5,420 matches
-
Rachiș (779 m). Zona tampon se extinde în vest până îin Vârful Bogza Vălișoarei (827 m), incluzând pajiștile secundare pană în Pârâul Velii spre sud și pădurile din clasa I de protecție spre nord. Limita estică se desfașoară ca o fâșie continuă, cu lățimi variabile, cuprinse intre 250 m în partea de nord-est și 400-500 m la est și sud-est de Vârful Rachiș. În dreapta cheilor, urcând din spre Aiud, se află stânca numită Cetate, unde în secolul al XIII-lea documentele
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
proveneau din demolarea clădirilor tătarilor. În 1816 a fost demolată și cetatea medievală, scăpând doar vechea baie orientala, transformată în moară de apă. În urmă Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). Satul Tatarbunar a rămas pe teritoriul Rusiei. Cu timpul, localitatea s-a dezvoltat economic. În 1885 s-a deschis școală parohiala cu clase de băieți și clase
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
un lac plin cu bușteni împiedica înaintarea (Avenul de la Vânătare) Rezervatia este formată din calcare masive de varsta jurasic superioară. La vest și est se întâlnesc conglomerate, gresii, marne și marnocalcare cretacice (straturi de Brădesti), în vest interpunându-se o fâșie de bazalte mezozoice. 5 ha.
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
de pâine prăjită, presărate cu brânză și opărite (cu apă sau cu lapte). Așa ceva nu se cunoaște în zonă. Mâncarea făcută din ouă bătute, cu slănina fripta, ceapă verde și brânză o numesc păpăraie. Peșteră este o străpungere hidrologica a fâșiei de calcare tithonice în extremitatea vestică a Masivului Bedeleu. Trei pâraie (Ponor, Poieni și Seaca) își unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² și se pierd în masivul de calcar la Vânătările Ponorului. Această arie cumulează caracteristicile unei
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
de ucrainieni și belaruși, (care reprezentau majoritatea în zonele rurale), și de polonezi, (majoritari în orașe), și de evrei. Suprafața totală, (inclusiv zona cedată Lituaniei) era de 201.000 km², cu o populație de 13,5 milioane de locuitori. O fâșie îngustă, care a fost parte a Ungariei înainte de 1914, a fost dată Slovaciei. După declanșarea Operațiunii Barbarossa din iunie 1941, teritoriile poloneze care fuseseră ocupate de URSS, au fost ocupate de Germania și au fost organizate după cum urmează: Viitorul Poloniei
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
unor standarde aparte pentru multe dintre ele. Cele prezentate până aici sunt continuumuri dialectale geografice. În Africa se poate da exemplul unui idiom numit în engleză "fula" sau "fulani", iar în franceză "peul", răspândit în 17 state din Africa de Vest, pe fâșia de savană de la sud de Sahara, din Mauritania și Senegal până în Ciad. Se compune din zece până la 15 arii dialectale principale, între care se interpun arii în care se vorbesc sute de alte idiomuri, deci nu este un continuum dialectal
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
partizanilor (care încercau să ocupe un teritoriul cât mai întins, ca și numeroase bande înarmate lipsite de orice orientare politică, plus Polonia. Forțele liderului naționalist exilat Simon Petliura, care reprezenta în mod formal Republica Populară Ucraineană, controla numai o mică fâșie de teren lângă granița poloneză. În asemenea condiții, Piłsudski nu a avut nicio greutate în a-l convinge pe Petliura să se alieze cu Polonia, în ciuda numeroaselor conflicte teritoriale dintre cel două națiuni. Pe 21 aprilie, cei doi lideri a
Operațiunea Kiev (1920) () [Corola-website/Science/305075_a_306404]
-
ponderea atât de mare a terenurilor agricole. Terenurile cu destinație agricolă sunt repartizate astfel: pământ arabil - 9.820 ha, vii - 1.336 ha, livezi - 299 ha. Orașul dispune de 3 parcuri cu o suprafață totală de 3,8 ha. Suprafața fâșiilor de protecție din jurul orașului este de 275,4 ha. Fondul forestier constitue 800 ha. Prima atestare documentară a orașului datează cu anul 1605. Denumirea orașului, conform unei legende vechi, vine de la numele unui oarecare Volcan. Legenda spune că salvându-se
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
1.632 ha sunt pământuri arabile, 208 ha livezi și restul 455 ha pășuni. Suprafața orașului este compusă din 93,51 ha care formează vatra localității și 505 ha loturi de lângă casă. În afară de aceasta orașul mai dispune de 33 ha fâșii forestiere și 55 ha sunt ocupate de drumuri. Pe teritoriul orașului sunt înregistrați 18 agenți economici: o societate cu răspundere limitată, o cooperativă, 7 întreprinderi individuale și 9 agenți activează în baza patentei de întreprinzători. Baza economiei locale și de
