9,441 matches
-
descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută la excese comportamentale, la adolescenții studenți balanța înclină în favoarea tipului de personalitate unitar și armonios dezvoltat, fapt care este în acord cu tendința de stabilizare a personalității la această vârstă. Maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacității de cunoaștere, apariția unor dorințe și sentimente necunoscute până acum dau adolescentului impresia că este o persoană nouă. Pentru a se afirma însă ca altul, el repudiază trecutul, respinge concepțiile celor din jur (părinți în primul rând), căutând
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
fizice și sexuale este prezența spermei în urină care marchează debutul fertilității masculine. Momentul de început al acestui fenomen este destul de variabil; pentru 2% dintre băieți se întâmplă la 12 ani, iar pentru 24% la 15 ani. Schimbările din planul fiziologic nu rămân fără impact în planul psihologic. Adolescența este, probabil, cea mai „chinuitoare” perioadă a vieții. Adolescenții au impresia că toată lumea se uită la ei și le urmărește fiecare mișcare, iar corpul lor îi trădează întotdeauna. Vocea băieților „chițăie” în
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
străduie să pară maturi, iar penisul în erecție devine vizibil în cel mai nepotrivit moment. Fetele sunt îngrijorate de mărimea sânilor sau de posibilitatea de a-și păta hainele în timpul menstruației. De aceea impactul psihologic pe care îl au schimbările fiziologice nu este deloc surprinzător. Unul dintre paradoxurile acestei vârste este conflictul între dorința adolescentului de a fi unic, diferit de ceilalți, de a avea propria identitate și dorința de a fi exact ca prietenii săi. Aceasta devine o problemă pentru
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
timpuriu sunt considerate mai puțin sociabile, mai puțin expresive, mai introvertite, mai timide. Totuși s-a constatat că ele reușesc mai bine în viața adultă deoarece capătă experiență încercând să rezolve aceste probleme „chinuitoare” din perioada adolescenței. Un alt proces fiziologic, cu impact în plan psihologic, numai în cazul fetelor însă, este începutul menstruației. Majoritatea fetelor află despre aceasta de la mamele lor, cele mai multe nu sunt pregătite să facă față acestui eveniment. Multe femei din SUA își amintesc de debutul menstruației ca
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
palatali și velari, a căror insuficiență se repercutează și asupra elementelor de articulare neafectate, antrenând tulburarea tuturor funcțiilor aparatului fonator. Sistemul fonologic normal - la nivelul limbajului și vorbirii - încearcă să se adapteze conform legii lui Schultz, a minimului de efort fiziologic la condițiile instrumentale, pe care le are la dispoziție, reducând sau amplificând rhinodislalia. 1.1. Delimitare terminologică și de esență În cadrul acestei patogenii, tulburările de vorbire au atras atenția încă din 1877, odată cu cea dintâi monografie modernă „Defectele de vorbire
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se realizează prin noile tehnici de explorare radiografice, electronice, radio-cinematografice, sonografice, aprofundându-se patogenia tulburărilor fonetice și lingvistice cu etiologie diferită. Pentru a aborda domeniul atât de spinos al tulburărilor instrumentale de origine rhinolalică, trebuie să luăm în considerație datele fiziologice și fiziopatologice ale vorbirii în raport cu achizițiile progresului de azi în disciplinele mai sus menționate. La acest nivel se impune o prezentare succintă a elementelor de psihofiziologie a fonației pentru a înțelege mecanismul de producere al rhinolaliei, structura și dinamica afecțiunii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
spune: „Perfecta realizare a cuvântului este o artă. Aceasta nu se poate fără proporții și armonie, fără ansamblul calităților născute și dobândite, care reflectă posibilitățile intelectuale ale executantului. Execuția artistică comportă o bază tehnică constituită pe un trepied fundamental: actele fiziologice, actele psihologice și muzicalitatea, care comandă valoarea expresională” (186; p.3). Vorbirea este o formă de exprimare a limbajului, fenomen individual din punct de vedere psihofiziologic și social prin conținutul său de gândire și cunoaștere, precum și prin forma sa lingvistică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
salvelor recurențiale care cad pe mușchiul tiroaritenoidian intern, cum au arătat de fapt și experiențele lui André Moulonguet în 1953” (86; p.80). Sunetul laringian își continuă drumul prin cavitățile supraglotice unde se petrec o serie de fenomene fizice și fiziologice prin care se îmbogățesc cu anumite particularități fonetice și lingvistice „variațiile periodice de presiune ale aerului în cavitățile supraglotice cu participarea mecanismului linguo-palatal, constituind procesul acustic denumit voce” (60 a; p.26). 1.3.3. În sistemul de rezonatori are
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
