5,534 matches
-
Îi ziceau cunoscuții -, Thomas ar fi Încercat să Îi spună cîte ceva; nu amănunte, firește; poate ar fi primit un sfat. Se știau de ceva vreme, dar asta nu Însemna că erau și amici; anticarul nu avea prieteni; avea mulți cunoscuți, unii dintre aceștia oarecum apropiați, nu prea mult. Berg păstra mereu o distanță; era respectat, căutat, Îi era destul. Veneau la Berg, În depozitul din spatele magazinului, o bibliotecă, de fapt, doar cei care erau, Într-un fel, de-ai casei
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fi putut să renunțe, ce-i trebuia toată povestea asta? Avea liniște, Îndestulare, ceva economii, locuia Într-o garsonieră dublă, mînca la o pensiune convenabilă, purta Îmbră căminte aleasă cu mult gust, nu prea scumpă; Thomas era socotit de unii cunoscuți un arbitru al eleganței, asta pentru că mereu găsea croielile și culorile potrivite, avea ceva de artist, considerau aceștia. Nu mergea În concedii, bea puțin și doar la ocazii; țigări blestemate - de parcă, miliarde, celelalte ar fi fost sfințite! - nu mai fuma
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
la ce i-ar fi folosit una fără reproș? Iar pe de altă parte, În virtutea cărei morale femeile În vîrstă, rămase singure, nu aveau dreptul - după unii - să Își consume ultimele pulsiuni sexuale? Fără a fi bîrfite, de neamuri, de cunoscuți și necunoscuți. Bunica lui, de pildă. Găsind un bărbat, nu pentru a se mărita cu el, Rusoaicei Îi fusese destul un soț, Îl iubise, dar viața era scurtă, tot mai scurtă pentru ea; un mascul, tînăr și bine plătit, totul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
În cînd refrenul. Vorbise mai mult Jesper și În urmă cu cîteva seri. Merseseră În Christiania, pentru a retrăi cîte ceva din ceea ce nu mai puteau Întoarce, tinerețea lor. Erau În putere, arătau bine, chiar atrăgeau privirile, erau salutați de cunoscuți, adică respectați, dar simțeau o anume oboseală. Nu trupurile se trecuseră; erau sănătoși, poate chiar mai puternici ca odinioară; doar entuziasmul nu mai era cel de altădată. Tot ceea ce făcuseră cîndva - bun, rău, mai mult rău - pornise dintr-un elan
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
apoi să moară; un pește, tu ești un gînditor, te omori, Încet Încet, singur, Ingrid te stoarce, nu te Întărește, dar rămîne plăcerea; trece, s-a dus. Vei muri, Thomas. Singur. Chiar dacă, atunci, se va Întîmpla să fii Înconjurat de cunoscuți; de doctori; moartea e ceva personal, cel mai intim moment posibil, chiar dacă te vei afla În mulțime: nu-ți poate lua sau adăuga nimeni nimic În clipa aceea; vei duce cu tine pentru totdeauna, neștiută vreodată, ultima impresie, dacă vei
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
din cele mai populare locuri din New York. Dacă ne întâlnim cu persoane care ar putea mirosi că logodna mea s-a dus pe apa sâmbetei? — Stai liniștită, mă calmă Julie, văzându-mi expresia îngrijorată. N-o să ne ciocnim de nimeni cunoscut acolo. În West Village nimeni nu se scoală înainte de ora douăsprezece. În drum spre centru, am început să mă simt mai relaxată. Era minunat să mă scol din pat, în sfârșit, și mă simțeam bine în noua mașină a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
domeniul filozofico-literar (termen la drept vorbind destul de cenușiu și de inexpresiv), animat de o singură problemă obsesivă de natură metafizică, aceea a morții, a morții individuale în primul rând, dar și de cea a morții istorice, a morții prietenilor și cunoscuților săi, a Spaniei, a omenirii, cu alte cuvinte de problema imortalității, atât în carne, cât și în spirit, căci dacă știm că murim definitiv, dacă nu există nicio alternativă la această condamnare, la ce bun totul?, se întreba el. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
e ca tocmai scriitorii mai cunoscuți să facă, prin prefețe, prezentarea celor mai puțin notorii. Don Miguel și cu mine însă am convenit să răsturnăm acest obicei pernicios, inversându-i termenii, în sensul ca necunoscutul să-l prezinte pe cel cunoscut. Căci, la drept vorbind, cărțile sunt cumpărate mai degrabă pentru corpul textului, nu pentru prefață, și, ca atare, e firesc ca un tânăr începător ca mine, dacă dorește a se face cunoscut, în loc de a-i cere unui veteran al literelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
