5,473 matches
-
doamnele Katiusa Pârvan și Mariana Neguțu, pe care il recomandăm călduros celor interesați{\cîte 74}. Într-o opera monografica de prestigiu dedicată lui Al. I. Cuza {\cîte 75} este reprodusa o medalie care nu are nici un element comun cu cea descrisă mai sus. Efigia, reprezentările și legendele definesc o altă realizare ce se încadrează tematic în grupă medaliilor care reflectă Actul Unirii și personalitatea lui Cuza. O vom prezența în rândurile care urmează. Pe avers este chipul domnitorului cu mustață și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
se obține atributul derivat, trebuie modificată și valoarea acestuia. Având în vedere toate tipurile de anomalii de actualizare și cele de stocare a datelor, este clar că pentru a avea o bază de date coerentă, care să nu manifeste erorile descrise mai sus, se impun: definirea corectă a atributelor; structurarea coerentă a acestora în tabele; stabilirea corectă legăturilor între tabele; definirea corectă a unor restricții de integritate asociate. Acest proces poate fi, în funcție de context, destul de dificil și subiectiv. Toate aceste demersuri
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
datele primare care descriu o categorie informațională. Tabelele unei baze de date reprezintă expresia fizică a modelului de organizare bidimensională a datelor. Structura tabelelor este formată din câmpuri de date. Aceste câmpuri definesc anumite proprietăți sau atribute informaționale aferente obiectelor descrise prin tabel. Astfel, atributul reprezintă elementul structural care descrie mulțimea valorilor existente într-o coloană a unei tabel, parte dintr-o relație. Conceptele referitoare la tabele sunt descrise in extenso în paragraful 2.1. O înregistrare dintr-un tabel memorează
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de către statul francez.35 Diferența dintre cele două entități poate fi găsită în statulul lor legal care este diferit, în felul în care sunt trasate granițele acestora și în rolul acestora. Agglomération este o asociație intermunicipală, o EPCI, precum cele descrise mai sus, este o instituție de guvernare locală care exercită putere și funcții ce i-au fost învestite de către membrii municipalității care aparțin asociației. O unitate de tipul pays, pe de altă parte, nu reprezintă o instituție guvernamentală locală în
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în termeni concreți sunt tot atâtea deschideri pe care le facilitează metafora la nivel semantic. Ca mijloc de expresie utilizat în comunicarea politică, metafora poartă amprenta unor judecăți de valoare: ea poate să pună în valoare sau să devalorizeze obiectul descris, să supraestimeze sau să degradeze imaginea unei persoane, instituții, țări etc. Într-o perspectivă mai amplă asupra metaforei, concepută nu doar ca simplă figură de stil, ci ca figură discursivă, în sensul metaforei vii, a lui Paul Ricoeur 124, ea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
carte, fără o persoană care să supravegheze evoluția, rezultatele apar mai greu. Această carte are rolul de a trezi interesul acelora care vor cu adevărat să citească rapid. Tehnicile prezentate pot fi aplicate cu succes dacă se urmează întocmai pașii descriși, de asemenea atrag atenția asupra posibilității ca cineva să depășească limita celor 30 de minute de antrenament zilnic, lucru pe care nu îl recomand. Creierul are nevoie de odihnă. În timpul acestor tehnici el este supus unui streching mental, unei suprasolicitări
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2995]
-
postmodernism un postmodernism de rezistență și unul de reacție. "Postmodernismul de rezistență" deconstruiește modernismul, dar rămâne în status-quo, prezervând o serie de caracteristici ale modernismului, în timp ce "postmodernismul de reacție" respinge complet proiectul modern. Este simplu de observat că primul tip descris corespunde tezei continuității dintre postmodernism și modernism, în timp ce al doilea se încadrează în teoria rupturii, a negării, a depășirii complete a modernismului într-o modalitate de ordin paradigmatic. De asemenea, Foster mizează pe prima categorie, cea a postmodernismului de rezistență
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
teze. De obicei ea este, implicit sau explicit, locul în care se desfășoară competiția dintre un vocabular încetățenit ce a devenit o pacoste și un nou vocabular, format pe jumătate, ce promite vag lucruri mari"236. Un proiect similar celui descris aici pare a fi însăși filosofia postmodernă, care se axează pe destabilizarea presupozițiilor și limbajului filosofiei moderne, "promițând" uneori modificări masive și uneori înscriindu-și metalimbajul în chiar limbajul obiect canonizat al tradiției filosofice anterioare. Aceste câteva imagini ale relevării
