5,533 matches
-
se ocupă ? i se ocup? politică. �n cele din urm? , la sf�r? ițul lui decembrie, Iorga a plecat de la Ia? i ? i s? a �ntors la Bucure? ți. Nu avea dec�ț dispre? fă?? de un oră? care tr? ise sub ocupă? ie inamic? , numindu? l �oră? ul ru? inii�. Remarcă �n atitudinea locuitorilor acestuia �insolen? a pe care o poate afi? a doar un sclav biciuit�16. �ntruc�ț locuin? a sa de la V? leni fusese serios avariat? , a �nchiriat o cas? modest? , iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fusese serios avariat? , a �nchiriat o cas? modest? , iar prima lui ac? iune a fost s? asigure reapari? ia �Neamului rom�nesc�. Că �ntotdeauna, ziarul �nt�mpina mari dificult?? i financiare. �n sf�r? it, la sf�r? ițul anului 1919, prin subscrip? ie public? , Iorga ? i?a putut permite o re? edin?? pe m? sur? , �n ? oseaua Bonaparte. Se apropia de cea de a cincizecea aniversare. Regina Maria i? a fost de mare ajutor, d? ruindu? i rafturi de stejar pentru c? r? ile lui dragi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
geroas? de iarn?. ?eicaru a descris cele dou? c?m? ru? e care constituiau biroul lui Iorga. Mă? inile tipografice erau al? turi, ca ? i o sob? de țuci care era fie prea fierbinte, dar mai adesea prea rece; �ntreaga redac? ie avea aspectul unei redac? îi romantice din era revolu? ionar? �. Vaida? Voievod, P. Mih�ly, ?. Ciceo? Pop, V. Goldi? ? i Aurel Vlad erau cu to? îi acolo. Vaida a vorbit primul. �Accentul lui ardelenesc d? dea autoritate cuvintelor sale�. Vaida
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tratatelor secrete. �n ce m? sur? au fost aplicate aici principiile wilsoniene? Tratatele de pace l? sau circa trei milioane de unguri (care deveneau acum cea mai numeroas? minoritate aflat? sub st? p�nire str? în? din Europa) sub o domină? ie str? în? pe care o urau. ?i mai mult de jum? țațe din ace? ți unguri tr? iau �n regiuni unde o modificare de 30 sau 50 de kilometri ar fi inclus dou? din trei dintre ele �n statul maghiar. Situa? ia din Transilvania
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? au ivit se refereau la c�ț de mult urma s? se �ntind? Rom�nia spre vest ? i la controversată problem? a Banatului. Dac? Alia? îi promiseser? Rom�niei �n 1916 �ntregul Banat, ei ? ineau tot mai mult seama acum de superbă contribu? ie la victorie a Șerbiei ? i de numeroasă populă? ie s�rbeasc? din partea de vest a acestei provincii. Plus ignorarea de c? tre oamenii de stat (că Lloyd George, de exemplu) a factorilor etnici (? i a altor factori). O decizie care �i afecta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
urma s? se �ntind? Rom�nia spre vest ? i la controversată problem? a Banatului. Dac? Alia? îi promiseser? Rom�niei �n 1916 �ntregul Banat, ei ? ineau tot mai mult seama acum de superbă contribu? ie la victorie a Șerbiei ? i de numeroasă populă? ie s�rbeasc? din partea de vest a acestei provincii. Plus ignorarea de c? tre oamenii de stat (că Lloyd George, de exemplu) a factorilor etnici (? i a altor factori). O decizie care �i afecta pe doi alia? i nu era u? or de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
durat?. Nu este de mirare c? Palatul ? i camarila erau �ngrozite; mai ales de doi membri cheie ai guvernului Vaida ? i de Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Cea mai contestat? persoan? la Palat era ministrul de interne (un minister? cheie �n orice situa? ie revolu? ionar?) , dr. N. Lupu (generalul Averescu, care fusese la �nceput ministru de interne, demisionase la mijlocul lui decembrie). ? eicaru spunea despre dr. Lupu c? este �destul de r? u că un ministru s? se comporte ca un demagog, dar este mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Europei. Din groaznicul m? cel al Primului R? zboi Mondial, trezit? din idealismul secolului al XIX-lea ? i din suferin? e (spiritul lui �Nimic nou pe frontul de vest� de partea celor �nvin? i), ie? ea la iveal? o �genera? ie pierdut? �. Ce cale avea s? urmeze aceast? genera? ie nu era clar �n momentul acela. Membrii acesteia nu erau nici de st�nga, nici de dreapta. ?i �n Rom�nia �? i f? cea apari? ia o astfel de genera? ie. S? o numim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iveal? o �genera? ie pierdut? �. Ce cale avea s? urmeze aceast? genera? ie nu era clar �n momentul acela. Membrii acesteia nu erau nici de st�nga, nici de dreapta. ?i �n Rom�nia �? i f? cea apari? ia o astfel de genera? ie. S? o numim �Genera? ia tran? eelor�. Cei cu pozi? ia cea mai distinct? dintre ei erau �nv??? tori sau profesori de liceu, preo? i, func? ionari, avoca? i, medici. To? i erau �Iorghi? ți� �nainte de r? zboi, cititori
