7,156 matches
-
de suferință al Mântuitorului a fost coborât de pe Cruce pentru a fi pus în mormânt, Maria Magdalena, împreună cu celelalte femei, L-a uns cu miresme și a vărsat lacrimi. Îngerul a vestit femeilor că Domnul va învia. Se spune în Evanghelia după Matei: Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: Nu vă temeți, că știu că pe Iisus cel răstignit Îl căutați. Nu este aici, căci S-a sculat precum a zis; veniți de vedeți locul unde a zăcut. Și degrabă mergând
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu mai este printre morți, El este viu, veste pe care au dus-o celor unsprezece ucenici. Iar ele erau: Maria Magdalena și Ioana și Maria lui Iacov și celelalte împreună cu ele, care ziceau către apostolii acestea, se spune în Evanghelia după Luca (24: 10). Mariei Magdalena i S-a arătat Iisus. Ea a dus ucenicilor vestea Învierii. În Evanghelia după Ioan se relatează minunea Învierii și faptul că Mariei Magdalena i S-a arătat Iisus, că a dus vestea ucenicilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
erau: Maria Magdalena și Ioana și Maria lui Iacov și celelalte împreună cu ele, care ziceau către apostolii acestea, se spune în Evanghelia după Luca (24: 10). Mariei Magdalena i S-a arătat Iisus. Ea a dus ucenicilor vestea Învierii. În Evanghelia după Ioan se relatează minunea Învierii și faptul că Mariei Magdalena i S-a arătat Iisus, că a dus vestea ucenicilor. Plângea lângă mormânt când Iisus i S-a arătat, zicând: "Nu te atinge de Mine, căci încă nu M-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
îngropată. Moaștele i-au fost aduse la Vèzelay. Unele teorii susțin că Maria Magdalena ar fi devenit o eremită, o predicatoare și ar fi locuit într-o peșteră în Sainte Baume, că apostolatul său s-ar fi încheiat în Efes. Evangheliile gnostice aduc imagini diferite lui Iisus și Mariei Magdalena, comparativ cu cele din evangheliile canonice. Unii exegeți cred că nunta de la Cana Galileei ar fi fost nunta lui Iisus cu Maria Magdalena, că ea ar fi avut un statut privilegiat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ar fi devenit o eremită, o predicatoare și ar fi locuit într-o peșteră în Sainte Baume, că apostolatul său s-ar fi încheiat în Efes. Evangheliile gnostice aduc imagini diferite lui Iisus și Mariei Magdalena, comparativ cu cele din evangheliile canonice. Unii exegeți cred că nunta de la Cana Galileei ar fi fost nunta lui Iisus cu Maria Magdalena, că ea ar fi avut un statut privilegiat între apostoli, ceea ce ar fi stârnit invidia și protestul lui Petru. Ei pun la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
intime cu Maria Magdalena, că ea ar fi fost nu numai ucenica lui Iisus, dar și însoțitoarea cea mai intimă. A iubit-o mai mult decât pe toți ucenicii Săi și obișnuia s-o sărute pe gură, se spune în Evanghelia după Filip. Și, cea mai excentrică speculație este aceea că, unul dintre descendenții lui Iisus și ai Mariei Magdalena s-ar înrudi cu familia Merovingienilor și că ar fi ajuns pe tronul Franței. Deși cele mai multe referiri cu privire la Maria Magdalena sunt
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Și am revenit pe o căldură sufocantă de Cuptor. În spatele bisericii, oamenii primarului Ghiță puseseră masă lungă. Ghiță tăiase un porc pentru „fiii satului” că veneau alegerile în toamnă. După rugăciuni și cântece, a vorbit popa Schijă cu pilde din Evanghelii, apoi Ion Irimia. Despre frumusețea și cumpătarea oamenilor, despre cinstea urmașilor Craiului. Mama Cataroilor era și ea acolo. După mai multe insistențe din partea primarului Ghiță, a vorbit un profesor de la Universitatea din Iași. „Ați vorbit frumos, domnule Irimia, despre oamenii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
orice caz, existența lui este garantată de martori. De aceea există o geografie sau o topografie religioasă. Cînd cruciații au ajuns la Ierusalim și au recucerit locurile sfinte, au căutat cu obstinație amplasamentele unde tradiția situa principalele evenimente relatate în evanghelii. De multe ori, ei au localizat mai mult sau mai puțin arbitrar unele detalii din viața lui Hristos sau de la începuturile bisericii creștine, orien-tîndu-se după vestigii incerte și chiar, în lipsa oricăror urme, după inspirația de moment. De atunci, mulți pelerini
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
din urmă, importantă este semnificația invizibilă și eternă a acestor fapte, ele pot fi evocate în orice loc, cu condiția să adoptăm aceeași atitudine, adică să fie reproduse material crucea și sanctuarele întemeiate (pe pămîntul sfînt) pe teatrul istoric al evangheliilor. Astfel s-a constituit ritualul drumului crucii, ca și cum, prin reproducerea, la mare distanță de Ierusalim, a chinuitului drum și a opririlor, pelerinii intrau într-o stare care le permitea să trăiască scenele succesive ale patimilor. De fiecare dată se urmărește