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și valorizarea conceptului de suprafață în domeniul scriiturii vor duce atât la dispariția semnificatului central, cât și la acceptarea caracterului fragmentar al oricărei opere. Se insistă asupra textului-ca-rest, deoarece întotdeauna el va constitui un context pentru un text viitor. Trăsăturile descrise sunt strâns legate de experiențele discontinuității și ale fragmentarului, paradoxul fiind acela că infinitatea limbii este realizabilă doar prin ceea ce s-ar numi "neterminarea textului" "neterminarea" nu este aici sinonimă cu "nedesăvârșirea", deoarece ea nu are drept criteriu un conținut
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
efectelor textuale și, prin urmare, o practică activă a lecturii. Plăcerea textului aduce o nouă "divizibilitate" pentru scriitură, acum cu noțiunea de text care este definit ca fiind scriitură în act, în timp ce în Roland Barthes prin Roland Barthes spațiul libertății descris anterior este refuzat, astfel încât scriitura reverberează frustrarea indusă de separarea sau chiar excluderea din limbaj în totalitatea sa (scriitura ca breșă și niciodată ca o contopire cu întregul limbii). Variațiuni pe tema scriiturii, care încearcă a descrie scriitura "pe înțelesul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
forme de tehnologie, artă, discursivitate, societate. Vocabularul postmodern baudrillardian va cunoaște acum o dezvoltare remarcabilă, termeni precum hiperrealitate, simulacru, semiurgie (sémiurgy), implozie, seducție, transpolitic etc. se vor extinde prin intermediul unei scriituri care începe să împrumute din ce în ce mai mult din frenezia schimbărilor descrise. Baudrillard nu adoptă stilul neutru al cercetătorului modern, ci intervine constant în textura discursivă a lucrărilor sale pentru a le transforma în scene ale enunțării postmoderne. Mai mult decât atât, ultimele sale texte conțin reluări obsesive ale unor subiecte, pastișe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
transforma în scene ale enunțării postmoderne. Mai mult decât atât, ultimele sale texte conțin reluări obsesive ale unor subiecte, pastișe ale scrierilor anterioare, "mixaje" ideatice ce vor să transpună în spațiul discursului sentimentul vitezei, devenind ele însele exemple ale ideilor descrise (unii interpreți susțin că aceste texte realizează în planul discursului sentimentul de hiperrealitate, ce este exemplificat in concreto). Trebuie menționat, în același timp, că opiniile interpreților lui Baudrillard în legătură cu periodizarea în funcție de grila modern postmodern sunt destul de diferite. În timp ce Kellner și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
timpului liber). A doua etapă, clasicizată sub denumirea de "societate de consum", apare în jurul anului 1950 și este dominată de logica abundenței, a cantității, a creării nevoilor artificiale ce conduc către un "shopping compulsiv" și un hedonism generalizat. Etapa aceasta, descrisă și de Baudrillard în La société de consommation, "poate fi considerată ca primul moment al ștergerii vechii modernități disciplinare și autoritare, dominată de confruntări și de ideologii de clasă"386. Însă această fază este considerată de asemenea încheiată, astfel încât o dată cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
posibil să reconciliezi limbajele. Ele sunt cu adevărat incompatibile, și câteodată antagoniste, rivale. Schimbul nu trebuie să fie imposibil, pot exista relații, dar doar dacă fiecare cultură își prezervă propria sa specificitate"423. Hipersincretismul și indistincția valorilor devin trăsăturile hiperculturii, descrisă ca un fel de "plasmă" pe care oricine o poate accesa în orice modalitate și oricând dorește. "Democrația" culturii și a valorilor i se pare a fi un simptom al degradării culturii reale, care introduce și o estetizare a cotidianului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care reprezintă "tocmai momentul când toate efectele progresului, ale creșterii și ale eliberării, devin ambivalente. Este momentul [...] când fiecare progres aparent (inclusiv acela al libertăților și al drepturilor omului) se cere apreciat sub specie ambiguitas și a contrario"474. Situația descrisă este aceea în care toate sistemele sunt lipsite de sens și consistență, dar cu toate acestea continuă să se prolifereze în toate direcțiile, într-o "dezordine metastatică". Această descriere corespunde momentului postmodernității, care, venind după "orgia" modernității (în care s-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să deconstruiască discursul și să deturneze toate conceptele filosofice, seducția se confruntă cu riscul de a deveni, la rândul său, un termen "tare", asemănător celor pe care le-a deturnat. Chiar dacă numărul asemănărilor dintre efectele discursive ale celor două strategii descrise este mare, nu se poate susține în nici un caz identitatea lor. Fiecare dintre ele este teoretizată în mod diferit, în vederea argumentării unor scopuri distincte (respingerea metafizicii prezenței, respectiv sugerarea unei alte perspective asupra limbajului). În plus, Jacques Derrida transformă deconstrucția
