5,667 matches
-
prin componentul (re)configurat la nivelul întregului”. Speculații, coincidențe, potriviri cu preaviz, scenarii, mecanisme, fenomene deslușite-nedeslușite! Răspunsuri cu evidențe motivabile, intim-particularnice, după opțiunea de acceptabilitate, respingere, neutralism, de conjunctură impusă sau liberă. Orice ar fi și oricum s-ar numi, decretate „astfel” sau „altfel”, aceste interfero-similități există, indiferent de cota de aplicativitate, de aplecat-ivitate asupra „fenomenului” de poli-similitudini în creație, în domenii „alese”, în general.
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
însemnează într-adevăr o înțelegere între toate puterile cele mari, dar acea înțelegere e numai formală. Sub forma netedă a articolelor așezate pe o hârtie care nici se supăra nici bănuiește fierb totuși dușmăniile și esclusivitatea intereselor; din cutele păcii, decretate în mod formal și solemn, se scutură insurgenții din Bosnia, liga albaneză, nemulțămirile din Rumelia, revolta lazilor, rezistența Porții contra cererilor grecești, iar pentru noi: concediarea cu nepusă în masă a colonelului Fălcoianu și repatriarea cerchezilor în Dobrogea. Să ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca mijloace de aprovizionare a lipsit și lipsește cu desăvârșire, iar pretinsa organizare a nouăi provincii nu e decât pe coloanele "Monitorului oficial", în realitate însă cea mai tristă expresiune. Ca să venim la fapte, vom spune că prefectura ce se decretase la Noua Silistră a trebuit prin forța lucrurilor să se retragă și să se așeze la Cernavodă, căci în locul dîntîi impiegații, începînd de la prefect până la cel din urmă, nu aveau nu o casă unde să șează, dar nici chiar un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe Domn și proclamă republica europeană federativă la Ploiești veghează astăzi de siguranța capitalei și a persoanei M. Sale. Fost-a dar cu putință turburări la noi, ori fost-au necesară decretarea stării de asediu? Contra cui să se fi decretat dacă tocmai aciia contra cărora se putea decreta erau ei înșiși însărcinați cu mănținerea ordinii, erau ei înșii guvern? Așadar faptul în sine că s-au mănținut ceea ce numesc dd-lor Constituția fără a se fi turburat ordinea nu dovedește încă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ploiești veghează astăzi de siguranța capitalei și a persoanei M. Sale. Fost-a dar cu putință turburări la noi, ori fost-au necesară decretarea stării de asediu? Contra cui să se fi decretat dacă tocmai aciia contra cărora se putea decreta erau ei înșiși însărcinați cu mănținerea ordinii, erau ei înșii guvern? Așadar faptul în sine că s-au mănținut ceea ce numesc dd-lor Constituția fără a se fi turburat ordinea nu dovedește încă nimic; căci elementele pozitive ale nației, cu toate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai tari cetăți. Ministrul care refuzase cu mândrie rechizițiile de peste Dunăre când i se cereau de capii armatei imperiale se-nchină înaintea ovreiului Warszawsky; dânsul subsemnează fără sfială și fără mustrare de cuget sentința de moarte a agriculturii române și decretează sărăcia, pe timp îndelungat, a unui întreg popor. Citească oricine aceste acte cari nu destăinuiesc, se zice, decât o mică parte din jafurile pe trecute în acest an de nenorocire, 1877. El va rămânea îngrozit de lăcomia oamenilor de la putere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să stârpească pe toți evreii dacă nu l-ar fi împiedicat conservatorii în această operă. Ca să se vază acum cine spune adevărul și cine nu, reproducem din proclamația d-nilor liberali de la 1848, adresată popolului, următoarele: Pe scurt, popolul român recapitulând decretă: 21) Emanciparea izraeliților și drepturi politice pentru orice compatrioți de altă credință. .................................................................................................................................................. {EminescuOpX 229} Apoi pasajul următor. Cetățeni în general, preoți, boieri, ostași, negustori, meseriași de orice treaptă, de orice nație, de orice religie ce vă aflați în capitală și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
