5,717 matches
-
personificarea stihiei acvatice, Yam-Nahar : [...] zeii erau Așezați la masă, cei sfinți prânzeau și Baal sta lângă El. Iată că zeii îi văd, văd pe trimișii lui Yam, ai judelui [Nahar]. Zeii își lasă ochii pe genunchi și pe tronurile lor domnești. Singurul în stare să-l înfrunte pe Yam este zeul Baal, care le reproșează zeilor spaima : „Eu văd, o, zeilor, că v-ați înfricoșat de obrăznicia trimișilor lui Yam” (Baal și Yam, II, 18-24 ; cf. 30, p. 187). în Mitul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
atestările documentare privind denumirile acestui arbore, așa cum le-am găsit în actele de stabilire a hota- relor unor proprietăți funciare. Este vorba de documente de hotărnicie, în care paltinul și jugastrul apar ca „semne de hotar”, câteodată marcați cu pecetea domnească „bour” : „jugastru” - anul 1563 (5, III B, p. 185), „la doi paltini [...] la moviliță, la piatră și la bour” - anul 1605 (5, V A, p. 236), „și acolo s-au făcut boor într-un giugastru” - anul 1644 (20, p. 210
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
probele de voinicie, iar acesta este răsplătit cum se cuvine : Domnia să-i dau, Sila [= puterea] și măria Și dalba domnia (34) ; sau Pe el că-l dăruia, Cu târgul Iașului, Cu al Moldovei Și cu al Craiovei, Cu grija domnească, Boier să se pomenească (35, p. 117). în varianta publicată de Gr.G. Tocilescu, cel care organizează „turnirul” și care decide învingătorul este „Sila de Mihai, cinstitul de crai”. El este domnitorul „de drept”, cel care urmărește între- cerea marțială de la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adaugă, ca în treacăt : „ea [= opiomania] nu era ignorată nici la noi” (161, p. 10). Prin desele sejururi la Constantinopol ale dregătorilor români și prin importul de domnitori fanarioți, obiceiul ingerării opiumului și a teriacei a pătruns și la curțile domnești și boierești din Țările Române. În perioada fanariotă, prin intermediul spițeriilor, cârciumi- lor și hanurilor, al băcăniilor cu „coloniale” ținute de greci, turci și armeni, obiceiul ocazional de „a bea afion” (dizolvat în vin sau țuică) s-a răspândit și în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bolii „ciumică, ferească Dumnezeu”, autorul recomandă altânbaș, dar pentru că termenul nu era generalizat, el explică imediat : „tiriac de la băcani” (158, p. 171). Este o expresie intrată în limbaj popular. Nicolae Vodă Caragea interzisese cu câțiva ani înainte, printr-un pitac domnesc de la începutul anului 1783, ca la băcănii să se vândă astfel de substanțe, toxice și psihotrope. Cauza care a impus această măsură a fost accidentul de otrăvire produs în 1782. Un elev a cumpărat șoricioaică (arsenic) de la un băcan în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Moldovei circa zece grame de „spirt de afion”, dar putem bănui că substanța solicitată era laudanum. Așa cum ne asigură Radu Rosetti, „în vremea lui Scarlat Calimah și a lui Ioniță Sturdza” exista într-adevăr în centrul Iașiului, chiar în fața palatului domnesc, o „spițerie Lochman” (199, p. 109). De altfel, Nicolae Iorga susține că a existat „o întreagă dinastie de spițeri ieșeni Lockmann”, atestată de la a doua jumătate a secolului al XVIII-lea până la începutul secolului XX (269, p. 253). Un farmacist
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
afla În biblioteca personală. La 9 iunie 1948, i se retrage și calitatea de academician, asemeni altor zeci de personalități ale științei și culturii românești. În perioada 1947 - 1950, Gheorghe I. Brătianu Își elaborează și definitivează monografiile Marea Neagră și Sfatul Domnesc, lucrări ce vor apărea postum. În noaptea de 5 spre 6 mai 1950 este arestat și Întemnițat la Închisoarea de la Sighet, unde va și muri trei ani mai târziu, la o dată Încă neidentificată cu precizie, Între 23 și 27 aprilie
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Noire, a fost pentru Gh. I. Brătianu prilejul de a demonstra superioritatea economică și politică a Orientului În raport cu Occidentul, În mai toată Antichitatea și Evul Mediu - temă prezentă constant În preocupările istoriografiei europene. Cealaltă lucrare postumă a savantului român Sfatul domnesc și adunarea stărilor În Principatele române, este prima cercetare cuprinzătoare a istoriei adunărilor reprezentative românești din Evul Mediu. Redactată În perioada 1948-1950, această nouă monografie are la bază patru studii prezentate de Gh.I.Brătianu În perioada. Autorul studiază instituția sfatului