oprirea aerului, urmat apoi de un lejer zgomot de explozie ca în: m, p, b, și continuu fără oprirea aerului dar cu un zgomot de frecare în fricativele semioclusive f, v. Aceste opoziții se manifestă și din punct de vedere fiziologic, consoanele oclusive fiind produse prin închiderea netă a pasajului de aer ca în „P” și consoanele constrictive fiind produse prin frecarea aerului în pasajul de trecere ca în „F” (fig.6) A doua opoziție, calitatea de surde-sonore, puternice și slabe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
netă a pasajului de aer ca în „P” și consoanele constrictive fiind produse prin frecarea aerului în pasajul de trecere ca în „F” (fig.6) A doua opoziție, calitatea de surde-sonore, puternice și slabe ca intensitate. Din punct de vedere fiziologic, aceste opoziții se traduc fără vibrație de corzi vocale în consoanele surde (p) și cu vibrații de corzi vocale în consoanele sonore (b). A treia opoziție din punct de vedere acustic împarte consoanele în: orale - cu rezonanță orală și nazală
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
A treia opoziție din punct de vedere acustic împarte consoanele în: orale - cu rezonanță orală și nazală - cu rezonanță nazală p-b = sunete clare; m-n = sunete sumbre. Și aceste două tipuri de consoane se opun din punct de vedere fiziologic: în consoanele orale aerul expirat iese pe gură vălul palatin fiind ridicat; în consoanele nazale aerul expirat iese pe gură și pe nas, vălul palatin fiind lăsat în jos. (Fig. 7) Tabelul 3 sintetizează aceste date. Astfel, vălul palatin închide
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
închidere în sens antero-posterior. Important pentru vorbire este folosirea coordonată a mușchilor care acționează în cele trei sfinctere (sau valve) care controlează curentul de aer respirat la nivelul buzelor, laringelui și nasofaringelui. Coordonarea este normală chiar de la naștere pentru procesele fiziologice ale respirației, suptului și deglutiției, ale fonației, apărând odată cu primele țipete care în primele zile de la naștere sunt de tip nasal. Respirația se efectuează prin nas cu sfincterul nasofaringian deschis sau prin gură cu palatul moale ridicat și cu sfincterul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a lui Paul din Egina se vorbește despre „mutilațiile buzei”*). Celsius dă o descriere amănunțită despicăturii de buză, considerând-o ca o situație care „împiedică vorbirea”. Descrierea lui este importantă fiind prima care privește aceste anomalii „din punct de vedere fiziologic și mai ales fonetic”*). În Evul Mediu, despicăturile congenitale ale feței sunt privite ca produsul unor fapte diabolice, iar Renașterea caracterizată prin înflorirea științei și a culturii face încercări descriptive fantastice (Ambroise Paré, Licetus, Andromad)*). Callen, în cartea sa „Medicus
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
aparatului fonator frânează dezvoltarea limbajului prin imposibilitatea articulării fonetice, fapt pus în evidență numai în perioada achiziției acestuia. Aceste aspecte aparente și transitorii determină adesea erori de diagnostic. În cazurile descrise vedem cum insuficiența organelor fonatoare poate fi anatomică și fiziologică, cauza tulburărilor de articulare, dar direct influențate de condițiile de învățare a sistemului fonematic al limbii materne. Trebuie să se facă o distincție netă între acești parametri necesari stabilirii diagnosticului logopedic, precum și a metodologiei terapeutice, element cheie a succesului logopedic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
funcțională dintre elementele aparatului fonator. Elementele aparatului fonator nelezate de malformație ca: laringele, limba, maxilarul și buzele în cazul unei despicături simple de văl, răspund de o serie de greșeli pe care le fac în articularea consoanelor și sunt antrenate fiziologic de insuficiența velară, în complicarea tulburărilor rhinodislalice. Insuficiența velară determină prin pierderea de aer nasal modificarea presiunii intraorale și antrenează consecutiv o serie de greșeli ale celorlalte elemente ale aparatului fonator așa fel încât apare o asinergie de contracție a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ascultător trebuie să figureze printre „preliminariile limbajului” operațiile fonologice și gramaticale de mai târziu, mijlocite prin opozițiile fonatorii care servesc comunicării încă din primul an (170; p.7). Gânguritul și lalalizarea premerg conduitele verbale propriu-zise ce se dezvoltă odată cu schimbările fiziologice care permit poziția, creșterea tonusului muscular în special în buze și limbă. Consoanele produse posterior laringelui (din gungurit) alternează vocalele produse anterior prin întredeschiderea gurii și vin să se adauge sunetelor care cer o mare mobilitate a limbii și a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
numeroși autori să admită că sunetele limbajului sunt achiziționate gradat și că sunetele complexe sunt construite pornind de la cele mai simple, lucru verificat în practica logopedică cu copii malformați. Schultz subliniază că evoluția lalalizării este supusă celui mai mic efort fiziologic și că emisiunile fonetice ale copilului evoluează de la foneme labiale către sunete care cer un mai mare efort, adică sunetele linguo-velare. Ombredanne (131) constată această remarcă deja veche și de acord cu Irwin arată că desfășurarea progreselor fonemelor se face
