12,214 matches
-
simpla pregătire paideutică pentru moarte nu-l scutește pe muritor de răsplăți și pedepse după moarte. Dar tocmai acesta este motivul pentru care omul trebuie să fie drept și să se educe continuu, de-a lungul întregii vieți. Despre formarea filosofului găsim la Platon numeroase și insistente precizări cu privire la superioritatea pe care acesta o câștigă printr-o cunoaștere foarte înaltă. În Republica, el folosește de mai multe ori expresia he periagogos téchne (h( periagwgw" tevcnh = „arta pregătirii și a multiplicării cunoștințelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o câștigă printr-o cunoaștere foarte înaltă. În Republica, el folosește de mai multe ori expresia he periagogos téchne (h( periagwgw" tevcnh = „arta pregătirii și a multiplicării cunoștințelor pe calea învățăturii”) pentru a sublinia că aceasta nu este suficientă pentru filosof. El trebuie să ajungă la „adevărata lumină”, unde se află „cunoașterea absolută”, „adevărul cel mai adevărat” (alhvqestaton = „adevărul superlativ, adevărul heliologic”). În conformitate cu „mitul peșterii”, cei care se mulțumesc doar cu „studii propedeutice”, precum cele literare, retorice, matematice, astronomice, medicale etc.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în textul Sfintei Scripturi). Învățăceii eleniști învățau, de exemplu, că Ulise este un simbol de înțelepciune, că Penelopa este un simbol de fidelitate, că Odiseea este o parabolă a destinului ciclic, a predestinării soartei. Această interpretare a fost preluată de filosofii latini, dând naștere expresiei curriculum vitae - și, iată, o folosim și noi pentru a clarifica expresia curriculum educațional...) Etica era nu numai o obsesie școlară. Ea îi obseda pe toți intelectualii eleniști, transformați în kosmopolitoi, „cetățeni ai lumii”, lipsită de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de dezmăț cu Elena. Atare stigmatizări violente inventau nu numai gramaticii, ci și retorii și sofiștii ori de câte ori trebuiau să condamne impietatea și să recompenseze virtutea. Metoda alegoriei inventate se baza pe subtilitățile raționării analogice, ai cărei maeștri au fost dintotdeauna filosofii postsocratici. Și ea a fost asimilată, integral, de către teologii creștini (și de maeștrii Kabbalim ai religiei mozaice!). Ce a determinat obsesia morală a educatorilor eleniști? Fără îndoială, nu pedanteria, ci marele ideal al formării „cetățeanului universal”, kosmopolith". El reprezenta „inima
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu confirmarea doctrinei metempsihotice a lui Pitagora: când marele philosophos a murit, Metapontul și Crotona i-au adus onoruri divine, rezervate până atunci doar eroilor fundamentali și salvatorilor de cetăți. Apoi, eroizarea prin cultură a devenit privilegiul tuturor marilor personalități: filosofii, de la pitagoreici până la Platon, savanții medicinei și astronomiei, fondatorii de secte ș.a. Dar orice gânditor, artist, literat sau discipol al Muzelor putea aspira la titlul de mousikos anér (mousikò" a)nhvr = „om al muzelor”), care echivala cu eroizarea și creșterea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care treceau prin învățătura generală, dar se poticneau în studiul filosofiei. Într-adevăr, pețitorii le dobândeau pe Melantho, Polydora și pe celelalte fete din casă, pe toate, mai curând decât să obțină mâna stăpânei” (Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963, II, 79, p. 179). Acest cirenaic, vestit datorită libertinajului îngrozitor, dar care studiase cu Socrate, considera că orice alt studiu nu era decât o pregătire pentru filosofie. Diogene Laerțiu (op. cit., II, 80
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atunci când Ulise s-a dus în lumea subpământeană i-a văzut de aproape pe toți morții și a făcut cunoștința lor, dar n-a ajuns să dea ochii cu regina lor”. Este vorba de un anume Ariston din Chios, un filosof stoic care, iată, avea opinii similare celor susținute de cirenaic. 7. Despre sistematizarea heptadică a „artelor liberale” de către Dionisios Thrax și Varro a adus argumente F. Marx, în „Prolegomena” la ediția pe care a alcătuit-o operei lui Celsus (Corpus
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
așa este zeitatea, după cum afirmă retorul din Tarent. El rostește după cum urmează: «este numărul șapte hegemon și conducător al tuturor lucrurilor, unul, cel ce ființează în veci, Dumnezeu, statornic, nemișcat, mereu identic și egal cu sine» ș...ț. Din cauza aceasta filosofii compară hebdomada cu «Nike fără de mamă» și cu «Fecioara» care, precum povestește legenda, se ivi dintr-odată, zămislindu-se din creierul lui Zeus; iar pitagoreii o compară cu hegemonul tuturor lucrurilor ș...ț, hegemon a cărui icoană, pe bună dreptate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un hidden curriculum nou prin care indivizii învățau să se adapteze la anarhie, să supraviețuiască și să înfrunte infernul diurn. Dar nu toți au rezistat și au căutat soluții mai sigure. Unii - precum sclavul eliberat Epictet, împăratul Marcus Aurelius și filosoful Seneca - au reînviat stoicismul. O „soluție păgână” - atât de apropiată de cea creștină, încât puteau fi confundate. „Retragerea în sine”, „libertatea interioară”, sustine et abstine, sua (fără) aliena - iată câteva metode de evitare a „nebuniei lumii” de către acești noi admiratori