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii și alte popoare, printre care ultimii au fost turcii și tătarii. Localitatea Vaslui a fost punct vamal și reședință domnească sub Petru Mușat în anul 1375, găsindu-se pe drumul comercial: Galați Vaslui - Iași - Suceava Polonia. În anul 1410, pe timpul lui Alexandru cel Bun, i se întărește statutul de vamă. În anul 1435, este iar atestat de către domnitorul Ilie Mușat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
așa cum s-au întâmplat în anul 1450 în pădurea Crasna; iar în 1475 Ștefan cel Mare, la Podu Inalt, obține o strălucită victorie asupra otomanilor care râvneau la bogățiile Moldovei. În anul 1470, Ștefan îl ridică la rangul de scaun domnesc. În ideea de a revoluționa viața socială din 1848, la Bârlad, s-a format o grupare de luptători: C. Iepureanu, C. Codreanu și alți; (Din trecutul istoric al județului, pagina 511; dar cred că e vorba despre Manolache Costache Epureanu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în 1475 la Podu Inalt-Vaslui, remarcându-se prin faptele de vitejie. Țăranii, nemai putând îndura nedreptatea și lăcomia boierilor și a birurilor pentru Poartă, s-au răsculat în nenumărate rânduri: în 1563-1564, în 1591 când atacă conacele și pe dregătorii domnești; în anii 1615 1616 țăranii refuză plata dărilor domnești, culminând cu răscoalele din 1888 și 1907. În anul 1759 orășenii ieșeni se răscoală împotriva curții domnești și, odată cu frământările sociale, în Iași se aprind ideile revoluționare din 1848, prin Alecu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de vitejie. Țăranii, nemai putând îndura nedreptatea și lăcomia boierilor și a birurilor pentru Poartă, s-au răsculat în nenumărate rânduri: în 1563-1564, în 1591 când atacă conacele și pe dregătorii domnești; în anii 1615 1616 țăranii refuză plata dărilor domnești, culminând cu răscoalele din 1888 și 1907. În anul 1759 orășenii ieșeni se răscoală împotriva curții domnești și, odată cu frământările sociale, în Iași se aprind ideile revoluționare din 1848, prin Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Alexandru I. Cuza ș.a. în anul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
răsculat în nenumărate rânduri: în 1563-1564, în 1591 când atacă conacele și pe dregătorii domnești; în anii 1615 1616 țăranii refuză plata dărilor domnești, culminând cu răscoalele din 1888 și 1907. În anul 1759 orășenii ieșeni se răscoală împotriva curții domnești și, odată cu frământările sociale, în Iași se aprind ideile revoluționare din 1848, prin Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Alexandru I. Cuza ș.a. în anul 1859, masa populației a Iașului a avut un rol hotărâtor în alegerea lui Cuza ca domn al
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
felul printre care socialpolitice, cercul literar Junimea și multe altele. Dar evenimentele vremii au adus și schimbări nu prea bune ce îi scoate pe oameni din obișnuințele de până atunci: în 1866 Cuza este înlăturat și înlocuit cu o Locotenență Domnească formată din trei membri și prin plebiscit în 1866, cu toate că țăranii îl voiau pe Cuza, Ion Brătianu îl aduce în fruntea statului pe prințul Carol de Hohenzollern Sigmaringen care avea 27 de ani. Acesta, după ce a cunoscut țara, poporul și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
facă dreptate, răscoală ce a ridicat toată România și a aprins dorința dreptății împotriva arendașilor, a moșierilor hrăpăreți. Din punct de vedere administrativ, din trecutul vremii, Botoșani era un ocol dependent de ținutul Hârlăului, până în anul 1741, când prin hotărâre domnească a domniei lui Grigore al II lea Ghica, Botoșani este ridicat la rangul de ținut, al vorniciei de Botoșani și ține până la reforma administrativă de sub domnia lui Alexandu I. Cuza. Din trecutul îndepărtat, a evenimentelor petrecute pe teritoriul actualului județ
