7,054 matches
-
fie alta... niciodată un adevăr nu putea fi mai evident!). Și atunci de ce mi-ar păsa? Chiar! Iată, ne despărțiserăm și mă simțeam perfect liniștit și detașat... IV Ca și când n-ași fi știut că nu liniștea și detașarea sânt semnul despărțirii. Ba nu! Ăsta era semnul, astfel se petrecuse cu Nineta și Căprioara. Dar nu cu Matilda! Oricum, adormii cu sentimentul că nu se întîmplase nimic. Da, se speriase de ceva, asemeni copiilor care încep să urle din senin (așa ni
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de orbitoare explozii albe și verzi. Un chip îngrijorat mi se alătură: "Ce faci tu, sufletul meu?! La ce te gîndești?" Ne îmbrățișarăm, ne chinuirăm obrajii, urechile, gurile într-o mută contopire. Ea mă strângea foarte tare, ca atunci la despărțire în frumoasa casă unde ea copilărise și ne apucaseră zorile după prima noastră noapte de dragoste... Brațele ei dulci, puternice, de zidăriță, care știau să apuce... "Suzy, te iubesc..." " Da, Victoraș, ne-am procopsit..." Dacă ai ști ce bine îmi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dccît oricare alt efort al unei hotărâri deliberate. "Ei! zisei, întinzîndu-mă pe pat cu mâinile sub ceafă, unde e melancolia care credeai că o să... În clipa când... Nici vorbă despre o asemenea poetică învăluire, asta se simte doar gândind la despărțire, și nu când ea se produce." În clipa aceea ușile șifonierului scârțâiră parcă ironic. Mă ridicai să le închid bine, dar fără voia mea mâinile le deschiseră larg și contemplai îndelung... hm! da, golul! Asta îmi aminti de întîmplarea unui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fel, adică să-și exercite profesiunea pentru care s-au pregătit... El da, alții nu!" Nu depinde de el", zise și Matilda posomorâtă. "Și mă rog, de cine depinde?" Nu-mi răspunse. Dar îmi plăcea că îl apăra. Însemna că despărțirea lor nu fusese urâtă. Mă întinsei în fotoliu cu vagă ironie adresată mie însumi că, iată, așa contabil cum eram eu (și nu universitar), tot eram mai liber și mai fericit decât bietul Mircea. "Și mă rog, zisei, ce s-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tot... O pereche a pățit-o o dată, lui i-au tras cu un alpănștoc în cap și pe ea au violat-o în fața lui. Tu peux supporter ça? Mă posomorîi: avea dreptate. Cine ar putea suporta așa ceva? Malheur! Ar urma despărțirea și suferința iremediabilă, pentru toată viața. "Și pe urmă, continuă ea cu însuflețire, nimeni nu ne obligă să stăm cu ei la taclale și să ne pilim în cabană râzând de orice prostie debitată de unul din ei..., dar să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
într-o aventură în care vrusese să afle dacă, chiar în glumă, acceptam să mor cu ea sub nămeți. Ci prezența acestui al treilea aducea cu sine o amenințare mai puternică decât teama ei că purtîndu-se cu mine astfel, risca despărțirea. Cine era acest ins? Desigur, o veche legătură care nu se rupsese de tot, sau cel puțin nu se rupsese el de ea. Indivizi primejdioși, violenți și imprevizibili, care, deși nu mai sperau nimic, nu se puteau îndepărta de ființa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-i dovedească post-mortem că e nevinovată, chiar și cu riscul de a mă trimite pe mine la închisoare pe viață. Nu se întreabă că în caz de achitare acest proces mi-ar otrăvi de astă dată mie fericirea și că despărțirea ar avea loc tot atât de neînlăturat cum o să aibă loc dacă eu refuz să mărturisesc. Deci, oricum ar fi, despărțirea se va produce. Nu văd atunci de ce m-ași duce să mă predau!" Pentru că, îi răspunsei, în cazul în care cel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
viață. Nu se întreabă că în caz de achitare acest proces mi-ar otrăvi de astă dată mie fericirea și că despărțirea ar avea loc tot atât de neînlăturat cum o să aibă loc dacă eu refuz să mărturisesc. Deci, oricum ar fi, despărțirea se va produce. Nu văd atunci de ce m-ași duce să mă predau!" Pentru că, îi răspunsei, în cazul în care cel dispărut va fi găsit (și îți repet, rar se întîmplă ca o ființă umană care a pierit să nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
meu, de aceea fusese el atât de sigur că n-o să scape. Cu un total eșec s-a soldat ideea mea că Matilda, fosta soție a lui Petrini, va reuși să-l convingă pe Mircea, acel mare șef care la despărțire o încurajase să nu ezite să-i ceară, la nevoie, sprijinul. "Doamnă, îi spusei când o vizitai, e vorba de tatăl fiicei dumneavoastră." "Nu e nevoie să mi-o spuneți, zise ea. Sper să-l salvez, deși am mari îndoieli