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
ferată din Tiraspol și la de capitala Chișinău. Pohrebea face parte din categorie localităților mici pe republică, având 730 de locuitori si o suprafață de 112,37 ha. Casele satului Pohrebea sunt strâmtorate dintr-o parte și din alta de fâșia îngustă a luncilor nistrene, împrăștiate pe niște petice de pământ favorabil agriculturii, risipite printre pietrișul și prundișul din jur. În aceasta constă coplexitatea dezvoltării agriculturii și ridicarea construcțiilor, dar tot în aceasta se prezintă și originalitatea localității. Ocupația principală a
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
râului variază între 30 - 61 m. Vegetația este reprezintă în special de comunități xerofite și mezoxerofite. Din cauza valorificării teritoriului de către ome, vegetația spontană ocupă suprafețe reduse în văi și în lunca Prutului. În cursul râului cresc sălcișuri în formă de fâșii, dominate de salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori atârnă vița de vie sălbatică ("Vitis silvestris") și hameiul ("Humulus lupulus"). De asemena, în pe versanții Prutului și văilor se întâlnesc arbuștii zălog ("Salix cinerea"), cătina roșie
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
naturală, circa 8% din teritoriul satului este ocupat de pășuni și numai 491 hectare din totalul terenurilor satului de 6.912 hectare sînt ocupate de plantații forestiere. Pășunile sînt de calitate inferioară, iar pădurile sînt foarte tinere, excepție făcînd doar fîșia de pădure din partea de nord - est a satului, numită “Flămînda”. Vegetația de pășune și pajiște favorizează creșterea animalelor, în special a ovinelor și caprinelor, mai puțin a bovinelor, care au nevoie de un covor vegetal mai bogat pentru a se
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
vegetația naturală ocupă suprafețe tot mai mici. Din vegetația arborescentă naturală de odinioară astăzi s-a păstrat un procent foarte mic: pădurea de stejar din N-E satului, restul plantațiilor forestiere sînt toate plantate de om (plop, salcîm). În total fîșiile forestiere a stului Colibași au o suprafață de 491 ha. Suprafața de pășuni este deasemeni foarte mică (8% din totalul teritoriului satului) și pe lîngă aceasta în mare măsură degradate. Micșorarea suprafețelor ocupate de păduri, de vegetație naturală a determinat
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
iepurele de câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În luncile inundabile sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc. În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2 așezări Sântana de Mureș-Cernjachov și 2 mezolitice
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
Această platformă înregistrează mișcări lente de coborîre sau de ridicare. Lor le este caracteristic un relief de cîmpie și podișuri. Teritoriul localității cuprinde Platformă Moldoveneasca. Iar Platformă Moldoveneasca la rîndul sau face parte din Scutul Cristalin Ucrainean ce ocupă o fîșie îngustă în partea de nord-est, fiind delimitat de Platformă Moldoveneasca printr-o fractură tectonica a Nistrului. Scutul s-a format în cele mai vechi ere geologice : arhaica și proterozoica. Climă se formează sub influența mai multorul factori grupați în 3
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
asupra climei, întrucît este o mare de tip intraconental. Doar în sezonul rece deasupra mării se stabilește o presiune atmosferică scăzută, care regenerează ciclonii mediteranieeni ce aduc vreme umedă și blîndă. Vară însă influență mării se simte doar asupra unei fîșii înguste de-a lungul satului. Influență reliefului asupra climei se manifestă în plan regional și local. Astfel, localizarea Petrunei în sud-vestul Cîmpiei Europei de Est determina deschiderea către masele de aer arctic rece dinspre nord și temperat-continental uscat dinspre est
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
inferior al râului Nistru. Localitatea se află în Zona vinicolă Sud-Est. Specialiștii disting pe teritoriul Moldovei nu mai puțin de patru arealuri: zona de Nord, zona Codrilor (Centrală), de Sud-Est (Nistreană), de Sud. Zona Nistreană se extinde în formă de fâșie îngustă de-a lungul malului nistrean. În limitele ei se înscrie centrul de vinificație Purcari. Condițiile climaterice sunt favorabile cultivării soiurilor roșii de struguri - Merlot, Cabernet-Sauvignon și Rara Neagră, în baza cărora se produc vinuri maturate cu gust armonios, complet