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ținut, al vorniciei de Botoșani și ține până la reforma administrativă de sub domnia lui Alexandu I. Cuza. Din trecutul îndepărtat, a evenimentelor petrecute pe teritoriul actualului județ Botoșani au fost înscrise multe fapte istorice, dintre care amintim doar câteva: prima mențiune domnească a localității Botoșani datează din anul 1350 prin pisania bisericii armenească, deci înainte de formarea Principatului, pe locurile lui Botos (Botoș) evrei și armeni veniți din Polonia, se așează în târg ocupându-se cu comerțul și alte afaceri. O altă atestare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la Botoșani; în 1499 Ștefan luptă împotriva turcilor învingâdu-i „la Cișmea”; Doamna Elena Rareș ridică biserici în Botoșani și are Curte cu terenuri ce-i aduc mari venituri; în 1563 Ștefan Tomșa îl învinge pe Dimitrie Wizniewiecki care râvnea scaunul domnesc al Moldovei, îl ia ca prizonier și-l duce la curtea sa din Botoșani; în 1616 Doamna Elisabeta Movilă vrea tronul Moldovei pentru fiul ei și vine ca ajutor cu o armată din Polonia. În sânul familiei domnitoare Movilă s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
stăpânire, a acelor vremi, îi împuternicea pe boieri printr-un act ce se numea uric, zapis sau hrisov prin care se recunoștea denumirea moșiei boierești ca fiind proprietate personală. Acele acte se eliberau de către domn și erau pecetluite cu pecetea domnească. Dar dacă vreun boier (boieri) era prins că nu-i credincios domnului și umblă cu trădare de țară, moșia sau moșiile, după caz, era confiscată. Așa se face că, în anul 1546, s-a emis un uric pentru satul Hlipiceni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii și alte popoare, printre care ultimii au fost turcii și tătarii. Localitatea Vaslui a fost punct vamal și reședință domnească sub Petru Mușat în anul 1375, găsindu-se pe drumul comercial: Galați Vaslui - Iași - Suceava Polonia. În anul 1410, pe timpul lui Alexandru cel Bun, i se întărește statutul de vamă. În anul 1435, este iar atestat de către domnitorul Ilie Mușat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
așa cum s-au întâmplat în anul 1450 în pădurea Crasna; iar în 1475 Ștefan cel Mare, la Podu Inalt, obține o strălucită victorie asupra otomanilor care râvneau la bogățiile Moldovei. În anul 1470, Ștefan îl ridică la rangul de scaun domnesc. În ideea de a revoluționa viața socială din 1848, la Bârlad, s-a format o grupare de luptători: C. Iepureanu, C. Codreanu și alți; (Din trecutul istoric al județului, pagina 511; dar cred că e vorba despre Manolache Costache Epureanu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în 1475 la Podu Inalt-Vaslui, remarcându-se prin faptele de vitejie. Țăranii, nemai putând îndura nedreptatea și lăcomia boierilor și a birurilor pentru Poartă, s-au răsculat în nenumărate rânduri: în 1563-1564, în 1591 când atacă conacele și pe dregătorii domnești; în anii 1615 1616 țăranii refuză plata dărilor domnești, culminând cu răscoalele din 1888 și 1907. În anul 1759 orășenii ieșeni se răscoală împotriva curții domnești și, odată cu frământările sociale, în Iași se aprind ideile revoluționare din 1848, prin Alecu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de vitejie. Țăranii, nemai putând îndura nedreptatea și lăcomia boierilor și a birurilor pentru Poartă, s-au răsculat în nenumărate rânduri: în 1563-1564, în 1591 când atacă conacele și pe dregătorii domnești; în anii 1615 1616 țăranii refuză plata dărilor domnești, culminând cu răscoalele din 1888 și 1907. În anul 1759 orășenii ieșeni se răscoală împotriva curții domnești și, odată cu frământările sociale, în Iași se aprind ideile revoluționare din 1848, prin Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Alexandru I. Cuza ș.a. în anul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
răsculat în nenumărate rânduri: în 1563-1564, în 1591 când atacă conacele și pe dregătorii domnești; în anii 1615 1616 țăranii refuză plata dărilor domnești, culminând cu răscoalele din 1888 și 1907. În anul 1759 orășenii ieșeni se răscoală împotriva curții domnești și, odată cu frământările sociale, în Iași se aprind ideile revoluționare din 1848, prin Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Alexandru I. Cuza ș.a. în anul 1859, masa populației a Iașului a avut un rol hotărâtor în alegerea lui Cuza ca domn al
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]