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
redactări, note privitoare la spațiu pe care le preia din toate operele sale de după 1925, adică de după Cadrele sociale: note împrumutate din Morfologia socială (1938) și din articolele despre Simiand, scrise după anii 1930; note legate de Topografia legendară a Evangheliilor (1941); reflecții pe care le regăsește recitindu-și cele patru carnete. Carnetele ne vor permite să ne formăm o idee despre momentul acestei însumări. Halbwachs afirma în Cadrele că rememorarea este un răspuns la o problemă ridicată de societate. Or
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
colectivă Sinteza operei se transformă neîncetat odată cu rescrierea Memoriei. Care sînt datele pentru această căutare a unității cărții? Putem distinge, între 1938 și 1944, trei momente: un prim moment raționalist, exprimat în "Memoria colectivă la muzicieni" și Topografia legendară a Evangheliilor. Termenii-cheie ai articolului despre muzicieni sînt: memoria îndemînării, cod, metalimbaj (notație), grup (muzicienii) care deține monopolul acestei științe. Momentul raționalist se prelungește în Topografia legendară a Evangheliilor, care nu este doar o experimentare asupra memoriei colective religioase, ci și o
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
prim moment raționalist, exprimat în "Memoria colectivă la muzicieni" și Topografia legendară a Evangheliilor. Termenii-cheie ai articolului despre muzicieni sînt: memoria îndemînării, cod, metalimbaj (notație), grup (muzicienii) care deține monopolul acestei științe. Momentul raționalist se prelungește în Topografia legendară a Evangheliilor, care nu este doar o experimentare asupra memoriei colective religioase, ci și o operă în care Halbwachs răspunde, fără s-o spună explicit, obiecțiilor aduse de Marc Bloch în 1925: istoricul îi reproșa (ceea ce nu se spune nici în Memoria
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
reproșa (ceea ce nu se spune nici în Memoria colectivă, nici în Topografia) că înlocuiește cu un raționament bazat pe finalitate (intențiile societății) ceea ce ar fi bunul raționament, raționamentul istoric care explică efectul prin cauze și legi. Sigur, Topografia legendară a Evangheliilor este o cercetare care privește memoria credinței, trimițînd la legi ale memoriei colective ciudat de asemănătoare, de altfel, cu cele din Gestalt Theorie: legea gîndirii este de a crea pretutindeni totalități, de la percepție pînă la memorie. Dar Topografia legendară a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
este o cercetare care privește memoria credinței, trimițînd la legi ale memoriei colective ciudat de asemănătoare, de altfel, cu cele din Gestalt Theorie: legea gîndirii este de a crea pretutindeni totalități, de la percepție pînă la memorie. Dar Topografia legendară a Evangheliilor, dacă prelungește intelectualismul din "Memoria muzicienilor" prin ideea de lege, împinge acest intelectualism spre dezbaterea centrală din capitolele trei și patru ale Memoriei colective; nu mai este vorba de hegemonia lui Bergson, ci de cea a istoricilor; Halbwachs respinge critica
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
totuși un ultim tablou al istoriei (în capitolele trei și patru) pe care trebuie să încercăm a-l lămuri, deoarece corespunde respingerii voalate a criticilor din 1925 ale lui Marc Bloch pe care Halbwachs o dezvoltă în Topografia legendară a Evangheliilor. După proasta istorie evenimențială a lui Blondel, după istoria pe durată lungă considerată potrivită cel puțin pentru istoricul contemporan, ultimul cuvînt pare să însemne condamnarea oricărei istorii. Cea de-a treia concepție a istoriei este expusă în capitolul despre timp
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
despre timp generalizează critica istoriei lui Blondel la nivelul întregii istorii. Această critică nu mai exceptează nici istoria contemporană. Este o afirmare generală a superiorității oricărei memorii colective față de construcția istorică. Avem aici, la fel ca în Topografia legendară a Evangheliilor (1941), un răspuns global, dar mascat al lui Halbwachs la obiecțiile, de această dată nu ale lui Blondel, ci ale lui Marc Bloch. Articolul citat al lui Marc Bloch, din 1925, este o lungă critică pe care istoricul o face
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
perioadă de represiune și de denunțare de către regimul de la Vichy și fasciști. Prin urmare, controversa este voalată, atît în ceea ce privește textul lui Marc Bloch, cît și răspunsul lui Maurice Halbwachs. Acest răspuns a fost exprimat mai întîi în Topografia legendară a Evangheliilor. El consta în a spune că opțiunea spre finalitate a abordării sociologice a memoriei nu excludea deloc o raționalitate a cauzelor și a legilor. Cele două familii de memorii colective, dinaintea Conciliului de la Efes și de după acesta, care se succed
