7,252 matches
-
să fi fost tot holeră. Ca în celelalte capitale de județ, la Roman a fost înființat un lazaret pentru bolnavii holerici, unde a lucrat chirurgul Frantz Bede465. Despre procedeele utilizate la Bacău în 1865-1866 pentru prevenirea și tratarea holerei, un cronicar local, Costache Radu, își amintea că "tot ce sfătuiau doctorii de atunci pe oameni era să mănânce usturoi, să bea rachiu și vin roș, iar apa s-o bea îndoită cu rom". Drept urmare, un spectacol neobișnuit li s-ar fi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vadă ceea ce pregătea. Serbarea din 1511, socotită de mulți drept încununarea unei fantezii macabre, a uimit și a îngrozit într-adevăr. Dar a stârnit în cele din urmă entuziasmul care a sporit faima lui Piero și a deschis, cum afirmă cronicarul, calea altor „lucruri hazlii și de iscusită născocire“. Florența a perseverat, până a nu mai avea egal, în „organizarea unor asemenea serbări și spectacole“. Sărbători și spectacole poate himerice și eterogene. Caricatură, frenezie... — Caraghioase sperietori medievale ? Mai curând o provocare
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
fiu... ce tot bolborosești acolo ? Piero n-a avut nici un fiu, nu mă mai enerva ! Și citatele se amestecau și țigările se stingeau, una după alta, greu să-ți aduni gândurile. ...Simonetta de’ Bardi moare la 26 aprilie 1476, susține cronicarul. Tabloul lui Cosimo ar fi databil pe la 1520. Și portretul... sigur... o reprezintă pe celebra Venus Medici, dar și pe tânăra Vespucci, dacă nu sunt cumva una și aceeași sau visul în care au apărut cândva, fiecare sau împreună, suprapuse
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pe atunci la Francesco da Sangallo, prietenul lui Cosimo, o reprezintă, într-ade văr, pe Simonetta Vespucci, cum scrie pe tabloul expus la Chantilly ? Sau nu e decât o confuzie, facilitată și de puritatea ideală a figurii, menționată atât de vechiul cronicar, cât și de noile cataloage ? ... Dacă ar avea un fiu, Sia ar porni, poate, cu un pas în urma lui, prin sălile muzeului din Berlin. Nu s-ar duce neapărat la Londra să vadă Moartea Procridei sau Războiul dintre centauri și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
printre primii la stratul valpurgic al creației. Arta autentică are alonjă de vultur. Din păcate, o parte a artei contemporane nu prea duhnește a sublim. Poezia actuală e ca muzica. Nu este obligatoriu să înțelegi ceva din conținutul ei. Oricărui cronicar de artă îi pot înmuguri gânduri de ayatolah. Cu ceai de sunătoare nu poți recepta o poezie scrisă la temperatura coniacului. A rupe condeiul unui scriitor e ca și cum ai ucide o căprioară când bea apă. Disprețul artei este combustibilul frigului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
-i iaste hramul Svîntul Ioan Zlataust...” Acum e limpede. Gheorghe Duca voievod a zidit Zlataustul pe locul unde s-a aflat biserica ridicată de Ștefan Tomșa vodă, care a domnit în două rânduri: 1611-1615, 1621-1623. Ca o confirmare vine spusa cronicarului Nicolae Costin: „În acest an veleatul 7190 a zidit Duca Vodă mănăstirea Sfântul Ioan Zlataust din Iași, pe care loc a fost o biserică mică de lemn, pe temelie naltă de piatră, care era făcută de Ștefan - Vodă Tomșa și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Virgil Drăghiceanu: „din camerier al lui Vasile Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc al fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire, domnia acestui voievod”. În timp ce spuneai acestea, eu mi-am adus aminte de spusa lui Ion Neculce cronicarul, în „Letopisețul Țării Moldovei”, despre Gheorghe Duca voievod. Și cam ce spune cronicarul? „Că el (Duca vodă) să ține și vorove în casa lui , de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
scaunul domnesc al fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire, domnia acestui voievod”. În timp ce spuneai acestea, eu mi-am adus aminte de spusa lui Ion Neculce cronicarul, în „Letopisețul Țării Moldovei”, despre Gheorghe Duca voievod. Și cam ce spune cronicarul? „Că el (Duca vodă) să ține și vorove în casa lui , de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ca în orice legendă, și aici ar putea să fie un grăunte de adevăr. De altfel, întocmirea Cetățuii ca o fortăreață l-a salvat pe Dimitrie Cantemir, care s-a refugiat aici atunci când s-au răsculat lefegiii săi. Ion Neculce cronicarul descrie întâmplarea în „Letopisețul Țării Moldovei”. Era în preajma fatidicului an 1711... „Socotit-au Dumitrașco-vodă (Cantemir) să-ș pornească doamna de la Cetățuie pre Oituz cu Iordache Rusăt vornicul,... iar vodă cu boierii... să purceadă în gios spre Huși, să zăbovească acolo, pînă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
