6,873 matches
-
unor beneficii palpabile cum este admiterea în Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în 2001 și posibilitatea desfășurării la Beijing a Jocurilor Olimpice din 2008, această recunoaștere de suprafață nu a fost tradusă într-o schimbare constituțională fundamentală.2 Birocrația intelectuală care domnește peste China de două milenii de conducere imperială a negat validitatea și a interzis exprimarea oricăror opinii contrare informațiilor oficiale, iar această cultură, deși modulată de noua generație de lideri, nu a dispărut în niciun caz. Rolul experților a fost
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
forțat să rezolve problema administrării cît mai eficiente a vastelor lui posesiuni într-o perioadă nefastă. În ciuda faptului că respecta teoretic unitatea imperiului, Dioclețian (284-305) a fost obligat să înființeze patru unități administrative. Sub Constantin (306-337), un singur împărat a domnit direct asupra întregului domeniu, dar separarea administrativă a fost restaurată după moartea lui. O decizie finală a fost luată în anul 395: o linie, care avea să aibă mai tîrziu o enormă importanță istorică, pornea de la țărmul Adriaticei, urma cursul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al legii. Recluziunea, o practică orientală prin care persoana conducătorului era ferită de contactul cu mediul profan, era contracarată de splendide ceremonii oficiale, în cadrul cărora puterea și gloria lui erau etalate în fața cetățenilor și a curtenilor.1 Acest monarh autocratic domnea peste un guvern birocratic numeros, ale cărui eficiență și succese au variat de-a lungul secolelor. Ca orice imperiu mare, Bizanțul era sfîșiat de permanentele rivalități dintre facțiunile politice și de problemele legate de succesiunea la tron. Pe lîngă acestea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Ludovic al II-lea în bătălia de la Mohács a provocat o dispută în privința succesiunii la tron. O parte a nobilimii ungare l-a ales pe Ferdinand, fratele lui Carol al V-lea, astfel încît, începînd din perioada aceasta, regii habsburgi domnesc asupra teritoriilor maghiare care nu se aflau sub administrație otomană. În ceea ce privește guvernul otoman, acesta a organizat majoritatea posesiunilor lui maghiare în districte administrative numite pașalîcuri. Transilvania și-a păstrat însă în mare măsură autonomia și avea să funcționeze pe viitor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pretinde ascultare deplină din partea supușilor lui, deținînd controlul total asupra vieților și posesiunilor acestora. Sultanul era proprietarul ținuturilor statului și putea dispune de ele după bunul său plac. Desigur, practic, puterea lui avea unele limite concrete. Evident, el trebuia să domnească prin subordonați, care puteau controla accesul lui la informații și relațiile lui cu marea masă a populației. Mai mult, sultanul nu putea încălca legile sau cutumele religioase; opinia publică musulmană, exprimată prin intermediul ulemei, era capabilă să influențeze puternic acțiunile acestuia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
De fapt, acestea erau elaborate de sfetnicii lui și apoi aprobate de el, după care erau emise ca decret imperial, numit firman. Fiecare sultan trebuia la urcarea pe tron să reconfirme acțiunile predecesorului său. Primind puterea absolută de la Dumnezeu, sultanul domnea prin intermediul clasei cîrmuitoare, căreia îi transmitea autoritatea lui. În punctul culminant al puterii otomane, administrația și principalele sectoare ale armatei erau alcătuite din membri recrutați prin așa-numitul kul, adică sistemul bazat pe sclavi. Firește că un conducător autocrat trebuia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în "cercul echității" alcătuit din următoarele opt principii, în care ultimul are legătură cu primul: 1. Nu există autoritate regală fără cea militară. 2. Nu există putere militară fără bogăție. 3. Reaya produce bogăție. 4. Sultanul respectă reaya, făcînd să domnească dreptatea. 5. Dreptatea are nevoie de armonia lumii. 6. Lumea este o grădină, zidurile ei sînt statul. 7. Sprijinul statului este legea religioasă. 8. Nu există sprijin pentru legea religioasă fără autoritate regală.1 În acest cadru teoretic este scoasă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
se apăra. Mehmed al III-lea (1595-1603), de exemplu, a pus să fie uciși cei nouăsprezece frați și masacrate cele peste douăzeci de surori ale lui.4 S-au produs schimbări și în educația prinților. La început, fiii monarhului care domnea erau trimiși la vîrsta de doisprezece ani în provincie, unde erau instruiți într-ale administrației. Ei erau firește în măsură să organizeze centre politice și militare care să le slujească interesele. Pentru a evita o asemenea situație, prinții au fost