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Prinz, Mönchtum und Gesellschaft im Frühmittelalter, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1976. Despre Școala de la Lérins: S. Pricoco, L’isola dei santi. Il cenobio di Lerino e le origini del monachesimo gallico, Edizioni dell’Ateneo e Bizzarri, Roma, 1978; S. Pricoco, Monaci, filosofi e santi. Saggi di storia della cultura tardoantica, Rubbettino Editore, Soveria Mannelli, Cosenza, 1992; Eucherius, „De laude eremi” (în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, ed. cit.). Despre Benedictus: Luc D’Achery, Jean Mabillon, Acta sanctorum Ordinis S. Benedicti, Paris, 1668-1701; Corpus
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
urgia Războiului de 30 de ani era în toi. Cartea din 1628, Atalanta fugiens (Atalanta fugind), pe care i-o publicase De Bry la Oppenheim, este, în mod evident, rozicruciană și giordanistă. Pe una dintre pagini apare frapanta emblemă a filosofului care, cu un felinar în mână, urmărește pașii Naturii. Era ideea lui Bruno din Articuli adversus mathematicos (Praga, 1588), în care Giordano susținea că trebuie să observăm doar vestigiile sau pașii Naturii care „strigă pretutindeni să fie auzită” - cercetătorul neavând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rândurile sale mai mulți speculativi. În 1620, un speculativ, Inigo Jones, pe care Comenius l-a cunoscut, a devenit chiar Mare Maestru al Masonilor Englezi. El era și un „maestru al lucrării” - fiind arhitect, dar și un om cultivat, un filosof pasionat de simbolistică și ezoterism. Așadar în primele decenii ale secolului al XVII-lea, masoneria era într-un alert proces de schimbare. Campionajele muncitorești de altădată se împuținau și își reduceau zilnic numărul de aderenți. Locul lor era luat de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
omenești. Bayle a adunat acolo aproape orice mizerie. Erorile anticilor, prejudecățile medievalilor și turpitudinile contemporanilor. Nu a uitat indecențele și perversiunile, ticăloșiile și crimele, depravările și escrocheriile. Și nu a uitat nici un autor al acestora - de la papi și regi până la filosofi și slujitorii științelor oculte. Suma viciilor și a prostiei! Bayle propovăduia, în schimb, știința adevărată, toleranța și evitarea credinței oarbe în Dumnezeu. Cartea a stârnit un uriaș interes în rândul masonilor, devenind curând „îndreptarul” tuturor lojilor. Ultimul Mare Maestru al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
științe ale Diavolului sau Duhului Rău”, dar vor continua să fie „frați caritabili”, „cavaleri ai Crucii Roșii” și ai „Sfântului Gheorghe”. Învățătura rozicruciană urma așadar să fie absolută și definitivă. Peste un secol o vor relua cel puțin câțiva dintre filosofii germani care au slujit sau simpatizat cu Iluminismul: Immanuel Kant, care în Critica rațiunii pure stabilește limitele puterii omenești de a cunoaște, iar în Critica rațiunii practice formulează vestitul „imperativ categoric” al moralității absolute; G.W.F. Hegel, cel care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
University of Chicago și a predat la Columbia University și Ohio State University, recunoscute în epocă pentru promovarea ideilor puerocentriste și progresiviste. Colaborarea îndelungată cu W.W. Charters la Chicago l-a marcat. Dar în 1929 l-a întâlnit pe filosoful Boyd Bode la Ohio State University, cu care s-a împrietenit. Acesta din urmă l-a orientat în direcția unei gândiri curriculare mult mai comprehensivă, mai detașată de obsesiile eficientiste ale lui Charters și Bobbitt. Ralph Tyler a fost și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
realizarea acesteia prin viziuni curriculare foarte diferite. Boyd Henry Bode (1873-1953), colegul lui Charters de la Ohio State University, l-a criticat pe acesta și pe progresiviști în termeni violenți în lucrarea sa din 1927 Modern Educational Theories 9. Bode era filosof și gândea ca un filosof. I-a atacat vehement și pe Bobbitt, Charters și Snedden. Lui Bobbitt i-a reproșat că trivializează curriculumul; lui Charters i-a demonstrat că job analysis pe care o folosea în designul curricular era reducționistă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
foarte diferite. Boyd Henry Bode (1873-1953), colegul lui Charters de la Ohio State University, l-a criticat pe acesta și pe progresiviști în termeni violenți în lucrarea sa din 1927 Modern Educational Theories 9. Bode era filosof și gândea ca un filosof. I-a atacat vehement și pe Bobbitt, Charters și Snedden. Lui Bobbitt i-a reproșat că trivializează curriculumul; lui Charters i-a demonstrat că job analysis pe care o folosea în designul curricular era reducționistă și dezumanizantă; pe Snedden l-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
