6,391 matches
-
făcut și, pe urmă, ni l-o luat făcut gata. Cam atâta aveau, nu aveau mari facilități înainte. A, se făceau revelioane aici, adică, aveam cantină mare, unde se făceau, aveam sală de festivități, se organiza sâmbăta pentru tineret și excursii de astea, na, alte facilități mari, nu. A, că mai luau prime, se dădeau prime, în bani, în materiale... Claudia Homutescu: Locuințe. Ș. B.: - A ! Locuințe, da, da. Ajunsesem, la un moment, da, eu... locuințe nu mai aveam cui să
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Cuba". Spre surprinderea mea Ambasada Cubei avea să se deschidă pe "Calle Echevarriarza", la doar câțiva pași de Ambasada României. La vizita obișnuită de prezentare a ambasadoarei cubaneze, bineînțeles că am folosit ocazia pentru a depăna "povești cubaneze". Făcusem o excursie cu soția în 2003 în Cuba așa că... "tovarășa ambasador" s-a arătat încântată de așa un "vecin" și având în vedere că eram și vice-președinte al Corpului Diplomatic, am stabilit un dialog "fructuos" pentru ambele părți, permițându-mi și unele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de turiști din toată lumea, dornici să cunoască locurile pe unde a pășit cu mocasinii săi enormi și să respire aerul care l-a făcut atât de fericit. În 2003 fiind în misiune diplomatică la Montevideo, am întreprins în concediu o "excursie " de două săptămâni cu soția în Cuba. Ajunși la Havana și instalați, la întrebarea amabililor colegi de la ambasadă "ce-am dori să vedem", am răspuns amândoi "totul, dar mai întâi Hemin-gway"! Întâlnirea de atunci "pe fugă" cu "Papa", avea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mai tîrziu am primit o scrisoare de la Tige, care-mi spunea că a scos o amînare de trei săptămîni, dar se Îndoia că o să poată amîna procesul Încă o dată. L-am sunat și i-am spus că o să fac o excursie În Mexic. A zis: - Foarte bine. Distrează-te cît poți În astea trei săptămîni și Întoarce-te la proces. L-am Întrebat care sînt șansele să obțină Încă o amînare. - Sincer, nu prea bune. Nu-mi merge nimic cu judecătorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
pe atunci. L-am arvunit și noi. Trimitea la două zile o țigancă care ne aducea căpșuni, bineînțeles cu preț îndoit față de cel de la piață. Timpul era admirabil și, în fine, cald. Ofițerii germani profitau de el și făceau dese excursii însoțiți de doamne, între altele [d-nele Dobrovici și Chiriacescu,]( Ediția a II-a, 1996, p. 89.) văduva colonelului mort pe front. Ele însoțeau pe dr. Beynes, american. [Pavilionul spitalului le servea pentru distracții.]( Ibidem. ) ridicarea clopotelor 29 aprilie/12 mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ar fi dus o viață de petreceri la Ghidigeni cu doamnele române prea amatoare de ofițeri francezi. Noi știam și contrariul și nu uitasem că propria lui soție nu petrecuse mai puțin bine cu ofițerii germani cu care venea în excursie la Pasărea.]( Ediția a II-a, 1996, p. 167.) Ne mirau vorbele lui, căci aveam până aci bună opinie de[spre] el. De altfel, slăbiciunea îi fu vremelnică și își reveni curând în fire. Grigore Carp, care numai temperament de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și mersei mai puțin, dar cel puțin de două ori pe an, evitând, mai ales, întâlnirea fetelor Știrbey, care din ce în ce se stabileau mai mult la Ionel. El nu se mai putea lipsi de dânsele. La Florica, în excursii în Cadrilater, la Muntele Găina, în Bucovina, organiza întruna, cu mijloacele ce-i dădea ministerul, tot felul de călătorii interesante și plăcute pentru ele. Bineînțeles, nimeni dintre ai noștri. Acum Eliza nu știa cum să oprească curentul ce singură dezlănțuise
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Universității Libere. Bineînțeles, nici un răspuns. Plictisiți trebuie să fi fost domnii Argetoianu și N. Ottescu față de prefecți, de con ferențiari și de... mine. septembrie 1939. asasinarea lui armand călinescu. ministerul argeșanu Eram la Bălcești când, trecând prin Râmnic într-o excursie, brutarul ne-a anunțat asasinarea lui Armand Călinescu. Impresia a fost teribilă. Toate vinile lui din acea nefastă guvernare au fost uitate și nu ne mai reaminteam decât acele calități ce avusese. Hotărâsem să pornesc la București, neștiind ce măsuri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ducă la dezastru. Nu s-a sfiit s-o spună și să tragă consecințele pentru țară. Din mai 1940 mi-a spus: „Mi-e frică că nu voi muri în granițele României Mari“. Fugea la Predeal, unde, ca derivativ, avea excursiile în munți. Când, în fine, văzu că și granițele se prăbușesc, ceru la 1 iulie audiența la rege, îi spuse ce avea pe inimă și... fu închis 2 luni la Bistrița. Apoi, de acolo, domiciliu forțat la Predeal și în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
