc: Desigur, detaliile cheie rămân în manșeta noastră. Înainte ca Poliția să facă primul pas pe una sau alta din piste, sosește câte o scrisorică din România ― rețineți -în care autorul, cu o adresă uimitoare, îl desemnează pe criminal. Trebuie să spun că nu s-a înșelat niciodată. ― Interesant, zâmbi maiorul. Cum iscălește? ― Invariabil, abatele Brown. Cunoașteți, desigur, personajul lui Chesterton. Ne-am întrebat mereu de ce își ascunde identitatea. Prin intermediul ziarelor i s-au adresat mulțumiri și, totodată, rugămintea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vrei să mă faci să trăncănesc, zâmbi trist Cristescu. Îți închipui că asta mă va calma. Nu-i același lucru să găsești de pildă un cadavru în Cișmigiu și să clasezi dosarul pentru că n-ai reușit să-l prinzi pe criminal, sau să duelezi la lumina zilei cu Melania Lupu și ea să te facă knock-out ― mă rog, nu cunosc corespondentul la scrimă. În prima situație pot interveni o serie de elemente care să-ți dea peste cap ancheta: crimă întîmplătoare
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
spuse înfundat Grigore Popa. Cretin! Sculptorul își miji ochii: ― Trece-mă pe listă! Se ridică amenințător: Unul din voi l-a ucis pe Panaitescu. ― Tu! Tu! reuși să exclame Valerica Scurtu. Bătrânul ridică sprîncenele: ― Chiar! De ce n-ai fi dumneata criminalul? ― Fiindcă eu știu că nu eu l-am ucis. Unul din voi trei a făcut-o. ― Hm! ricană disprețuitor Grigore Popa. Halal logică! ― Pentru mine e destul de bună. ― Domnule Matei! Melania Lupu făcu câțiva pași înainte: Vă rog! Doar am
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Matei, să vorbească. Popa rîse: ― Mă ascultă, n-avea grijă! Anunțăm Miliția, va să zică. Vin ăia peste noi și constată crima. Încep întrebările. Cine? De ce? Cum? Admitem ipoteza că-l descoperă pe asasin... ― Sper! scrâșni Valerica Scurtu. Bătrânul clătină din cap: ― Criminalul va vorbi, domnișoară! Va mărturisi de ce a făcut-o. Nu-i mai pasă de nimic, de vreme ce va admira natura după niște gratii. ― Clar! admise Matei. Glasul nu păstra nici umbră de supărare. Iar statul ne umflă tablourile. Și ziceați adineauri
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
te poți apăra, nu știi de unde pornește glonțul. Sânt convins că..." ― Hai! Dați-i drumul! Matei își încleștă pumnii. Care din voi i-a aranjat? Sau lucrați cumva împreună? Cum de nu m-am gîndit? ― De ce n-ai fi dumneata criminalul, tinere? Numai pentru că ești dobitoc? "Trebuie să rezist până vine olandezul. După aia, cu banii în buzunar..." Hotărî să fie prudent. N-avea voie să comită cea mai mică eroare. Înțepeni în fotoliu ancorîndu-și degetele ca niște căngi în brațele
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
îngrozesc pur și simplu! ― N-ar fi cazul, având în vedere ceea ce profesați. Maiorul aprinse o țigară. Degetele îi tremurau. ― În viața mea n-am întîlnit pe cineva care să vă semene! Am avut de-a face cu escroci, pungași, criminali, în fine toată drojdia pe care o dă la iveală orice societate. Am răscolit sentimente murdare și interese meschine, am investigat patimi bestiale, ce se pot naște doar în minți întunecate care n-au depășit condiția primară... ― Dar unul ca
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
trăsăturile. ― Domnule Matei, șopti bătrâna înspăimîntată, domnule Matei! Tânărul părea incapabil să se stăpânească. ― E caraghios! articulă printre sughițuri. Mă uit la voi și nu-mi vine să cred. N-aveți mutre, asta e! ― Ce mutre? Matei se înecă. ― De criminali, vezi bine! ― În sfârșit, oftă bătrânul. Până acum eu eram capul răutăților. ― Mutra nu te absolvă, papa, doar în filme ucigașii au figuri de-ți vine s-o rupi la fugă. Melania Lupii surâse tremurat: ― Încercați să vă gândiți la
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cel mai bun caz senilă. Jeleuri, filme cu cowboy și motanul Mirciulică... Și azi mă mir... ― N-au fost prea inteligenți. Dar pentru că veni vorba, mi-am pus și cu unele întrebări: Cum de n-au înțeles că dumneavoastră sînteți criminalul? Scotoceau prin casă, nu mâncau nimic când totul era atât de limpede. Să mori de rîs! ― Mi-am închipuit că te amuzi. O privi admirativ: Îmi placi! Melania Lupu își ridică bărbia. Abia ajungea până la umărul contabilului. Declară serioasă fluturîndu-și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
plecați în concediu. Mă înșel? ― Nu știu unde vreți să ajungeți. ― Doamne! țipă Melania Lupu. La început am crezut că n-aud bine! Doar nu vreți să spuneți că domnul Vâlcu... Cristescu o privi în ochi. ― Ați știut de la început cine e criminalul, doamnă. ― Da de unde! Am fost convinsă că bietul Doru i-a omorât pe toți. Maiorul dădu din umeri. ― Repet! Ați știut de la început că Marin Vâlcu e asasinul. Nu, nu erați înțeleși. Este ceea ce aș numi un caz de complicitate