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la ambele Întrebări este că managerii nu-și Învață angajații că politicile sunt doar un ghid de comportament, și nu ceva după care să te ascunzi atunci când nu poți sau nu ai chef să răspunzi solicitărilor unui client. În situațiile descrise mai sus, respectarea rigidă a politicii a luat locul judecății sănătoase. Iar problema este mai gravă decât pierderea afacerilor. Unul dintre elementele-cheie ale succesului În mediul de afaceri din ziua de azi, mediu care se schimbă Într-un ritm amețitor
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
credem că Ovidiu și-a bazat povestea pe cea a lui M. Verrius Flaccus, cum consideră Münzer360. Oricum pe noi nu ne interesează în acest moment izvoarele de unde Ovidiu a preluat povestirea sa, ci povestirea în sine361. În aceasta este descrisă 362 bătălia de pe Crémera, unde "o singură domus luase asupra sa forțele și obligațiile întregii Urbe" cei 306 de membri ai familiei Fabia care în 477 î.H. i-au învins pe cei din familia Veienti -, dar cu prețul anihilării
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
versanți orali - oromezial și orodistal. Versanții ocluzali sunt mai bine exprimați decât cei vestibulari și orali (externi), fapt realizat de panta ocluzală a crestei transversale (esențiale). Crestele intercuspidiene unesc cuspizii între ei și sunt la rândul lor împărțite, după criteriile descrise, în creste transversale și creste oblice. Crestele transversale unesc doi cuspizi situați față în față, ele constituind practic continuarea crestelor cuspidiene esențiale. Crestele oblice unesc doi cuspizi diametral opuși (mezio palatinal cu disto vestibular). Aceste creste intercuspidiene, prin faptul că
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale. Ea permite drenarea de lichid interstițial și asigură permeabilitatea pentru moleculele mari. Dispozitivul valvular descris favorizează formarea limfei, fiind deschis când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pereților alveolari. Calibrul lor este determinat de relația dintre presiunea alveolară și presiunea din interiorul lor. Vasele extra alveolare includ toate arterele și venele care irigă întreg parenchimul pulmonar. Calibrul lor este afectat major de către volumul pulmonar (efectul de distensie descris mai sus). Vasele pulmonare foarte mari din vecinătatea hilului se găsesc înafara parenchimului pulmonar, fiind de fapt expuse la presiunea intrapleurală. Balanța hidrică de la nivel pulmonar Deși numai 0,5 μm de țesut separă sângele din capilare de aerul din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Al. I. Cuza» din Iași”, „Timpul” ș.a. O perioadă e redactor la ziarul „Partener”. Volumul de proză scurtă Povestiri cu înjurături (2000) și romanul Dincolo de frontiere (2002) recomandă un autor care recompune cu rafinament tocmai lipsa de rafinament a mediilor descrise. Naratorul utilizează limbajul colocvial, dialectal, argotic și reușește să creeze pentru fiecare personaj câte un cadru care îi permite acestuia să se autodefinească drept participant la un dialog. Pe prima filă a cărții sale de debut stă scris: „orice înjurătură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
rezista în condiții optime condițiilor de stress deja produse. Este utilizată atunci când nu mai există altă alternativă de urmat. Cele trei situații, cei trei vectori, în practică se întrepătrund și se utilizează împreună, conducând către rezultatul dorit, bun, pentru situația descrisă. Dar, este necesară și găsirea și implementarea de către managementul organizațional (al agenților economici) de programe și direcții de acțiune, în vederea luării celor mai adecvate decizii în această problematică. Chiar dacă există dificultăți asumate în ceea ce privește elaborarea unor măsuri cu caracter universal valabil
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
de fapt, și în trecut. Iar cea creștin-democrată, de inspirație tot occidentală, se află abia la primii săi pași. O politică activă, de contacte culturale vine abia în al treilea rând, ca o consecință necesară a modificării stării de spirit descrisă mai sus: participare constantă și activă la diferite organisme și asociații culturale literare internaționale, la congrese și colocvii internaționale (burse de studii și de călătorie), organizarea unor astfel de manifestări și în țara noastră (o investiție pe termen lung, dar
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
406 germani (1,30%), 246 ruși (0,79%), 210 polonezi (0,67%), 96 rromi (0,30%) și 95 armeni (0,30%). Datele rezultate în urma recenzării după criteriul apartenenței la o anumită religie sau confesiune nu diferă foarte mult față de situația descrisă mai sus: numărul ortodocșilor era de 19.091 (mai mic decât numărul etnicilor români - 19.461), în vreme ce numărul mozaicilor era de 9.593 (mai mare decât numărul etnicilor evrei - 9.424). În linii mari, harta etnică a orașului Bacău era
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]