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
înviere se înscrie în continuitatea spațială a Via sacra. Găsim aici similarități cu un text pe care l-am inserat ca variantă și în care Halbwachs contestă logica asocierii de idei prin contiguitate sau asemănare. Caracteristică pentru Topografia legendară a Evangheliilor este reunirea amin-tirilor într-o totalitate care funcționează ca o lege de inserție și integrare, de reconstituire materială a credinței într-o continuitate spațială, reconstituire care nu are sens decît prin manifestările gîndirii totalizante: a urmări verificarea unei credințe religioase
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
interiorizare a materiei (a spațiului-materie) într-un spațiu-cadru al permanenței amintirii și o exteriorizare a intenției de per-manență a grupului într-un spațiu. În privința acestei geneze reciproce a spațiului-materie și a spațiului-cadru, Halbwachs pare să ezite. În Topografia legendară a Evangheliilor, aspectul material era condiția unui cadru permanent al amintirii; în Memoria, raportul invers este la fel de necesar sau posibil. Nesiguranța în privința spațiului va fi agravată de o altă problemă: schimbarea metodei de abordare a spațiului. Atunci cînd era vorba, ca în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
difuză la un loc de-terminat al memoriei colective (juridică sau economică) se dovedește a fi trecerea de la un timp indefinit la un timp istoric; acest lucru apare în cazul spațiului religios, unde revine asupra concluziilor din Topografia legendară a Evangheliilor: spațiul oferă amintirilor cadrul dublu, în paralelism cu timpul. Pe de o parte, spațiul este spațiul trăit, identic spațiului trăit transtemporal din experiența amintirii, iar acest spațiu trăit transtemporal este spațiul material. Spațiul ma-terial asigură, prin chiar materialitatea sa, caracterul
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a fost ridicată pe la 1560 de către Alexandru Lăpușneanu, care în ultimile zile ale vieții s-a călugărit, purtând numele de Pahomie. Pictura interioară însă a fost făcută târziu, pe la 1827. Aici se păstrează obiecte de cult de o valoare deosebită: Evanghelia în limba slavonă de la 1697, Evanghelia Românească de la Râmnic (1794), Biblia de la Blaj (1795) și altele. În sfârșit, dragă prietene, am ajuns și la Seminarul de la Socola. Acesta a fost înființat pentru că lipseau preoții care să aibă cunoștințe ceva mai
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Alexandru Lăpușneanu, care în ultimile zile ale vieții s-a călugărit, purtând numele de Pahomie. Pictura interioară însă a fost făcută târziu, pe la 1827. Aici se păstrează obiecte de cult de o valoare deosebită: Evanghelia în limba slavonă de la 1697, Evanghelia Românească de la Râmnic (1794), Biblia de la Blaj (1795) și altele. În sfârșit, dragă prietene, am ajuns și la Seminarul de la Socola. Acesta a fost înființat pentru că lipseau preoții care să aibă cunoștințe ceva mai multe decât cele ale ceaslovului și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
s-a sfârșit de tencuit și zugrăvit în anul 1833”. Cu toate acestea, după boltirea intrării, corpul edificiului pare a fi mai vechi. Numele de Frumoasa a fost găsit într-o însemnare din 1723, făcută în limba grecească pe o evanghelie a bisericii. Pe seama acestui nume sunt mai multe legende, dar despre acestea sper să-ți pot scrie cu altă ocazie, dragă prietene. În partea opusă turnului clopotniță se găsește așa numita „Poartă a spânzuraților”, denumire rămasă din perioada 1820-1845, când
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pot ascunde un reperaj subiectiv, sau sugerează opțiuni estetice ce amintesc de pictura epocii. Dacă Eugène Green descifra în minunata sa carte consacrată barocului, modalitățile prin care pictura religioasă barocă sugera, printr-un detaliu al imaginii, o anumită frază din evanghelii 11, D. Maingueneau reușește prin analiza deicticelor să demonstreze raportul existent între tipul de descriere practicat de Edmond și Jules de Goncourt și impresionismul pictural al epocii, dovadă a deschiderii către alte domenii artistice pe care o permite acest tip
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Steinhardt într-o anumită "formă" de literatură, dificultatea fiind evidentă. Din această perspectivă devine foarte important fragmentul interpus de către autor în textul Jurnalului, între cele "TREI SOLUȚII" sau acel Testament politic cu care se deschide Jurnalul și următorul citat din Evanghelia după Marcu: "Cred, Doamne! Ajută necredinței mele" (Marcu 9,24), pe care Steinhardt îl consideră unul dintre "cele mai tulburătoare lucruri scrise vreodată", fragment în care "justifică singur formula confesiunii sale"5. Iată textul: "Creion și hârtie nici gând să
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]