paliative și a demonstra cât era de periculos și nepolitic acel decret. Abrogarea lui s-a cerut cu vioiciune pe acest îndoit motiv de cătră guvernământul general și de cătră Ministeriul de Război. Asimilațiunea nu e susceptibilă de-a fi decretată, ea se realizează în puterea timpului și încă a unui timp îndestul de scurt dacă este în voința și în interesul populațiunilor cărora li se acordă; dar aceea de care e vorba nici n-a fost dorită, nici a fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-a le lăsa desigur ceea ce le place lor mai mult în condiția actuală, și anume dreptul de-a-și regula după tradiții tot ce se referă la căsătorie, despărțenie și moștenire. Îndealtmintrelea putem spune înc-o dată că asimilarea nu se decretează și că impunând în privirea aceasta legi din capitală te espui de-a crea conflictul totdeuna primejdios între obiceiuri și instituțiuni. Pentru a evita acest conflict e deajuns a ști să aștepți ca timpul și progresul învățăturelor să facă pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de Turquie dans un sens favorable à la Russie" (s. Ven.C.)54. Presată, așadar, de Franța, Rusia a sfârșit prin a invada Finlanda, la sfârșitul lunii februarie 180855, pentru ca, la sfârșitul lunii martie a aceluiași an, Alexandru I să decreteze, printr-un manifest, anexarea acesteia la Rusia 56. Evenimentul a avut un ecou deosebit de favorabil chiar și în rândurile adversarilor alianței rusofranceze. Cu excepția lui Alexandru Rumianțev, pentru care anexarea Finlandei echivala cu cea a unui "désert de pluș sur la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Prusse et de rétablir par conséquent la Pologne" (s. Ven.C.)200. Efectele unei astfel de decizii ar fi fost, în optică lui Montgaillard, imediate și s-ar fi concretizat în consolidarea sistemului continental, pe care Napoleon avea să-l decreteze. Deoarece, "elle détachera l'Autriche de la Russie et fermera le Sund et leș Dardanelles à la Grande Bretagne et à la Russie" (s. Ven.C.)201. În plus, restaurarea 197 Cf., memoriul sau, redactat la 5 noiembrie 1806, si care
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
din Constituția României, republicată, precum și ale art. 42 lit. b) și art. 43 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere propunerea prim-ministrului, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se ia act de demisia domnului Michael-Dragoș Anastasiu, viceprim-ministru, și se constată încetarea funcției de membru al Guvernului. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN București, 7 august 2025. Nr. 891. -----
DECRET nr. 891 din 7 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301215]
-
precum și ale art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.595 din data de 9 iulie 2025, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC La data de 1 septembrie 2025, doamna Părăușanu Mihaela se reîncadrează în funcția de judecător, cu grad profesional de judecătorie, la Judecătoria Buftea. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN București, 7 august 2025. Nr. 892. ------
DECRET nr. 892 din 7 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301216]
-
precum și ale art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.599 din data de 9 iulie 2025, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC La data de 1 septembrie 2025, doamna Oprea Liliana se reîncadrează în funcția de judecător, cu grad profesional de curte de apel, la Tribunalul Olt. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN București, 7 august 2025. Nr. 896. ------
DECRET nr. 896 din 7 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301220]
-
precum și ale art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.597 din data de 9 iulie 2025, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC La data de 1 septembrie 2025, domnul Filipoaia Mihai-Mureș se reîncadrează în funcția de judecător, cu grad profesional de judecătorie, la Judecătoria Bistrița. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN București, 7 august 2025. Nr. 894. ------
DECRET nr. 894 din 7 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301218]
-
precum și ale art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.598 din data de 9 iulie 2025, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC La data de 1 septembrie 2025, doamna Gașpar Rodica-Steluța se reîncadrează în funcția de judecător, cu grad profesional de tribunal, la Tribunalul Dolj. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN București, 7 august 2025. Nr. 895. -----
DECRET nr. 895 din 7 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301219]
-
precum și ale art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.596 din data de 9 iulie 2025, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC La data de 1 septembrie 2025, doamna Nolden Nicoleta se reîncadrează în funcția de judecător, cu grad profesional de curte de apel, la Tribunalul Giurgiu. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN București, 7 august 2025. Nr. 893. ------
DECRET nr. 893 din 7 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301217]
-