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a fost niciodată stabilită o regulă precisă. Odată cu urcarea pe tron a sultanilor incapabili să conducă un imperiu atît de vast, puterea a trecut în mîinile celor mai apropiați de pîrghiile statului: membrii casei regale și miniștrii. Mama monarhului care domnea, validé sultan, a devenit o persoană de o importanță considerabilă, ca și celelalte femei din palat, eunucii și servitorii de la curte. Din fericire pentru imperiu, în a doua jumătate a secolului al șaptesprezecelea, din rîndurile familiei albaneze Köprülü s-au
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Mehmed Cuceritorul s-a considerat drept moștenitorul împăraților bizantini și primul conducător al lumii. Era personal extrem de interesat de gîndirea și de doctrina teologică a grecilor și avea un mare respect față de civilizațiile popoarelor pe care le subjugase. Decis să domnească peste o populație creștină mulțumită, el a căutat o personalitate potrivită pentru a fi numită în fruntea bisericii ortodoxe și cu care putea coopera. În acel moment, lumea ortodoxă era sfîșiată de dispute religioase, mai ales în privința reunificării cu biserica
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
apariția unui nou adversar puternic. După cum am văzut, principalul inamic fusese în trecut Imperiul Habsburgic, Franța constituind un sprijin și o aliată. În 1682, la vîrsta de zece ani, Petru cel Mare s-a urcat pe tronul Rusiei. El a domnit la început împreună cu fratele său vitreg, dar în 1696, la moartea acestuia din urmă, Petru a putut iniția pe cont propriu o politică activă, alăturîndu-se Ligii Sfinte și lansînd un atac asupra Azovului. Cu toate că era implicat într-o campanie împotriva
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
jurisdicției lor politice. În regiunile de munte, conflicte asemănătoare izbucneau între căpeteniile triburilor, fiecare dintre ei încercînd să-și mărească teritoriul aflat sub dominația lui. Incapabilă să impună direct respectarea ordinii, Poarta a încercat să aplice politica lui "dezbină și domnește", dar și această tactică a eșuat. Drept rezultat al acestor împrejurări, pe la sfîrșitul secolului al optsprezecelea apăruseră două centre de putere. În nord, în jurul orașului Shkodër, familia Bushati a dobîndit o poziție dominantă; în sud a fost instituit un al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
1762. Om învățat și cu putere de convingere chiar dacă era mic de statură, acest pretendent a reușit să-i convingă pe mulți dintre membrii primitivi și naivi ai triburilor de faptul că era într-adevăr os domnesc. El avea să domnească sub numele de Ștefan cel Mic. Nu l-a putut totuși convinge și pe episcopul Sava, care urcase în scaun în 1735 și îl cunoscuse pe adevăratul țar. Cu toate acestea, Ștefan a reușit să-l înlăture și a preluat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
bucurau. Sfatul boierilor, format din cei mai bogați și mai puternici membri ai aristocrației autohtone, îi numea din rîndul acesteia pe domnitori, numiți uneori hospodari, care trebuiau să fie apoi aprobați de sultan. Odată ales, domnitorul avea puteri importante, dar domnea împreună cu sfatul boierilor. Prezența trupelor turcești era admisă doar în marile fortărețe, cum erau Chilia, Akkerman și Bender (Tighina). Musulmanii nu dețineau proprietăți funciare în nici unul dintre cele două principate și nu existau nici moschei sau alte instituții religioase islamice
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
armatei rusești, Cantemir a fugit în Rusia, unde a dus o viață literară extrem de productivă. Drept recompensă, el a primit de la guvernul Rusiei cincizeci de sate, cincizeci de mii de șerbi, precum și două case la Sankt Petersburg.22 Brîncoveanu a domnit pînă în 1714, cînd atît el cît și cei patru fii ai lui au fost decapitați de autoritățile otomane sub acuzația de trădare pentru relațiile lor cu Austria. Regimul fanariot. Înfrîngerea lui Petru și trădarea lui Cantemir au avut consecințe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de călătorie, ca și cum ar trebui să o ia din loc în orice moment."24 Deși o supraevaluare a pagubelor produse de domniile fanariote nu este imposibilă, adevărul este că acești domnitori au reprezentat realmente o influență străină provinciilor peste care domneau. Visul fanariot al restaurării Bizanțului era într-adevăr un vis ortodox, dar nu și unul românesc. Ceea ce au realizat domnii fanarioți a fost înființarea unei insule bizantine în interiorul Imperiului Otoman. Dominarea bisericii românești de către greci a fost deja menționată. Fanarioții