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iei tran? eelor, Iorga s? a re�ncadrat �n regim, permi? �nd astfel restaurarea sistemului liberal de c? tre Br? tianu, dou? lucruri pe care le ură cel mai mult. Cu toate acestea, �n perioadă 1919? 1920, Iorga a fost �ntr? o dispozi? ie aproape revolu? ionar? , ca reac? ie la felul �n care �l trata Br? tianu. Tonul �Neamului rom�nesc� era distinct ? i radical de st�nga. Iat? unul dintre articolele sale care ilustreaz? acest lucru. Scriind despre �Dulcea decaden?? � a �naltei societ?? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
re�ncadrat �n regim, permi? �nd astfel restaurarea sistemului liberal de c? tre Br? tianu, dou? lucruri pe care le ură cel mai mult. Cu toate acestea, �n perioadă 1919? 1920, Iorga a fost �ntr? o dispozi? ie aproape revolu? ionar? , ca reac? ie la felul �n care �l trata Br? tianu. Tonul �Neamului rom�nesc� era distinct ? i radical de st�nga. Iat? unul dintre articolele sale care ilustreaz? acest lucru. Scriind despre �Dulcea decaden?? � a �naltei societ?? i�, resping�nd preten? ia acesteia de a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
discu? îi cu membrii familiei Iorga (? i cu al? îi care l? au cunoscut), poate s? dea urm? toarele r? spunsuri: la personalitatea, ego? ul ? i naivitatea lui Iorga se ad? ugau conceptele lui s? m?n? toriște. Era o declară? ie de credin?? social? , politic? ? i na? ional? de care �nu s? a dezis niciodat? tot restul vie? îi�. Toate acestea au dus �n politic? la o atitudine pe care picantul ? i competentul jurnalist al scenei bucure? tene, ? eicaru, o numea �fantezistele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dar Partidul Liberal avea o organiza? ie, experien?? , hoț? r�re ? i era sprijinit de Palatul regal. Putea controla ? i recompensă birocra? ia ? i aparatul represiv; �n sf�r? it, Partidul Liberal �n? elegea realitatea mai bine dec�ț Iorga ? i avea o concep? ie proprie. Iorga ar fi trebuit s? apeleze la un capitol din cartea lui Hitler, adic? , ? țiind c? este slab, ar fi trebuit s? apeleze la alia? îi poten? iali. �n cadrul Partidului s? u Na? ionalist Democrat, programul partidului se baza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cartea lui Hitler, adic? , ? țiind c? este slab, ar fi trebuit s? apeleze la alia? îi poten? iali. �n cadrul Partidului s? u Na? ionalist Democrat, programul partidului se baza �nc? pe s? m?n? torism; nu era abordat? nici o alt? solu? ie mai benefic?. S?m? n?torismul era preocupat de problema alcoolismului, dar nici m? car nu observă c? Rom�nia avea cea mai ridicat? raț? a mortalit?? îi infantile din Europa. Nici m? car nu propunea o abordare treptat? a reformei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu observă c? Rom�nia avea cea mai ridicat? raț? a mortalit?? îi infantile din Europa. Nici m? car nu propunea o abordare treptat? a reformei sociale; �n schimb, propov? duia na? ionalismul cultural, care trebuia s? duc? la o revolu? ie cultural?. Speră s? schimbe omul, nu institu? iile. Unică mare schimbare � abordarea total? de c? tre Iorga a antisemitismului � a dus la ruptură de Cuza. Cuza era obsedat de chestiunea evreiasc?. Oricine �l contrazicea �n aceast? privin?? era considerat de Cuza drept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Palatul de? ineau toat? dib? cia ? i experien? a politic? , organizarea ? i politicianismul că s? le pun? la dispozi? ia lui Averescu ? i a partidului s? u. ? i s? nu uit? m de r? pitorii eficien? i ? i cu circulă? ie �n mas? ai presei liberale. La 13 martie 1920, s�ntem deci martorii dizolv? rîi Adun? rîi prin decret regal, sub pretextul c? Averescu ? i partidul s? u nu participaser? la alegeri. Atunci c�nd edictul regal a fost citit �n Camer