povestesc ție” , „Te întreb eu pe tine”, observând astfel o participare activă din partea copiilor, în sensul că încep să improvizeze o povestire despre un lucru pe care l-au văzut și care i-a impresionat, în vizită la bunici, în excursie , la iarbă verde, la pădure. Copiii cu o imaginație mai bogată, povestesc mai mult, dându-li-se posibilitatea să spună ce doresc ei mai mult. Competențele de comunicare se dezvoltă prin formele și mijloacele de realizare a activităților de educarea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de fiecare dată, Mișu dădea indicații prețioase și sugestii tuturor. Intervenea la fiecare cu idei viz-a-viz de subiectul abordat și de paleta coloristică, pentru ca la final săsi poată aroga meritele de maestru. Monotonia a fost ruptă de organizarea a două excursii: una la Mănăstirea Călugăra la Ciclova și una la lacul Ochiul Beiului și cascada Beiușnița. Într-una din zile, o echipă a televiziunii din Timișoara a venit să facă un scurt reportaj. Au luat scurte interviuri și au filmat lucrările
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
de vară). Așadar, timpul destinat studiilor este de circa 6 ore pe zi. Deosebit de activitatea la cursuri, studenții sunt programați, spre o mai bună înlesnire a învățământului, să viziteze și să cerceteze colecțiunile muzeului facultății medicale, iar vara să facă excursii săptămânale. De asemeni, ei sunt obligați să frecventeze spitalele, spre a se familiariza cu obiectele ce compun mica chirurgie. Anul al II-lea are ca obiecte de învățământ: anatomia descriptivă cu disecțiunile consecutive; anatomia generală, fiziologia cu histologia și microscopia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și alte persoane cu preocupări diverse, desfășoară o intensă activitate literară nu numai în oraș. În timpul liber, alături de Vlahuță și Tutoveanu, alți discipoli și admiratori a ceea ce era Academia bârlădeană, o mișcare culturală ce devenise de masă, iau parte la excursii de agrement și la șezători literare cu caracter patriotic în localitățile rurale din prejma Bârladului, la Epureni, Crâng, Pochidia, Adam. Într-o fotografie, la „Dealu Mare”, în tovărășia fraților Nițulescu, Toma Chiricuță, G. Tutoveanu, Ruxandra și Alexandru Vlahuță, autorul Poemelor
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
adaugă Cum am început a scrie (apărut în "Revista idealistă", I, nr. 4, aprilie, 1900, p. 3-15), volumul are ca nucleu "impresiile de călătorie" ale autorului, legate de Cetatea Neamțului, de Elveția (mai ales!) și Olanda, ca urmare a unei excursii din 1867 (cu frații Leon și Iacob Negruzzi). Și aici, autorul descrie priveliști, portretizează oameni, prezintă localități și comentează mentalități și tradiții, dar nu se poate abține, precum Ion Codru Drăgușanu și Dinicu Golescu în al XIX-lea veac, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
s-a duelat cu Theodor Botez, faptul fiind apoi prezentat în nuvela Ura din copilărie, lucru mărturisit chiar de autor: "peripețiile acestui duel, a cărui amintire a influențat scrierea mea". În iulie, împreună cu fratele său, Matei, participă la o frumoasă excursie în Bucovina, pe traseul: Suceava, Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei. Anumite priveliști vor fi prezentate în viitoare scrieri literare. 1865. Gane cere să fie mutat la Curtea de apel din Iași. Deși i se aprobă cu oarecare greutate, este desemnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
începutul anului, N. Gane prezintă la "Junimea" prima sa nuvelă, Fluierul lui Ștefan, scrisă, după cum recunoaște autorul însuși în Cum am început a scrie, sub influența unor puternice trăiri erotice pentru o fată, Maria, din orașul natal, și în urma unei excursii deosebite la Brădățel, lângă Fălticeni. Fiind foarte, emoționat, Gane nu și-a putut citi manuscrisul. Bun lector (alături de Eminescu), Titu Maiorescu a citit deosebit de expresiv compunerea lui N. Gane, iar la sfârșit a exclamat: "Eh bien... Messieurs, voilà une nouvelle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Constituantă, Gane este ales într-o comisie însărcinată cu redactarea proiectului de modificare a Constituției. 1884. Publică în Convorbiri poezii: Vis de poet, Bucegiul, Din trecut. În iulie, împreună cu alți junimiști, profesorii universitari Ioan Melic și Ștefan Vârgolici, întreprinde o excursie în munți, pe itinerarul: Stânișoara, Borca, Hangu, Ceahlău, Piatra Neamț. 1885. Colaborare la Convorbiri cu două nuvele: Ura din copilărie și Friguri de autor. 1886. În aceeași importantă publicație văd lumina tiparului: Agatocle Leuștean, Două zile la Slănic, Dac-a vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
