5,026 matches
-
din cele două forme tautomere: forma nitro NO2(nitrocomplecși), când coordinarea se realizează prin atomul de azot, și forma nitrito ONO(nitritocomplecși), când coordinarea se realizează prin atomul de oxigen. Modul de legare a grupării NO în combinațiile complexe este dictată de factori sterici, în funcție de ceilalți liganzi aflați în sfera de coordinare. Creșterea împiedicării sterice favorizează formarea legăturii M-ONO; prin urmare, legarea axială printr-un atom de oxigen determină o împiedicare sterică mai mică decât coordinarea prin atomul de azot
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
hiperkinetic. Regresiunea acestora anunță vindecarea. În caz contrar, în al doilea timp, apare un răspuns ce asociază disfuncții ale mai multor organe, a cărui expresie clinică reprezintă Sindromul de Disfuncție Multi-Viscerală (SDMV). Prognosticul final al stărilor septice grave 170 este dictat cel mai adesea de intensitatea și eficiența răspunsului organismului la agresiune, independent de evoluția focarului septic inițial. Modalitățile evolutive ale unei stări septice rămân imprevizibile pentru un anumit bolnav. Amplitudinea răspunsului de tip inflamator declanșat de infecție pare responsabilă în
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
Meyer, 19781). În țara noastră, studii mai amănunțite au fost făcute pentru speciile gemene Myotis myotis și M. blythii. Acești lilieci pot fi întâlniți atât solitari sau în grupuri mici, cât și în colonii mai mari, compacte, acest comportament fiind dictat de temperatură și de numărul lor. În s sectorul populat de chiroptere din Peștera de la Rarău ( (Moldova), temperatura a variat în timpul iernii între 2,0 și 5,8°C (Valenciuc, 1973). În peșterile din Oltenia și Banat, (Dumitrescu et a
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în culturi asiatice, precum cele chineză, coreeană, japoneză, solidaritatea de grup, așa-numitul "colectivism" opus "individualismului" constituie o valoare esențială, centrată pe relațiile interpersonale sau cele intragrup. Normele sunt "regulile care ghidează comportamentul" și sunt de două tipuri: proscriptive, care dictează ce nu trebuie făcut și prescriptive, ce indică ceea ce trebuie făcut (Kabagarama, 1993). William Haviland arată că normele, înțelese ca "standarde care definesc ceea ce e normal sunt determinate de cultura însăși" (1987). Autorul oferă exemplul culturii populației Aymara din Anzii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
suspiciune, chiar ostilitate și agresivitate. Referitor la atitudinile despre persoanele din alte culturi, care sunt vehiculate în situațiile de comunicare interculturală, L.A. Sarbaugh (1979) arată că acestea "servesc la filtrarea stimulilor la care răspundem în tranzacțiile noastre cu alții și dictează modul în care percepem și reacționăm la alții."41 El citează studiul autorilor Althen și Jaime, în care s-au comparat atitudinile și convingerile nord-americanilor cu cele ale filipinezilor, ajungând la următoarele constatări: 1. În cultura nord-americană este încurajată autonomia
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dezavantajează, în realitate, anumite persoane, prin comparație cu alte persoane, având un impact negativ disproporționat asupra unui grup. Nu există o situație de discriminare indirectă în cazul în care respectivele prevederi, criterii sau practici sunt justificate în mod obiectiv, sunt dictate de un scop legitim, scop care ajunge să fie dus la îndeplinire prin mijloace adecvate și necesare. Discriminarea indirectă nu a fost inițial prevăzută în legislația comunitară. Conceptul de discriminare indirectă a apărut mai târziu, prin intermediul jurisprudenței Curții Europene de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
management încearcă să obțină autoritatea în lipsa validării externe din partea colegilor și a șefilor. Ele sunt mai degrabă dezaprobate și puțin susținute. Mai departe, când femeile în poziții de conducere au reușit să obțină autoritatea necesară exercitării funcției, normele de gen dictează modul cum ceilalți și chiar femeile în cauză consideră că ar trebui să se comporte. Femeile adoptă deseori comportamente de conducere tipic masculine pentru a reuși, deși sunt mai degrabă sancționate de ceilalți pentru acest lucru. Studiile arată că stilurile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să ajungă la o existență independentă nu erau decît obiectul unei condescendențe disprețuitoare din par-tea celor mari. De acum înainte, începînd cu anii 1850, multiplicarea micilor state (Kleinstaaterei) este dezaprobată, pe baza unor rațiuni percepute ca fiind obiective, de vreme ce sînt dictate de către o raționalitate economică ce, pe de altă parte, legitimează crearea marilor state. Idei despre instruirea poporului Dacă dezvoltarea industriei a accelerat decompartimen-tarea culturală în fiecare țară, ea n-a constituit totodată și cauza principală a acestui proces. Această cauză