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tem deci martorii dizolv? rîi Adun? rîi prin decret regal, sub pretextul c? Averescu ? i partidul s? u nu participaser? la alegeri. Atunci c�nd edictul regal a fost citit �n Camer? , aproape to? i deputa? îi au avut o reac? ie violent?; mul? i dintre ei s? au ridicat �n picioare c�nt�nd: De? teapt?? te Rom�ne! Cu c�teva zile �nainte de dizolvare, Iorga, ac? ion�nd cu o nes? buit? dexteritate politic? , a introdus proiectul de lege al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ceau tot mai greu de suportat. Există un oarecare colonel canadian Boyle, un intim al Reginei Maria care avea acces liber la Palat. Acesta era acuzat c? adunase o avere fabuloas? (de? i mul? i rom�ni nu �mp? rt?? eau aceast? credin??) ?i nici m? car Br? tianu nu cuteza s? se ating? de el. Acest Boyle s? a amestecat �n politică intern? a Rom�niei49. Prin 1922, venise �napoi ? i continuă s? se v�re unde nu? i fierbea oală (chiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? fi fost vorba de un Suprafanar ; legendă mielului mitic sacrificat, Miori? a ? i c�ntecele de dragoste triste ? i pline de durere, Doinele se poate s? fi fost (dup? p? rerea lui Simion Mehedin? i) cea mai mare contribu? ie rom�neasc? la folclorul ? i cultură omenirii, chiar dac? Rom�nia tr? ia �n secolul al XX-lea. S?m? n?torismul lui Iorga nu avea ceea ce avea Br? tianu ? i sistemul lui: un concept al secolului al XX-lea numit �prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? men? în? caracterul agricol al Rom�niei59. Cu toate c? r? ile pe care le scrisese despre comer? ? i industrie, Iorga avea pu? în? �n? elegere pentru poverile pe care o economie capitalist? le impunea agriculturii, mai ales �n perioadă de tranzi? ie de la o economie tradi? ional? la una industrial?. Iorga a sesizat efectele, dar nu a prea �n? eles cauzele: cum de protec? ionismul pauperiza circa 80% din populă? ie, dar era necesar pentru o industrializare for? at? ? i rapid?. Totu? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe care o economie capitalist? le impunea agriculturii, mai ales �n perioadă de tranzi? ie de la o economie tradi? ional? la una industrial?. Iorga a sesizat efectele, dar nu a prea �n? eles cauzele: cum de protec? ionismul pauperiza circa 80% din populă? ie, dar era necesar pentru o industrializare for? at? ? i rapid?. Totu? i, nu există nici un plan sistematic pentru implementarea industrializ? rîi. Povară industrializ? rîi rapide a fost clar pus? �n spinarea ?? r? nimii 60. �n aceste �mprejur? ri, �sistemul liberal� nu consideră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Elve? iei, Danemarcei, Olandei sau ale zonei boemiene a Cehoslovaciei, pentru c? acolo industrializarea putea fi realizat? �f? r? ruptur? �. Dac? ruptură putea fi evitat? �n ?? rile acestea, explică? ia constă �n parte �n mentalitatea popoarelor respective. Mai mult, aceste ?? ri avuseser? la dispozi? ie mai mult timp pentru a parcurge perioada aceasta de tranzi? ie. Felul �n care se realizase industrializarea �n Rom�nia era inadmisibil. Capitalul str? în este ? i el iritat. Nu primise �zestrea� �fetei bogate de m? ritat� cu care spera c? se c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru c? acolo industrializarea putea fi realizat? �f? r? ruptur? �. Dac? ruptură putea fi evitat? �n ?? rile acestea, explică? ia constă �n parte �n mentalitatea popoarelor respective. Mai mult, aceste ?? ri avuseser? la dispozi? ie mai mult timp pentru a parcurge perioada aceasta de tranzi? ie. Felul �n care se realizase industrializarea �n Rom�nia era inadmisibil. Capitalul str? în este ? i el iritat. Nu primise �zestrea� �fetei bogate de m? ritat� cu care spera c? se c? s?torise la Versailles. Dar care era reac? ia oamenilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ajunseser? la cap? tul mizeriei, c? nu era vorba despre nici o epoc? de aur ? i c? �sistemul� implică �n continuare aceea? i mizerie. �n primii ani de dup? r? zboi, cea mai mare parte a opiniei publice exprimate nu prea credea �n democra? ie. Iorga credea ? i el �n democra? ie. Le? a scris rom�nilor din America c? era de datoria tuturor rom�nilor de acolo �care mai aveau �nc? un suflet rom�nesc� s? ajute ? i s? apere democra? ia din Rom�nia65
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu era vorba despre nici o epoc? de aur ? i c? �sistemul� implică �n continuare aceea? i mizerie. �n primii ani de dup? r? zboi, cea mai mare parte a opiniei publice exprimate nu prea credea �n democra? ie. Iorga credea ? i el �n democra? ie. Le? a scris rom�nilor din America c? era de datoria tuturor rom�nilor de acolo �care mai aveau �nc? un suflet rom�nesc� s? ajute ? i s? apere democra? ia din Rom�nia65. Via? a de zi cu zi a �nsemnat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]