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
substituia atingerii mele, textura delicată a pânzei înlocuia materialul fin al privirii, înlănțuindu-l pe Bismarck departe de mine și de pasiunea pe care i-o dedicasem. Eram gelos? Da, poate la fel de mult ca iubita mea; din jocul chinuitor al despărțirilor noastre imaginare sau reale, desfășurate pe nesfârșitele câmpuri electrice ale creierului sau în perimetrul exact al așternutului, se năștea o nouă dorință, o altă căutare, o voluptate proaspătă. Numai că, oriunde încercam să descopăr ceva curat, neatins și, găsindu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
seară de seară sănătos - nici ei nu știau unde. Șaptezeci de ani împărțiți ca un tort mare, cu-o felie lipsă. Am căutat întotdeauna să aflu ce se întâmpla în mintea lor când închideau ochii, cu câtă liniște iresponsabilă primeau despărțirea categorică de ceea ce îi făcea să nu fie nici scrum, nici legume: senini, cu brațele deschise, fără să aibă vreo clipă certitudinea că se vor mai trezi. Nimeni nu putea garanta, dar toți jucau tare. Pe care îl întrebai, dormise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tras scaunul lângă Mihnea. David Lynch era regizor, nu romancier. Ăla era David Lodge. Am tras cu coada ochiului la textul lui Paul. Principalul reproș pe care cohorta de prietene a Adinei mi l-a făcut la scurt timp după despărțire... Fraza nu se termina aici. Textul părea lung, încărcat, scris cu fonturi mici și durdulii, feminine, școlărești. Parcă n-ar fi fost Paul. I-am zis-o lui Mihnea. „Așa e, ceva nu se pupă aici. Știi ce fonturi sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
după pagină. Dacă toate viețile noastre ar fi fost scrise așa, nici un editor din lume n-ar fi avut răbdarea să le citească. Principalul reproș pe care cohorta de prietene a Adinei mi l-a făcut la scurt timp după despărțire (și de care n-aș fi aflat niciodată, de n-ar fi ținut morțiș să mi-l spună în cor) a fost acela că încercasem să-i alterez personalitatea. „Băi, nene, m-ai făcut!“, am recunoscut. „Nu pot să citesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
invers, lucrurile se desfășuraseră altfel: în ’86, dădeam târcoale la mare, prin discoteci și „rockoteci“; în ’93, mă așteptau patru puștoaice, în patru orașe diferite (pe vremea aia, încă mergea fără mașină); în ’98, învățam implicațiile practice ale cuvintelor „avort“, „despărțire“, „dobitocule“ (nici astăzi nu știu care doare mai rău). Suprapunerea nu era perfectă. Maria venea cu trecutul ei, eu cu-al meu, despărțiți de câteva neînțelegeri fine, dar esențiale: nu agream sandalele, nu-mi plăcea hip-hop-ul și nu suportam să-mi găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să adun niște lucruri. Nu era chiar povestea bunicului Vitalian, și nici informația biografică pe care-o căutam, dar mergea și-așa: strângeam primele detalii despre intrus. Trecuseră șase luni de la prima misivă. Omul trata acum teme grave: viața, moartea, despărțirea. O făcea chinuit, în convulsii ortoepice care trebuie să-l fi înnebunit pe securist (de-aia lipsea și nota). Printre altele, scăpa și-o informație topografică, din care se vedea limpede că nu era vorba de mine (decât dacă încasasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Hotel Garni: AM SCHOTTENPOINT“, după care ne-am strâns bagajele prin care răscoliseră băieții. Măcar nu fusesem percheziționat, ca la Paris. Ciufuliți și demni, am coborât în Westbanhof. Viena ne aștepta tăcută și rece, cum o știam, ca după o despărțire de o sută de ani. Un frig rău, nevrotic, îți spărgea respirația în particole de gheață. Gara atârna deasupra liniilor, invadată de sârbi, ruși, români și câteva patrule mixte ale poliției și jandarmeriei. Jurai că e un sfert din Gara de Nord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mea trecea în lumea lui Morfeu. Nu părea chiar același lucru cu lumea lui Morfem (care bântuia pe vremuri la orele de fonetică), dar rezultatul se dovedea la fel de teribil. Somnul Mariei era populat de coșmaruri pline de griji și responsabilități: despărțiri, accidente, mutilări, invazii de molii sau păienjeni - toate apărute, desigur, din vina sau imprudența ei. În fiecare noapte, o vastă campanie de cucerire a lumii de dincolo de timpane se punea în mișcare, ca o armată avansând decisiv spre teritoriul râvnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