e o mulțime de reporteri și fotografi, și locul e împânzit de asistenți de PR de la Carter Spink, care sunt cu ochii în patru și împart cafele de la un stand apărut ca din pământ. La poartă văd un grup de cunoscuți de la pub care se uită curioși și le arunc o privire îngrozită. — Mai durează doar câteva minute și începem, spune Hilary ascultând la mobil. Îi așteptăm doar pe cei de la Daily Telegraph. Îi văd pe David Elldridge și Greg Parker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
treacă opt secole până ce lumea să descopere poezia sublimă a lui Omar Khayyam, până ce Rubaiatele sale să fie cinstite drept una dintre operele cele mai originale ale tuturor timpurilor, până ce straniul destin al manuscrisului din Samarkand să fie, În sfârșit, cunoscut? III În acea noapte, Omar și-a căutat zadarnic somnul Într-un foișor, Într-un pavilion de lemn aflat pe o colină golașă, În mijlocul imensei grădini a lui Abu Taher. În apropierea lui, pe o masă joasă, pană de scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de viteză, sper că știi asta. Ajung la ieșire, surâd nonșalant către portar, care îmi aruncă o privire surprinsă și ies în șosea. Semnalizez stânga și îmi arunc o ultimă ocheadă în urmă, pentru a vedea dacă nu cumva cineva cunoscut a ieșit să se uite la mine iese și mă privește admirativ. În acel moment, o mașină din spate începe să claxoneze și opresc cu grijă lângă bordură. — Gata, zic. E rândul tău. — Rândul meu? Luke face ochii mari la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
asta. Ziarul ăsta a fost deja tipărit în milioane de exemplare. E prea târziu ca să‑l mai pot opri. În Anglia, îmi dau seama, e pe tarabe de câteva ore bune. Părinții mei trebuie să‑l fi citit deja. Toți cunoscuții mei trebuie să‑l fi citit deja. Iar eu nu pot face nimic. Telefonul sună asurzitor, iar eu tresar înspăimântată. După o clipă, sună din nou. Nu sunt în stare să răspund. Nu pot vorbi nu nimeni, nici măcar cu Suze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de lângă soț. Neglijase casa, uitase de Tolea și de nunta lui Mircea și de zbuciumul Soniei, uitase de toate, veghind, oră de oră, lângă Marcu Vancea, să vadă, să înțeleagă. Iar ieri-seara sau poate alaltăieri, apăruse un oarecare client sau cunoscut sau comisionar, nu se știe când, cine, cu ce scop. Dida tocmai ieșise și, când s-a întors, doar la o oră dupăaceea, Marcu Vancea nu mai reușea să semneze. Auzi, nu mai știa să-și semneze numele! Năuc, îngrozit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
luat la-ntrebări : Băi, ne-a dispărut registrul cu telefoanele colaboratorilor ; nu l-ai luat tu și p’ăsta?!... Diferența dintre realitate și ficțiune? Ultima trebuie să aibe o logică (am cules-o dintr-un film). Directorul festivalului de la Sibiu, cunoscutul Constantin Chiriac, Îmi povestește, seara, la o masă, că soția lui pleacă anual În VÎlcea, unde au o livadă, să facă...țuica festivalului! Nu multă, cam la 500 de litri... Licoarea asta Înfrățește participanții (nu mulți, cam la 800), care
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Nu zări pe nimeni. Ridică din umeri. „Nu știu, continuă cel din față. Mi-a făcut semn. Așa cred... Sau poate pe dumneavostră vă vrea?“ „Nu văd pe nimeni, dom’le. Cine să-mi facă semn? N-am pe nimeni cunoscut p’aici. Era adineauri o doamnă la coada aialantă, da’ a plecat. N-o mai văd.“ „Mă gândeam și eu... Ce să faci în plictiseala asta. Te mai interesezi de una, de alta“, se scuză cel din față. Irimia îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
arètându-se unei Surori Natalie și, în fine, ultima apariție consemnatè în pagina oficialè, tot cu semnul întrebèrii la an, 199?, s-a petrecut în Italia, cănd Fecioara Maria a ales-o pe Mother Elenă P. Leonardi (stigmatist) că sè-și facè cunoscut mesajul de dragoste pentru oameni, Parcurg avertismentul oficial al paginii The Apparitios of Jesus and Mary (AJM) web page will not promote the messages of any seer or location which the Catholic Church discourages uș from promoting, un mesaj cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