celelalte nume cunoscute, unul îmi atrage atenția în mod deosebit. Mă gândeam eu că nu-ți scapă un asemenea nume. Ia să-l aud, ca să mă conving că ne-am gândit amândoi la același personaj? Este vorba de Miron Costin, cronicarul, care în anul 1665, când a fost martor la acea vânzare, era vel comis. Întocmai. Trebuie să vorbim tot despre viile de la Vlădiceni. La 26 septembrie 1692 (7201) întâlnim un zapis întocmit de “Mierlă Calodiiasă... a lui Calodi ce-au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
386} ÎNSEMNĂRI CU CARACTER INTIM ["ARTICOLELE MELE... 2257 Articolele mele de ziar revăzute și publicate în volum c-o prefață istorică despre xenofobie la rom[îni]. M[ihai] V[iteazul], M[atei], B[asarab], Tudor Vl[adimirescu] și George Lazăr. Cronicar Radu Căpitanu. Istoria pezevenchilîcului și trădărilor * grecului. Luarea Țarigradului și a Moreei prin tradare Hammer Izvoare turcești Redactor en chef M. Eminescu "Matei Bass[arab]". Organ al intereselor conservatoare a întreg poporului românesc. Cel întîi articol al lui "Matei Basarab
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
au rămas fermi pe poziție. Slavă Domnului, proza e arta lentorii și în privința scrisului, dar mai ales în a lecturii. Cu toate acestea, tahistoscopul nu mi se pare ceva cu totul demodat: ar putea fi încă un instrument ideal pentru cronicarii literari care scriu despre un roman pe săptămână și uneori chiar despre mai multe. Nu e greu de făcut: carton, pioneze, elastic de la chiloți... O amintire de la "Artis" Deși s-a format în privința mea un fel de clișeu critic că
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
aroganța" și de lipsa de cunoaștere a situației literaturii în lumea comunistă de care ar da dovadă foarte tânărul critic al... "Romîniei literare", C. Rogozanu! Rareori putem întîlni o asemenea situație, în care un director de revistă polemizează public cu cronicarul său principal, și, de câte ori se întîmplă acest lucru, semnificația gestului depășește, de fapt, contextul, arătând o fisură adâncă între aspirațiile unei reviste și practica ei curentă. Din editorial aflăm că aceluiași cronicar (sau poate altuia dintre cei tineri) i s-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care un director de revistă polemizează public cu cronicarul său principal, și, de câte ori se întîmplă acest lucru, semnificația gestului depășește, de fapt, contextul, arătând o fisură adâncă între aspirațiile unei reviste și practica ei curentă. Din editorial aflăm că aceluiași cronicar (sau poate altuia dintre cei tineri) i s-a refuzat din motive politice (!) un articol, cel despre Ileana Mălăncioiu, și că directorul revistei n-a fost de acord nici cu alte "verdicte" ale noii echipe, deși a acceptat publicarea cronicilor
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
imaginea statului național înconjurat de dușmani. Șovinismul și suspiciunea au devenit atitudinile obișnuite față de Celălalt, identificat acum cu Străinul de neam, fie el interior (țiganul, evreul), fie exterior. Exemplul naționalismului român va fi, poate, relevant în acest context. 229 Câțiva cronicari din perioada medievală au descoperit primii originea romană a poporului român, însă momentul semnificativ în această privință 1-a constituit trecerea unor intelectuali ardeleni de pe la 1800 la confesiunea greco-catolică, fapt care le-a deschis accesul la studii în Italia. Ei
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
pe-o carte cu lunile!", auzi cîte-o mamă (intelectuală), dezolată că nu-și mai poate înțelege copilul. Mulți le fac celor mici program de lectură, le stivuiesc cărțile "esențiale" pe noptieră, doar-doar s-or dedulci la "zăbava cea dulce", vorba cronicarului, a cititului. Rezultatul, firește, e de cele mai multe ori inversul celui scontat. La școală se vorbește tot mai mult de "strategii" pedagogice, de proiecte pentru deschiderea apetitului pentru lectură a celor mici (sau mai mari). Dar, prin cine știe ce perversiune ciudată, tocmai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Omul interzis", despre care regretatul Ioanid Romanescu scria în prefața sa că reprezintă un act artistic și un document istoric. Alexandru Tacu își încheia volumul precedent cu un poem intitulat ,, Dreptul de a fi eu" și se mărturisea: ,,Nu-s cronicar teluric la dinastii inerte./ Și nici servil puterii, bisericos credul;/ Nu cer ipocriziei păcatele să-mi ierte./ O cruce pentru oase mi-i destul". Prin ,,Flaut Tenebra" - volum apărut recent la Casa Editorială Moldova, Alexandru Tăcu face o îndelungă incursiune