contrazis. „Au scris toate ziarele despre el.“ „Sigur.“, m-a ignorat Mihnea. „Cum spuneam, Paul nu există. L-ai inventat tu, din motive care-mi scapă. Poate erai frustrat. Poate aveai probleme la Facultate. Poate vroiai să te răzbuni după despărțirea de-Adina, dar ți-era prea rușine s-o faci direct, pe față. Sau poate doar simțeai nevoia de-un alter-ego, unul care să iasă la rampă și să-ncaseze toate loviturile. Între timp, tu puteai să-ți vezi liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vremii continuă să vadă în scriere, redactare, o formă de vorbire. Prestigiul elocvenței rămâne în continuare extrem de mare, idealul estetic bine codificat retoric. Se face însă disocierea, tot mai netă, a conceptelor, a celor două tipuri de literaturi. Se produce despărțirea definitivă dintre limba scrisă și cea vorbită și totodată și teoretizarea acestei disocieri, cu tendința diminuării valorii expresiei orale. Poeticienii epocii fac disocieri între elocvență și litere. Recunoașterea existenței limbilor naționale, fenomen vizibil încă din Evul Mediu, continuă cu o
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Mischie, s-au răsfrânt asupra celulei de bază pe care cei doi tineri o formau" (Fiul lui Mischie divorțează după câteva săptămâni de la nuntă, Național, 7 iulie 2004) Articolul Fiul lui Mischie divorțează după câteva săptămâni de la nuntă susține că despărțirea unui cuplu de copii ai unor oameni politici se produce din cauza pierderii alegerilor de către PSD și a pierderii puterii de către părinții Rudeanu și Mischie. Se sugerează o cauzalitate, când, de fapt, nu există așa ceva, ci doar un raport de succesiune
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
comuniste în Basarabia era anunțată și de un raport american încă din martie 1924 . Acesta cuprindea informația potrivit căreia : “ I.K.K.I (Comitetul Executiv al Internaționalei Comuniste a primit instrucțiuni de la Biroul Politic să desfășoare o energică propagandă în Basarabia în favoarea despărțirii de 73 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii , (colecția microfilmeă, rola 538 cadrul 1154 ( Sovieticii au propus părții române în cadrul Conferinței de la Viena, la 3 aprilie 1924 , organizarea unui “plebiscit în Basarabia precedat de o evacuare militară românească “. Această propunere
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
comuniste în Basarabia era anunțată și de un raport american încă din martie 1924 . Acesta cuprindea informația potrivit căreia : “ I.K.K.I (Comitetul Executiv al Internaționalei Comuniste a primit instrucțiuni de la Biroul Politic să desfășoare o energică propagandă în Basarabia în favoarea despărțirii de 73 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii , (colecția microfilmeă, rola 538 cadrul 1154 ( Sovieticii au propus părții române în cadrul Conferinței de la Viena, la 3 aprilie 1924 , organizarea unui “plebiscit în Basarabia precedat de o evacuare militară românească “. Această propunere
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
trenul s-a îndepărtat. Și eu m-am uitat spre ei... Știți, când adineaori am intrat aici și v-am privit chipurile simpatice- acum obișnuiesc să studiez chipurile cu atenție -, când v-am auzit primele cuvinte, pentru prima dată de la despărțirea de copii, mi-am simțit sufletul ușor. Chiar m-am gândit, tot atunci, că, poate, într-adevăr sunt un norocos; doar știu că nu-i întâlnești de prima dată pe oamenii de care te atașezi imediat, iar pe dumneavoastră v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ganka! adăugă el încet. — Cu Ivan Feodorovici Epancin am fost într-adevăr foarte bun prieten, turuia dulce generalul, la întrebările Nastasiei Filippovna. Eu, el și răposatul prinț Lev Nikolaevici Mâșkin, pe al cărui fiu l-am îmbrățișat astăzi după o despărțire de douăzeci de ani, toți trei eram nedespărțiți, alcătuiam, ca să zic așa, o cavalcadă: Athos, Porthos și Aramis 23. Dar, vai, unul e în mormânt, doborât de calomnie și glonț, altul e în fața dumneavoastră și încă mai luptă cu calomniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cuvintele mele, dar te-a binecuvântat; înseamnă că i s-a făcut chiar ei milă de tine... Asta-i, la revedere, nici eu, nici tu nu mai avem timp. Și deschise ușa de la apartamentul lui. — Hai să te îmbrățișez la despărțire, om ciudat ce ești! exclamă prințul, privindu-l cu un reproș gingaș și încercând să-l ia în brațe. Însă Parfion doar își ridică mâinile și le coborî imediat la loc. Nu se putea hotărî ; își ferea ochii ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]