susținut pe mulți nou-veniți, așa că știe totul despre astfel de întâlniri. De fapt, chiar e necesar să vorbesc cu el. N-am nici cea mai vagă idee despre cei Doisprezece Pași și nici despre cum aș putea să-i fac cunoscuți celor de la Ex-ii Anonimi. Mai e și lista lui Daisy printată de pe internet. E chiar aici, pe masă. O iau și încep s-o citesc. V-ați trezit brusc singur/ă? Cele cinci stadii ale suferinței Moartea soțului sau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mai ales că știu că-i place de mine. Mă gândeam că vrei să ieși cu el așa, de dragul încercării, mărturisesc eu. Știi, te convinseseși că trebuie să ieși cu un tip de treabă, apoi ai început să cauți printre cunoscuți pe cel mai de treabă; te-ai oprit, evident, la Davey, și te-ai hotărât să ieși cu el, mai mult din considerente psihologice, decât din cauză de atracție reciprocă... A, nu, zice Daisy hotărâtă. Nu i-aș face așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
vor s-o vadă. O enciclopedie în imagine. O istorie care poate fi atinsă cu mâna și respirată, și admirată. * * * M -am văzut pe mine, ca personaj trecut, pășind pe dalele de marmură. Și privind spre mine ca spre cineva cunoscut. Eram din viitor sau din trecut? Nu știu, pentru că zgomotul prezentului sparse imaginea, dar de ce eram ca acum, femeie la vârsta a treia a vieții? Pare că sunt tot eu, puțin mai tânără, în rochie de mireasă, ceea ce înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
problemei? Până la urmă, tu ești cel mai priceput în asemenea chestiuni. Sigur. Atinsesem punctele importante ale convocării. De acum mai rămâneau doar detaliile. Unde v-ați lăsat sacii de dormit și lucrurile pe care vi le-ați adus? La cineva cunoscut, răspunse Perir, făcându-și cunoscută prezența sa pentru prima oară de când intrară ceilalți în sală. Toți ați făcut la fel? Și toți dădură din cap. Și unde se va dormi? Nu putem să ne culcăm oriunde avem chef. Ai dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
cum i se lua vopseaua pe degete. La naiba, trebuia să nu mai uite asta. — E speriată. Cred că se îndreaptă spre un loc unde speră să găsească ajutor. Poate să se întâlnească cu tatăl ei acolo. Sau cu cineva cunoscut. Un fost prieten? O prietenă din școală? O „soră“ dintr-o organizație studențească? Un fost profesor? Un fost partener la firmă? Ceva de genul ăsta. — Am cercetat toate bazele de date de pe net, în ultimele două ore, zise Dolly. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
dornic să se afirme decât fusese Bellarmino. Henry călătorea acum tot timpul, ținând prelegeri despre tehnicile transgenice la seminare universitare din toată țara. Era subiectul unor controverse intense. Reverendul Billy John Harker din Tennessee îl numise „încarnarea Satanei“. Bill Mayer, cunoscutul reacționar de stânga, publicase un articol lung și mult discutat, în New York Review of Books, intitulat „Alungat din Rai: De ce trebuie să împiedicăm travestiurile transgenice“. Articolul nu menționa faptul că animale transgenice existau deja de douăzeci de ani. Fuseseră creați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
dea cineva viața pentru prietenii săi. 14. Voi sunteți prietenii Mei, dacă faceți ce vă poruncesc Eu. 15. Nu vă mai numesc robi, pentru că robul nu știe ce face stăpînul său; ci v-am numit prieteni, pentru că v-am făcut cunoscut tot ce am auzit de la Tatăl Meu. 16. Nu voi M-ați ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi; și v-am rînduit să mergeți și să aduceți roadă, și roada voastră să rămînă, pentru ca orice veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
mult chiar. În prelegerea inaugurală Funcțiunea epistemologică a iubirii (1919) el scrie - în sintonie cu Max Scheler - că psihologia contemporană concordă cu ideea lui Augustin după care dobândirea cunoașterii depinde de adoptarea unei atitudini simpatetice (precum iubirea) față de obiectul de cunoscut. În decembrie 1924, în cursul de istoria logicii, referindu-se la psihologismul logic al stoicilor și la „psihologia rațională“, spune că aceștia „nu fac psihologie ca noi, cu metodele noastre“. Ce poate însemna aceasta, dacă nu faptul că „noi“ facem
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
punem pielea la saramură? Tu știi mai ghini, Vasâli, eu fac așa cum zâci tu, poati ni agiutî Dumnezău sî hii ghini! Marie, un lucru să nu uiți: Nimeni, dar absolut nimeni nu trebuie să afle, indiferent cine ne Întreabă, neamuri, cunoscuți, Miliția, Securitatea și nici Valerică! Nici el? În niciun caz! El este băiatul nostru, este un om bun, dar este cu partidul ăsta și cine știe ce-l mai duce capul să spună pe-acolo! Maria Înțelese și nu prea de ce nu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]