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93055]
-
supranaturale (Vernant 1980:191). El nu a criticat istoricii pentru că au indus în eroare, ci mai degrabă pentru faptul că au încercat să dea mai mult farmec relatărilor prin includerea unui material fictiv, îndepărtîndu-se astfel de la adevărata îndatorire a unui cronicar, și anume de a înțelege evenimentele trecutului. Oscar Wilde (1989:226) l-a privit pe Herodot într-o lumină mai sarcastică, numindu-l nu "părintele istoriei", ci "părintele minciunilor", astfel atribuindu-i definiția lui Satan, după cum reiese din Ioan 8
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în Europa 22. Petru Ursache: Etnoestetica 23. Alain Renaut: Era individului În pregătire: Michel Pastoureau: Stofa diavolului Bun de tipar: 1998 Format 1/16 (54 ( 84) PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com 1 Să recunoaștem din nou, în acest context, că dintre toate maladiile secolului al XX-lea minciuna este una dintre cele mai rebele
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
momentului prezent"219. Gazetăria eminesciană, privită din perspectiva ariei tematice, dar luând în considerare și predispoziția structurală a poetului, reprezintă rodul unei gândiri care, printr-o alchimie proprie, a combinat vaste surse teoretice: de la marii teologi bizantini la budism, de la cronicari la istorici contemporani, de la filosofia antică până la cea clasică germană, de la literatura populară la cea universală, de la documente statistice și demografice până la lucrări sociologice de mare actualitate în epocă (Durkheim, Weber, Burke). Toate acestea, grefate pe o personalitate de tip
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Transilvaniei ( de la Porțile Meseșului și valea Someșului până la cursul mijlociu al Mureșului). Etnia primilor doi duci nu este menționată de Anonymus. Despre al treilea duce , Gelu, aflăm că este “ un anumit român”. Supușii lui sunt români și slavi, pe care cronicarul ungur Îi consideră “ cei mai sărmani oameni din toată lumea”. Ei trăiesc Însă Într-un spațiu (țara de dincolo de păduri) caracterizat prin bunătatea sa, un pământ fertil, la roadele căruia Anonymus adaugă bogăția În aur și sare. În fața frecventelor atacuri inițiate
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
poate să ia țara unui bărbat care face lucruri așa de mari" și care "ar fi vrednic de mai mult". Oastea turcă s-a Îndreptat spre Dunăre, așa de repede Încât la 11 iulie 1462, sultanul ajunsese la Adrianople. Conform cronicarului bizantin Chalcocondil, sultanul l-a lăsat la plecare, la Târgoviște, ca domn pe fratele lui Țepeș, Radu cel Frumos, În ideea ca acesta să atragă de partea sa pe toți cei ce i se Împotriveau lui Țepeș. Pașa de Nicopole
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
snobism profan simplismul religios al acestei linii drepte. Tema aparent opusă a decăderii și a "morții artei" ține de același postulat, cel al "Artei în mișcare". Și în mișcare este și acum. Încotro merge Arta modernă, dacă ne luăm după cronicari? Nu-i loc de ales: spre ce e mai bun sau spre ce e mai rău, înainte sau înapoi, progres sau regres, tertium non datur. Se merge de la un început absolut spre o împlinire sperată, deși mereu refuzată; de la un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
jucând pentru regiunile balcano dunărene un rol apropiat de cel pe care l-a jucat latina în Occidentul medieval); influențe târzii. 2.Romanitatea românilor -Romanitatea este elementul esențial al identității lingvistice și culturale a poporului român. o a reținut atenția cronicarilor, istoricilor, filologilor, geografilor, etnografilor și a altor oameni de știință: o istoricii au încercat să demonstreze: descendența romană a românilor din coloniștii aduși de romani în Dacia Traiană; continuitatea romană în Dacia după retragerea aureliană și în perioada migrațiilor; originea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
vlahi (volohi, blachi, valahi), termen ce arată un popor de origine romanică; o vlahii își spuneau probabil români, adică romani după numele cetății mame Roma. -Din perioada sec. IX-XIV, datează o serie de informații referitoare la locuitorii spațiului nord pontic, cronicarii bizantini, slavi și maghiari, fiind primii care s-au referit la originea romană a românilor: o într-un tratat militar, Strategikon (sec. VII), din vremea împăratului bizantin Mauricius, se face prima mențiune despre români; o însemnarea de la Mănăstirea Castamonitu de la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]