urmare, sistemul educațional slujește - total sau parțial - valorile societății respective. Curriculumul, ca „proces”, „produs” și „demers”, satisface prin componentele sale aceste exigențe structural-funcționale. Dar cum pot fi dezvoltate curricula cât mai satisfăcător? Curriculumul Academiei lui Platon era derivat de marele filosof al Antichității din viziunea sa social-politică și paideutică. Curriculumul școlilor ecleziastice medievale era impus arbitrar de necesitățile formării preoților și monahilor. Cele „șapte arte liberale” nu erau însușite datorită valorii intrinsece a acestor discipline, ci pentru a sluji misiunii de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a invocat ca „sprijin științific” pentru „noua orientare a curriculumului” așa-zisa „a treia forță din psihologie” (third force psychology), reprezentată de americanii Abraham Maslow și Carl Rogers. Dar pledoariile sale pentru „reumanizarea curriculumului” erau argumentate și prin invocarea unor filosofi precum Eric Fromm și Herbert Marcuse. „Umanismul” pentru care pleda Louise Berman era cel existențialist, în special din „existențialismele” formulate de Kierkegaard, Jean-Paul Sartre și Albert Camus. Dar domeniul o obliga, în mod fatal, să adopte o logică teleologică a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că, dincolo de rigoare și coerență, Raționalul lui Tyler împingea spre o anumită artificialitate primejdioasă. În preajma anului 1940, gândirea lui Schwab a traversat un moment de cotitură, provocat de o întâlnire crucială și o descoperire tulburătoare. Atunci l-a cunoscut pe filosoful Richard McKeon, fost discipol și coleg al lui John Dewey la Columbia University. McKeon era preocupat de hermeneutică și de problematica dezvăluirii și înțelegerii sensurilor și semnificațiilor - un domeniu care lui Schwab îi era total străin, datorită convingerilor behavioriste și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mult decât un britanic?” Această interogație parafraza pe un ton glumeț frământarea eroului lui Bernard Shaw, Mr. Henry Higgins: „De ce o femeie nu poate fi mai mult decât un bărbat?”. Este ironia pe care a folosit-o de câteva ori filosoful și teoreticianul britanic Robin Barrow după ce a analizat situația curriculumului din țările Americii de Nord, SUA și Canada (1975, 1976, 1978, 1980)45. Deși englez, Barrow a trăit mult timp în Canada, unde a predat la Simon Fraser University din Vancouver. Aceasta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
I-au reproșat că a analizat numai curriculumul tradițional, nu și pe cel modern și că, nefiind american, are o viziune limitată asupra școlii americane 46. Dar cunoașterea exactă a situației și sagacitatea lui Barrow sunt dincolo de orice îndoială. Era filosof și literat și, în consecință, se exprima ca atare. El a satirizat întreaga tradiție a teoriei curriculare americane care, în anii ’70, ajunsese la un scientism pragmatic găunos și fără orizont. Teoreticienii și designerii erau preocupați de corectitudinea corelațiilor, de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Lang, New York, 2001, pp. 204-206. 47. R. Barrow, Giving Teaching Back to Teachers: A Critical Introduction to Curriculum Theory, Barnes & Noble, Totowa, 1984, pp. 59-60. Textul este numai un exemplu dintre numeroasele „critici ucigașe” aduse de acest talentat literat și filosof britanic curriculumului modern american. În acest paragraf, el comentează satiric metodologia mecanicisto-inginerească de construire a curriculumului. Există însă comentarii la fel de „spumoase” cu privire la obiective, design, strategii, implementare etc. 48. Ibidem, p. 56. 49. Ibidem, p. 35. 50. R. Barrow, Understanding Skills
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au fost gânditori europeni în vogă în anii ’60-’70: J. Lacan (teoria subiectului decentrat), Michel Foucault (teoria destructurării, teoria discursului), Jacques Derrida (teoria deconstrucției). Asupra postmodernismului propriu-zis au stăruit Baudrillard, Lyotard, Jameson, Vattimo și De Bord. Alți teoreticieni și filosofi au incitat gândirea curriculară postmodernă și pedagogia poststructuralistă: Deleuze, Guattari, Kristeva, Rorty, Descombes ș.a. Exegeții postmodernismului, poststructuralismului și destructuralismului revendică operele lui Nietzsche și Heidegger ca rădăcini ale acestui nou mod de a filosofa; se pot găsi, într-adevăr, „semințe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dar cu condiția ca ei să coboare din elizeele teoriei în realitatea practică a școlii. Expresia theory into practice este laitmotivul pedagogiei hiperraționalizate. Adepții acestui curent consideră că sarcina de a introduce teoria în practică nu îi poate reveni teoreticianului filosof, ci unui expert mai modest, care este „consultantul”. Consultantul nu informează pe cutare sau cutare client cum trebuie să fie un anumit curriculum; el trebuie să ofere soluții pe care clienții ar dori să le articuleze în curriculumul existent. Clienții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]