în vârste de până la 12 ani. Modelul educațional weimarian a fost adoptat, câteva decenii mai târziu, în Gotha (1642). În Prusia, obligativitatea școlarizării pentru copiii de ambele sexe (care nu primeau alt tip de instrucție) la școlile sătești a fost decretată în 1716, la inițiativa lui Frederic Wilhelm I de a crea statului prusac puternic birocratizat și centralizat o națiune pe măsură. Dacă în pragul anilor 1700, Prusia era considerată "un stat fără națiune", Frederic Wilhelm I a încercat să soluționeze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
votat, încă o dată, unirea Transilvaniei cu Ungaria. Apoi, instituirea Monarhiei duale, austro-ungare, în 1867, a încorporat Transilvania în Regatul Ungariei. "Legea naționalităților" și "legea învățământului" adoptate în 1868 au inaugurat politica de maghiarizare promovată de autoritățile de la Buda, care au decretat existența unei singure națiuni, cea maghiară, "una și indivizibilă", în care singura limbă oficială era, desigur, maghiara (Constantiniu, 2011, p. 257). Reacția românilor din Ardeal a fost ambivalentă, intelectualitatea fiind divizată între facțiunea care promova activismul (i.e., apărarea cauzei naționalității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în acest punct se pot dovedi hotărâtoare. Cazul francez merită, în special, o tratație mai elaborată. Cum poate fi explicat eșecul statului francez în a construi efectiv un sistem educațional, în pofida premiselor constituționale cu totul favorabile, care, încă din 1791 decreta înființarea unui sistem de instrucție universal și gratuit tuturor cetățenilor republicii? Dificultățile franceze pot fi puse în cârca ciclului revoluție-reformă-reacție conservatoare pus în mișcare de Revoluția franceză din 1789, care s-a repetat pe întreaga lungime a secolului al XIX
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a satisface doleanțele intelectualității liberal-democrate care a organizat mișcările revoluționare de la 1848, nu au făcut decât să suscite și mai puternic revendicările de universalizare a învățământului public de masă. Proclamația de la Islaz, redactată și citită public de Ion Heliade Rădulescu, "decretă o învățătură pentru toți egală, progresivă, integrală pe câtu va fi cu putință după facultățile fie-căruia și fără nici o plată" (Proclamațiunea Rescularei Naționale de la 1848 în capulŭ căreia s'a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, 1881, p. 13). Manifeste sunt revendicările
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în evenimente politice, care a cunoscut rocada de la democrație la dictaturi. Fără a face o descriere detaliată, vom puncta doar cele mai importante evenimente politice care s-au succedat în societatea românească. Introducând votul universal, egal, direct și secret, și decretând libertăți civile pentru toți locuitorii țării, Constituția "unificării" din 1923 instituia democrația formală fără fond în politica românească în cadrul regimului de monarhie constituțională ereditară. Forma occidentală a democrației interbelice românești era însă contrazisă de fondul oriental al practicii politice, caracterizate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originea la Panaitescu. De exemplu, se afirmă că "Mihai s-a urcat pe tron ca exponent al marii boierimi" și că "boierimea voia să folosească, pentru atingerea scopurilor ei, lupta voevodului" (Roller, 1952, p. 169). Mai mult, Mihai ar fi decretat celebra sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în posesia lor pe iobagii refugiați pe latifundiile lor (Roller, 1952, p. 171). În fine, ca exponent al clasei asupritoare, "Mihai apăra interesele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și reformismului în mișcarea muncitorească din România" (Gh. Gheorghiu-Dej) (Roller, 1952, p. 553). Ziua de 1 decembrie (1918), la care "Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească" a adoptat Rezoluția de la Alba Iulia prin care se decreta unirea acestora cu România, nu apare deloc în manualul lui Roller. Alături de data de 24 ianuarie (1859), ziua de 1 decembrie reprezintă cheile de boltă ale ordinii temporale naționale construită în ceea ce am numit a fi secolul naționalismului românesc. Punctul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Moscovei întreprins de noul lider comunist, atât populația autohtonă, cât și observatorii externi, au sperat într-o schimbare de curs radicală a evoluției politicii românești. Relaxării ideologice (détente) i s-a pus capăt rapid în 1971, prin lansarea "mini-revoluției culturale" decretată prin "tezele din iulie" pronunțate de secretarul general la întoarcerea din turneul său asiatic. Modelul stalinist era reinstalat în politica românească. Noua turnură asiatică a comunismului românesc a știrbit și în cele din urmă distrus prestigiul internațional și suportul popular
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]