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și devine simbolul reușitei sociale atunci cînd vreun fiu de agricultor accede la mărețul statut de vorbitor francofon curent. L.R. Higonnet denumește această strategie drept "politică a terorismului lingvistic și a hegemoniei gramaticale".191 În orice caz, această politică va dicta măsurile corective inspirate de către abatele Henri Grégoire. Începînd din 1788, acesta va aduce în centrul atenției ideea că un regat de 25 de milioane de locuitori conține "în sînul său, mai mult de 8 milioane de supuși din care doar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Ea însemna în egală măsură că liberalismul în maniera lui Adam Smith era învechit, că liberul-schimb absolut se prefigura ca un vis irealizabil pentru state care, în afară de Marea Britanie, nu mai erau dispuse ca "mîna invizibilă" a intereselor private să le dicteze conduita. Acestea însă, dimpotrivă, înțelegeau ca economia să le fie doar intendență. Pe deasupra, guvernările naționaliste fie liberale, fie revoluționare, nu priveau cu ochi buni apariția micilor națiuni. Un ideolog ca Mazzini, de exemplu, considera la 1830 că națiunea suverană nu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o tranziție demnă de acest nume, nedureroasă, fără a leza legalitatea fran-chistă în vigoare, și, mai ales, garantînd continuitatea unei administrații ale cărei resorturi continuau să fie controlate de personalul vechiului regim. Necazul a fost că această regulă de prudență, dictată de grija de a nu speria pe nimeni, se arată a fi greu de respectat, dat fiind că, se reclama o reparație indispensabilă a chinurilor suferite timp de patru decenii de către minoritățile bască și ca-talană. Pentru ele, era franchistă însemnase
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mimetism devenit obligatoriu. Pe deasupra, aproape toate aceste comunități arborează denumiri a căror estetică maiestoasă și perimată mate-rilealizează susceptibilitatea patrioților spanioli.405 În fapt însă, această estetică maschează o extremă densitate de formule poli-tice reale, de la cele mai radicale la cele dictate de conformismul instituțional, trecînd și printr-o serie de înlănțuiri oarecum folclorice inspirate de vechile tradiții medievale. Privită în ansamblu, Spania cuprinde mari comunități care pot reclama precedente istorice pe baza unei identități culturale specifice, opunîndu-se astfel tuturor celorlalte. Primele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sugarilor, nu trebuie să le depășească pe cele menționate în tabelul 1, fără a aduce prejudicii modificărilor făcute unuia sau mai multora dintre acești nutrienți, care sunt considerate necesare pentru utilizarea intenționată a acestor produse. 4. Dacă nu contrazic cerințele dictate de utilizarea destinată, alimentele pentru scopuri medicale speciale, destinate în mod special sugarilor, trebuie să respecte prevederile referitoare la ceilalți nutrienți, aplicabile preparatelor pentru sugari și preparatelor pentru copiii mai mici de un an, după caz, enunțate în cap. ÎI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
sugarilor, nu trebuie să le depășească pe cele menționate în tabelul 1, fără a aduce prejudicii modificărilor făcute unuia sau mai multora dintre acești nutrienți, care sunt considerate necesare pentru utilizarea intenționată a acestor produse. 4. Dacă nu contrazic cerințele dictate de utilizarea destinată, alimentele pentru scopuri medicale speciale, destinate în mod special sugarilor, trebuie să respecte prevederile referitoare la ceilalți nutrienți, aplicabile preparatelor pentru sugari și preparatelor pentru copiii mai mici de un an, după caz, enunțate în cap. ÎI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208631_a_209960]
-
sugarilor, nu trebuie să le depășească pe cele menționate în tabelul 1, fără a aduce prejudicii modificărilor făcute unuia sau mai multora dintre acești nutrienți, care sunt considerate necesare pentru utilizarea intenționată a acestor produse. 4. Dacă nu contrazic cerințele dictate de utilizarea destinată, alimentele pentru scopuri medicale speciale, destinate în mod special sugarilor, trebuie să respecte prevederile referitoare la ceilalți nutrienți, aplicabile preparatelor pentru sugari și preparatelor pentru copiii mai mici de un an, după caz, enunțate în cap. ÎI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208629_a_209958]
-
sugarilor, nu trebuie să le depășească pe cele menționate în tabelul 1, fără a aduce prejudicii modificărilor făcute unuia sau mai multora dintre acești nutrienți, care sunt considerate necesare pentru utilizarea intenționată a acestor produse. 4. Dacă nu contrazic cerințele dictate de utilizarea destinată, alimentele pentru scopuri medicale speciale, destinate în mod special sugarilor, trebuie să respecte prevederile referitoare la ceilalți nutrienți, aplicabile preparatelor pentru sugari și preparatelor pentru copiii mai mici de un an, după caz, enunțate în cap. ÎI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208635_a_209964]
-
sugarilor, nu trebuie să le depășească pe cele menționate în tabelul 1, fără a aduce prejudicii modificărilor făcute unuia sau mai multora dintre acești nutrienți, care sunt considerate necesare pentru utilizarea intenționată a acestor produse. 4. Dacă nu contrazic cerințele dictate de utilizarea destinată, alimentele pentru scopuri medicale speciale, destinate în mod special sugarilor, trebuie să respecte prevederile referitoare la ceilalți nutrienți, aplicabile preparatelor pentru sugari și preparatelor pentru copiii mai mici de un an, după caz, enunțate în cap. ÎI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208637_a_209966]