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
neputincioasă în fața rezolvării acestei laturi a problemei (207; p.11). În cercetarea noastră am vrea să ținem seama de faptul semnalat de T. Slama Cazacu și anume că „sunetele vorbirii fac parte dintr-un fenomen uman complex, ale cărui coordonate fiziologice și psihice nu pot fi neglijate” (175; p.387). Pentru a aprecia tulburările fono-articulatorii din planul sonor al limbajului afectat de nasonanță, trebuie să ne gândim în primul rând la faptul că sunetele limbajului uman se deosebesc de celelalte sunete
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ZAPAN „Perfecta realizare a cuvântului este o artă. Aceasta nu se poate fără proporții și armonie, fără ansamblul calităților născute și dobândite, care reflectă posibilitățile intelectuale ale executantului. Execuția artistică comportă o bază tehnică constituită pe un trepied fundamental: actele fiziologice, actele psihologice și muzicalitatea, care comandă valoarea expresională” Suzanne Borel - Maisonny Capitolul precedent a analizat dezvoltarea limbajului la copilul rhinolalic după ce am stabilit tipurile de fonație și sistemul de notație diferențiat, necesar aprecierii diagnostice. În cele ce urmează ne propunem
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
planul sonor al limbii, în organizarea fonemelor vocale și consoane, fenomen concomitent în apariția și dezvoltarea sistemului fonematic, în procesul complex de achiziție a limbajului. Conform legii lui Schultz citat de Martinet (108; p.264-265), a celui mai mic efort fiziologic, achiziția fonematică evoluează de la foneme labiale către cele care cer un mai mare efort linguo-velar. Ombredanne (1939) constată această remarcă deja veche și de acord cu Irwin arată că desfășurarea progreselor fonemelor se face de la cele care implică o slabă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pierzând pentru interlocutor semnificația reală. Multă vreme după apariția primelor cuvinte, copilul cu insuficiență velară nu poate pronunța corect cuvântul tata, înlocuind fonema „t” cu „h”, cu „c” cu suflu nasal. Frecvența acestor fenomene tot mai sporită, capătă o semnificație fiziologică, în cazul categoriei de subiecți cercetați și studiul nostru încearcă să calculeze entropia după metoda lui C. E. Shanon (1948) a cantității de informație (165; p. 379-423) corespunzătoare fiecărui fenomen de dezordine la nivelul fonologic, sistemul lexical și gramatical păstrându-se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
încearcă să calculeze entropia după metoda lui C. E. Shanon (1948) a cantității de informație (165; p. 379-423) corespunzătoare fiecărui fenomen de dezordine la nivelul fonologic, sistemul lexical și gramatical păstrându-se în limitele largi ale normalului. Din punct de vedere fiziologic, formațiunile eronate ale structurii sonore fonemice se fixează prin reflexe condiționate și se perpetuează în lanț, în vorbire, dacă nu se intervine pentru remedierea lor. Studiul frecvenței fenomenelor în desordine în sistemul fonologic ne dezvăluie gradul de organizare și dezorganizare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
palatul pentru frumusețea palatului, ci pentru a-i restabili funcția și operația este reușită când din nou există această funcție” (204; p.360). În acest sens nu trebuie să uităm că intervenția chirurgicală oferă numai posibilitatea de a pune funcția fiziologică pe făgașul normal, rezultatul operator fiind pus în valoare numai în colaborare cu specialistul logoped, cu psihopedagogul, deoarece funcționarea normală a elementelor operate nu se poate dobândi decât numai prin educație. Actului operator trebuie să-i urmeze cu necesitate un
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nu poate și nu trebuie să fie ruptă de teorie și o teorie științifică are valoare numai atunci când poate indica practicii soluții și directive sigure. Din investigațiile efectuate s-a constatat că insuficiența organelor fonatoare postoperatorie atât anatomică cât și fiziologică determină tulburări fono-articulatorii într-o formă proprie fiecărui individ sub influența unor „n” factori care acționează diferit asupra achiziției fonetismului limbii materne. Între acești parametri trebuie făcută o distincție netă necesară atât stabilirii diagnosticului cât și precizării metodologiei terapeutice adecvate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
psiho-afectivă pozitivă trebuie să se instaleze prin intermediul familiei încă înainte de a începe terapia vorbirii propriuzise, care în general este o lecție cu conținut logopedic și în care se cere copilului să colaboreze cu toată ființa lui pentru a depăși dificultățile fiziologice specific velare. Atingerea acestor performanțe, angajează ajutorul afectiv al părinților pentru a întări energia de care copilul are nevoie să continue exercițiile acasă, după indicații. Influența psiho-afectivă pozitivă exercitată de mediul familial asupra învățării limbii devine indispensabilă în condițiile copilului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]