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fi riguros controlat. Ipoteza că aș fi ucis, aflîndu-mă la o distanță de 400 km față de victime, o consider ilară. ― Cândva ați considerat-o excelentă, surâse maiorul. E de fapt marea dumneavoastră idee: crimă de la distanță sau crimă în absența criminalului. Nici acum nu-mi dau seama dacă la mijloc a fost premeditare. Îmi vine mai degrabă să cred că uneori vă amuzați încercînd să combinați fazele unei crime perfecte. Un exercițiu de fantezie! Circumstanțe excepționale v-au îngăduit să o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Ca victimă fericită, îndrăgostitul spiritua lizează pulsiuni zoologice care îl apropie de sfânt; o eterni tate iluzorie îl diferențiază pentru moment de vulgaritatea speciei, îi deschide ochii înspre neantul pla tonic, care cu timpul va deveni o banală afacere concretă. Criminalul se află în posesia neantului întreg, dens până la întu necare; pentru el crima este o soluție logică de consistența cea mai brută, o fugă din constrângerea unui „cuplu“ în care mortul a trădat o „iubire“ sinistră. Îndrăgostitul ar fi în
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ucis cu zâmbetul pe buze; neantul parfumat îi ține loc de paradis, se află în posesia unui adevăr sătul de constrângerile vieții, suveran, și care știe să își facă victimele mai fericite decât le-a făcut condiția lor de om. Criminalul este agentul unui adevăr defa vorizat, discri minat, care, deși se manifestă în mod universal și domină impulsurile materiei, ale încarnării, simte nevoia deziluziei, a sincerității primare; când își elimină prada, o face cu obsesia purificării spațiului pe care îl
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
o „stare“ de singurătate divină. Renegat acum, neantul poartă întreaga singurătate de care s-a vindecat Divinul. Amintirea lui, însă, a trecut în ființa creaturii și se manifestă în mod esențial cu prilejul dragos tei și al crimei. Îndrăgostit sau criminal, nu cucerești neantul (feri cit sau macabru) decât îmbolnăvindu-te de boala Divi nului, singurătatea. Și îl imiți iubind sau dăruind moartea - încercând astfel efortul creației sau eșecul vindecării. Cri minalul are însă ceva în plus, gestul scelerat de a
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
nu crezi niciodată în ceva până la capăt, vreau să spun până la dezamăgire. Dacă ții să crezi în ceva care să îți dea, totuși, iluzii definitive, trebuie să crezi în ceea ce te trimite la moarte lipsit de importanță și de remușcări. * Criminalul „gândește“ juridic materia. Când dai la o parte un copac prăbușit în mijlocul șoselei comiți un act de justiție „materială“. Justiția oficială, pe care o cunoaștem cu toții, potolește în speță un sentiment, setea de răzbunare a individului. Criminalul se manifestă însă
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
și de remușcări. * Criminalul „gândește“ juridic materia. Când dai la o parte un copac prăbușit în mijlocul șoselei comiți un act de justiție „materială“. Justiția oficială, pe care o cunoaștem cu toții, potolește în speță un sentiment, setea de răzbunare a individului. Criminalul se manifestă însă ca un fenomen meteorologic devastator; fapta lui nu comportă nici o justificare, tocmai pentru că ideea morții nu are nici un fel de prezență în el. Crima rămâne pe mai departe un fenomen al naturii. * Fascinația neîmplinirii îți dăruiește avântul
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ați hotărât s-o considerați suspectă este într-adevăr suspectă, toate contactele stabilite, toate interogatoriile făcute, indică, dimpotrivă, nevinovăția acestei persoane, Fotografia care se face unui deținut, papagal-de-mare, este întotdeauna cea a unui prezumptiv inocent, după aceea se află că criminalul se afla acolo, Pot să pun o întrebare, albatros, Puneți că eu voi răspunde, papagal-de-mare, întotdeauna am fost bun la dat răspunsuri, Ce se va întâmpla dacă nu se găsesc dovezi ale vinovăției, Același lucru care se va întâmpla și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nu sufere modificări, procentajul, doamnă dragă, este ceea ce contează, în ce-i privește pe alegătorii care au absentat și nu prezintă certificat medical, ar fi o idee bună să li se publice numele în ziare, la fel cum, pe vremuri, criminalii erau expuși în piața publică, legați la stâlpul infamiei, dacă vă vorbesc așa este pentru că îmi plăceți, și ca să vedeți până unde merge simpatia mea, vă voi spune doar că cea mai mare fericire din viața mea, acum patru ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]