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
problemă existentă și la Carahasani, în afara de gunoiștile autorizate pe teritoriul comunei apar haotic gunoiși neautorizate, fapt care contribuie la crearea unor focare de infecție cu influență asupra sănătății locuitorii și cu grav impact asupra mediului înconjurător. Fondul forestier și fâșiile de protecție sunt în special afectate de tăierile ilicite ale fâșiilor forestiere și a pădurilor, pășunatul ilicit în fâșiile regenerate și de depozitarea ilegală a gunoiului la periferia satului. Anual administrația locală cu sprijinul populației, elevilor liceului din localitate sădesc
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
comunei apar haotic gunoiși neautorizate, fapt care contribuie la crearea unor focare de infecție cu influență asupra sănătății locuitorii și cu grav impact asupra mediului înconjurător. Fondul forestier și fâșiile de protecție sunt în special afectate de tăierile ilicite ale fâșiilor forestiere și a pădurilor, pășunatul ilicit în fâșiile regenerate și de depozitarea ilegală a gunoiului la periferia satului. Anual administrația locală cu sprijinul populației, elevilor liceului din localitate sădesc circa de arbori. Pădurile sădite pe terenuri degradate alcătuiesc 42,65
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
la crearea unor focare de infecție cu influență asupra sănătății locuitorii și cu grav impact asupra mediului înconjurător. Fondul forestier și fâșiile de protecție sunt în special afectate de tăierile ilicite ale fâșiilor forestiere și a pădurilor, pășunatul ilicit în fâșiile regenerate și de depozitarea ilegală a gunoiului la periferia satului. Anual administrația locală cu sprijinul populației, elevilor liceului din localitate sădesc circa de arbori. Pădurile sădite pe terenuri degradate alcătuiesc 42,65 ha. Capacitatea instituțională este afectată de reducerea drastică
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
Cele mai scăzute temperaturi ale aerului (-21 - -30 ° C) s-au înregistrat în luna decembrie 1996, iar cele mai înalte (37C - 40C) - în lunile iulie-august 2000 și iulie 2002, izolat depășind maximele istorice. În zona de pe malul Prutului, pe o fâșie restrânsă s-a conservat, datorită gardului de sârmă ghimpată,o vegetație de tip zăvoi. Dintre arbori și arbuști se întâlnesc: plopul alb, plopul tremurător, sălcia albă, cireșul sălbatic, mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
pădurile din jurul satului cresc diverse specii de copaci: stejarul, frasinul, jugastrul, carpenul, ulmul, salcîmul, arțarul și altele. Este vorba de o rezervație peizajistică a cărei suprafață se întinde în jurul localității (nord-sud-est) și constituie aproximativ 80 ha. Mai există și cîteva fîșii forestiere, din care sătenii au tăiat, însă, mulți copaci din lipsă de combustibil necesar pentru încălzire. Faptul respectiv a provocat mici alunecări de teren la vest de sat. În afară de rîul Nistru, mai există și un pîrăiaș, izvorul căruia se găsește
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
fost schimbată, teritoriul său a fost parțial modificat. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Majoritatea teritoriului Comitatului Hunedoara se regăsește azi în județul Hunedoara. O fâșie din partea de est se află în județul Alba. O mică fâșie în vest se află acum în județul Caraș-Severin (comuna Băuțar). În 1910, populația comitatului era de 340.135 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Hunedoara" erau
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Majoritatea teritoriului Comitatului Hunedoara se regăsește azi în județul Hunedoara. O fâșie din partea de est se află în județul Alba. O mică fâșie în vest se află acum în județul Caraș-Severin (comuna Băuțar). În 1910, populația comitatului era de 340.135 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Hunedoara" erau următoarele:
Comitatul Hunedoara () [Corola-website/Science/306003_a_307332]
-
rezervist, a servit în unitățile de recunoaștere ale Corpurilor de Artilerie israeliene și a luat parte la Războiul de Yom Kippur. În anul 1977, s-a mutat împreună cu familia sa în moshav-ul Ganei Tal, din regiunea Gush Katif (aflată în Fâșia Gaza. De profesie este agricultor. A lucrat ca președinte al Consiliului Regional Gush Katif, director-general al Companiei pentru Dezvoltare a Gush Katif, președinte al Consiliului Director al Companiei pentru Dezvoltare al Coastei Negev, membru al Organizației de Populare din Negev
Zvi Hendel () [Corola-website/Science/306035_a_307364]