trecut, Glas de bucium, precum și primele șapte cânturi din Infernul, traduse de Gane. La 4 iunie este ales pentru a treia oară primar al Iașului (până la 4 martie 1888). Începând de la 26 iulie însoțește familia primului-ministru Ioan Brătianu într-o excursie prin Bucovina, pe următorul itinerar: Slănic-Moldova, Tg. Ocna, Ițcani, Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei, Valea Bistriței, Broșteni, Hangu, Durău, Ceahlău, Piatra Neamț. Peripețiile excursiei și frumusețea peisajelor vor fi prezentate în volumul Zile trăite (pp. 230-262). 1888. La 1 martie, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
al Iașului (până la 4 martie 1888). Începând de la 26 iulie însoțește familia primului-ministru Ioan Brătianu într-o excursie prin Bucovina, pe următorul itinerar: Slănic-Moldova, Tg. Ocna, Ițcani, Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei, Valea Bistriței, Broșteni, Hangu, Durău, Ceahlău, Piatra Neamț. Peripețiile excursiei și frumusețea peisajelor vor fi prezentate în volumul Zile trăite (pp. 230-262). 1888. La 1 martie, în ultimele zile ale guvernării liberale de sub conducerea lui Brătianu, Nicolae Gane este numit ("in extremis" afirmă Maiorescu în Istoria contemporană a României, p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
energetic accesibil organismelor, există o relație strânsă, atunci la starea entropică a mediului răspund În primul rând organismele dependente drastic de starea redox, adică plantele și microorganismele, și mai puțin animalele. Dar microorganismele sunt prea mici ca să le vedem În excursia noastră. Plantele Însă... Dar ce ne spun ele? Dar, mai Întâi, să ne uităm la biotop, adică la substratul abiotic, neviu, pe care plantele trăiesc. Natura a Înzestrat România - În ansamblul său real - cu o diversitate de invidiat. De la negentropia
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de ambii. Mai mult, etichetările pripite, ca “floarea iadului” sau buruiană, nu corespund Întrutotul realității. Romanii ofereau zeiței grâului - Ceres - flori de mac. “Radiosfera”, 22 iulie 1996, ora 12,36 91. Mănăstire ’ntr’un picior. Ghici ce-i Deși, În excursia noastră, am lăsat de mult În urmă muntele, umbra lui mă Însoțește; cel puțin pe mine. De fapt suntem mai puțini aceia care-l preferă mării, decât invers. Se pare că negentropia mării e mai perfidă decât aceea a muntelui
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
necesitatea completării educației școlare se dezvoltă, încă de la începutul secolului, o adevărată mișcare pentru educația extrașcolară. Astfel, în 1901 se creează, în Germania, o asociație a tineretului școlar denumită "Păsările călătoare" (Wandervogels wandern = a călători și vogel = pasăre). Asociația organiza excursii în natură, punînd accentul pe cultivarea rezistenței fizice, a disciplinei, a dragostei pentru natură și cîntec. Dintre numeroasele organizații extrașcolare din acea perioadă și care exprimau necesitatea depășirii caracterului oarecum limitat al educației școlare cea care s-a impus și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
trebuinței naturale de expresie a copilului, de manifestare a lui printr-un act de creație. Modalitățile de expresie avute în vedere de O. Decroly sînt deosebit de variate avînd un caracter concret sau abstract; desen, modelaj, grădinărie, îngrijirea animalelor, teatru, cînt, excursii, scurte expuneri etc. Expresia nu este în concepția acestui pedagog un moment care succede observației și asocierii; ea nu este o "aplicare" a cunoștințelor ca în teoria lui Herbart. Expresia este o modalitate de cunoaștere a lumii și de manifestare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
până la Șipote, dar mai departe nu am putut urca. Am făcut cale întoarsă și ne-am dat seama cât de puternică este natura precum și de faptul că mai avem multe de învățat de la ea. Ca să nu rup firul logic al excursiei mele pe muchia Tărâța, reiau excursia spre creasta Făgărașilor, urcând abrupt în amonte de Șipote, izvorul cu o apă rece și reconfortantă. După ce se ocolește vârful Boldanu, poteca ajunge într-o zonă unde brazii sunt lăsați în urmă, și se
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
am putut urca. Am făcut cale întoarsă și ne-am dat seama cât de puternică este natura precum și de faptul că mai avem multe de învățat de la ea. Ca să nu rup firul logic al excursiei mele pe muchia Tărâța, reiau excursia spre creasta Făgărașilor, urcând abrupt în amonte de Șipote, izvorul cu o apă rece și reconfortantă. După ce se ocolește vârful Boldanu, poteca ajunge într-o zonă unde brazii sunt lăsați în urmă, și se circulă printr-un platou cu un
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]