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din veniturile statului proveneau de la țărani. Trebuia evident făcut ceva pentru ca aceștia să rămînă pe pămîntul lor. Reformele, care aveau să acopere multe aspecte ale vieții, au fost în primul rînd opera lui Constantin Mavrocordat, cel mai mare domnitor fanariot. Domnind alternativ de zece ori, de patru ori în Valahia și de șase ori în Moldova, el a inițiat reorganizarea sistemelor fiscale, sociale și administrative din Principate. Reformele lui trebuiau neapărat să afecteze mai mult decît aspectele formale ale guvernării și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era preocupat în egală măsură de instruirea ofițerilor și a marinarilor, dar aici nu a reușit să impună modificări fundamentale; rangurile ofițerești erau în continuare cumpărate. Marele reformator al secolului a fost următorul sultan, Selim al III-lea, care a domnit din 1789 pînă în 1807. Implicat într-un alt război cu Rusia, el n-a avut la început răgazul să se ocupe de problemele interne. Pierderea în cele din urmă, în 1783, a Crimeei, cu populația ei de 2 milioane
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pe vizir și pe Prietenii de la Rusciuk. Mahmud al II-lea a rămas totuși sultan. Acesta avea să se dovedească a fi un conducător energic. Ca să împiedice eventualele intrigi, el a pus să fie ucis Mustafa al IV-lea, care domnise doar o scurtă perioadă. Pentru Mahmud al II-lea era limpede că reforma armatei era esențială; în special ienicerii constituiau un pericol mortal pentru stat, atît în capitală cît și în provincii. Cu toate că a trebuit să aștepte mulți ani pînă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
înșiși sau de reprezentanții lor. Erau susținători ardenți ai principiului "totul pentru popor, dar nimic prin popor." Reformele au fost introduse atît în timpul regenței comune a Mariei Tereza și a lui Joseph, cît și atunci cînd acesta din urmă a domnit singur, deși țelurile și metodele celor doi conducători au fost diferite. Experiența trăită de ea la începutul domniei îi demonstrase împărătesei că reforma era o necesitate politică; imperiul trebuia să fie întărit ca să poată face față provocării prusace. Instituția militară
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
doreau înființarea unor instituții de stat care să slujească și să fie în beneficiul celor guvernați. Conceptele lor nu erau neapărat democratice. După cum am menționat, unul dintre aceștia, Joseph al II-lea, ca și alți despoți luminați, intenționa indubitabil să domnească autocratic, dar țelul lui era să acționeze în interesul tuturor nivelurilor sociale ale populației austriece. În ciuda faptului că unele dintre doctrinele iluministe serveau realmente intereselor monarhiilor centralizate, alte aspecte erau total opuse acestora. Atacînd conceptul de stat absolutist și mercantil
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de la Muntele Athos, a scris o istorie foarte naționalistă a Bulgariei, în care afirma că "bulgarii sînt cea mai glorioasă dintre toate națiunile slave, ei fiind primii țari, primii care au avut un patriarh, primii creștini și primii care au domnit peste cea mai întinsă regiune."2 În paginile de mai sus, religiei i s-a acordat statutul de unul dintre atributele fundamentale ale naționalității. Importanța ortodoxismului în menținerea identității creștine a fost de asemenea scoasă în evidență. Pe viitor, biserica
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu în direcția dorită de Eterie. De fapt, liderii ei păreau să fie complet orbi față de efectele lungii perioade de dominație fanariotă. Abuzurile acesteia crescuseră practic după 1812. Cei doi domnitori numiți în perioada aceasta erau Ioan Caragea, care a domnit în țara Românească între 1812 și 1818, și Scarlat Callimachi, care a ocupat tronul Moldovei din 1812 pînă în 1819. În timpul domniilor lor, Principatele erau sub o presiune fiscală extrem de mare exercitată atît de Poartă cît și de domnitori, dintre care fiecare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
teritorială, care afecta statutul a șase districte revendicate de Serbia, dar care nu erau administrate de Miloš. Printr-un firman din octombrie 1830, guvernul otoman acorda principatului sîrb statutul de autonomie deplină. Miloš era recunoscut ca domnitor ereditar, urmînd să domnească împreună cu o adunare. Urma să fie stabilit un tribut și nici un musulman nu avea voie să locuiască pe teritoriul statului, cu excepția soldaților care făceau parte din efectivele celor șase fortărețe aflate încă sub control otoman direct. Ceilalți trebuiau să-și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
piaștri pe an. Odată cu trasarea precisă a frontierelor și cu definirea relațiilor cu Poarta, principala atenție a Serbiei se putea îndrepta spre chestiunea deciderii persoanei sau facțiunii care avea să conducă guvernul autonom. Conform firmanului din 1830, Miloš urma să domnească în colaborare cu un consiliu și o adunare, organisme care aveau teoretic rolul de a veghea pentru ca acesta să nu-și depășească autoritatea. În Serbia mai exista și o instituție tradițională, skupština, o adunare populară formată din bărbații fiecărui district
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]