-
litere mari " Închideți ochii". Cereți-i să citească și să facă ceea ce este scris pe foaie. Notați cu un punct executarea corectă a ordinului. 28) Faceți ceea ce scrie pe aceeastă foaie. [] Scriere: cereți pacientului să scrie o propoziție. Nu-i dictați propoziția, pacientul trebuie să o scrie spontan. Notați cu 1 punct o propoziție care conține un predicat și un subiect, corectă din punct de vedere semantic, indiferent de gramatică sau ortografie. 29) Scrieți-mi o propozitie, ceea ce vreți, dar să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230369_a_231698]
-
importanți în dezvoltarea agresivității. Satisfacerea nevoilor fundamentale ale copilului depinde de intervenția agenților de socializare. Factorii psihologici ai agresivității influențați de aceste contexte sunt și cei care determină dezvoltarea și percepția relațiilor interpersonale și a sinelui, dar și cei care dictează dezvoltarea și exprimarea unor emoții specifice (mânia, bucuria, empatia, simpatia, vinovăția, rușinea), contribuind la dezvoltarea competențelor de rezolvare a problemelor sociale. Înțelegerea mecanismelor de intervenție a acestor factori atât la nivelul apariției, cât și la cel al manifestării și dezvoltării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
această ipoteză evoluționistă și a demonstra posibilitatea aplicării ei la oameni, unii cercetători atrag atenția asupra accentuării manifestărilor agresive la tinerii între 15-24 de ani, adică la vârsta în care secreția testosteronului crește în vederea reproducerii. Prin urmare, evoluția speciei care dictează selecția naturală a bărbaților mai agresivi este influențată de nivelul testosteronului și de importanța agresivității fizice pentru supraviețuirea speciei. * Activitatea hormonală și agresivitatea Rezultatele unor studii demonstrează că nivelul de testosteron poate facilita agresivitatea între masculii de diferite specii de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Este vorba despre un mijloc eficient de a-i controla pe ceilalți. Archer și Parker (1996) au studiat diferitele reprezentări sociale induse de variabila de sex la copii. Cercetătorii au ajuns la concluzia că diferențele specifice între bărbați și femei dictate de diferitele forme de socializare apar la vârste foarte mici. Constatând de asemenea diferențe în ceea ce privește formele de agresivitate directă și indirectă, aceeași autori au semnalat că tendința bărbaților de a-și explica agresivitatea drept instrumentală, iar a femeilor de a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la baza observațiilor conform cărora factorul de gen antrenează odată cu vârsta din ce în ce mai puține diferențe în ceea ce privește manifestările agresive la bărbați și la femei (Eagly et al., 1986). Diferențele determinate de variabila de sex asupra comportamentului agresiv par a fi mai degrabă dictate de preferințele indivizilor pentru o anumită formă de agresivitate. Iar aceste diferențe tind să dispară odată cu vârsta. La adulți, efectul diferențiat al unei situații de provocare se manifestă mai curând la nivelul reprezentărilor (reguli, convingeri), iar formele de exprimare a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
culturilor naționale, ci și la nivelul a ceea ce Wolfgang și Ferracuti (1982) numesc sub-culturi ale violenței în interiorul aceleeași națiuni. Originile diferitelor sub-culturi depind de istoria și de circumstanțele în care ele au evoluat, dar indiferent de aceste origini, ele toate dictează valori, credințe și atitudini pe care membrii lor ar trebui să le respecte. Unele studii arată că în SUA există diferite sub-culturi regionale caracterizate de norme diferite în ceea ce privește comportamentul agresiv (Nisbett, 1993). Nisbett și colegii lui au descoperit că omuciderile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Fuchs P.G., 1994). Proteinele capsidare ale virusului sunt sintetizate în citoplasmă, apoi transferate în nucleu, unde asamblează minicromozomul viral (genomul) într-o particulă sferică. Studii recente au stabilit că cele 72 capsomere sunt identice (pentameri) și se autoasamblează. Autoasamblarea este dictată de structura proteică tridimensională care permite interacțiuni adaptabile între componente (Elbasha EH. și colab., 2007). Genomul ADN al tuturor papilomavirusurilor poate fi divizat în trei segmente de mărimi diferite (IARC Working Group, 1995) (fig. 5): 1 - regiunea noncodantă -LCR- Long
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Fuchs P.G., 1994). Proteinele capsidare ale virusului sunt sintetizate în citoplasmă, apoi transferate în nucleu, unde asamblează minicromozomul viral (genomul) într-o particulă sferică. Studii recente au stabilit că cele 72 capsomere sunt identice (pentameri) și se autoasamblează. Autoasamblarea este dictată de structura proteică tridimensională care permite interacțiuni adaptabile între componente (Elbasha EH. și colab., 2007). Genomul ADN al tuturor papilomavirusurilor poate fi divizat în trei segmente de mărimi diferite (IARC Working Group, 1995) (fig. 5): 1 - regiunea noncodantă -LCR- Long
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]