5,600 matches
-
fără vîscozitate, adică nu opun rezistență la deformare. Ulterior, a fost dezvoltat și modelul de "fluid real". Fluidele reale sunt tot medii omogene și continue, dar care opun rezistență la deformare, care este determinată de forțele de frecare dintre straturile fluidului în curgere. Proprietatea fizică ce caracterizează intensitatea acestor forțe de frecare este vîscozitatea.
Mecanica fluidelor () [Corola-website/Science/309561_a_310890]
-
este o mașină termică cu aer cald cu ciclu închis regenerativ, cu toate că incorect, termenul deseori este utilizat pentru a se face referire la o gamă mai largă de mașini. În acest context, "ciclu închis" înseamnă că fluidul de lucru este într-un spațiu închis numit sistem termodinamic, pe când la mașinile cu "ciclu deschis" cum este motorul cu ardere internă și anumite motoare cu abur, se produce un permanent schimb de fluid de lucru cu sistemul termodinamic înconjurător
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
acest context, "ciclu închis" înseamnă că fluidul de lucru este într-un spațiu închis numit sistem termodinamic, pe când la mașinile cu "ciclu deschis" cum este motorul cu ardere internă și anumite motoare cu abur, se produce un permanent schimb de fluid de lucru cu sistemul termodinamic înconjurător ca parte a ciclului termodinamic; "regenerativ" se referă la utilizarea unui schimbător de căldură intern care mărește semnificativ randamentul potențial al motorului Stirling. Există mai multe variante constructive ale motorului Stirling din care majoritatea
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
clericul Dr. Robert Stirling și brevetat de acesta în anul 1816. Data la care s-a încetățenit denumirea simplificată de motor Stirling nu este cunoscută, dar poate fi estimată spre mijlocul secolului XX când compania Philips a început cercetările cu fluide de lucru altele decât aerul - în instrucțiunile de utilizare MP1002CA este încă denumită ca 'motor cu aer'. Tema principală a brevetului se refera la un schimbător de căldură pe care Stirling l-a denumit "economizor" pentru că poate contribui la economisirea
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
o serie de brevete și a acumulat o cantitate mare de cunoștințe referitoare la tehnologia motoarelor Stirling, care ulterior au fost vândute ca licență altor firme. Deoarece ciclul motorului Stirling este închis, el conține o cantitate determinată de gaz numit "fluid de lucru", de cele mai multe ori aer, hidrogen sau heliu. La funcționare normală motorul este etanșat și cu interiorul lui nu se face schimb de gaz. Spre deosebire de alte tipuri de motoare nu sunt necesare supape. Gazul din motorul Stirling, asemănător altor
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
de combustibil, iar schimbătorul de căldură rece este în legătură cu un radiator extern de exemplu radiator cu aer. O schimbare intervenită în temperatura gazului atrage după sine modificarea presiunii, în timp ce mișcarea pistonului contribuie la compresia și destinderea alternativă a gazului. Comportarea fluidului de lucru este conformă legilor gazelor perfecte care descriu relația dintre presiune, temperatură și volum. Gazul fiind în spațiu închis, la încălzire se va produce o creștere de presiune care va acționa asupra pistonului de lucru cauzând deplasarea acestuia. La
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
fi nevoie de mai puțin lucru mecanic pentru comprimarea lui la deplasarea pistonului în sens invers, rezultând un excedent energie mecanică. Multe motoare Stirling performante sunt presurizate, adică presiunea medie din interior este mai mare decât cea atmosferică. Astfel masa fluidului de lucru este mai mare, ca urmare cantitatea de energie calorică vehiculată, deci și puterea motorului va fi mai mare. Creșterea presiunii atrage și alte modificări cum ar fi mărirea capacității schimbătoarelor de căldură precum și cea a regeneratorului. Aceasta la
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
puterii dezvoltate. Construcția motorului Stirling este astfel o problemă de optimizare a mai multor cerințe de multe ori contradictorii. Experiențele cu aer sub presiune au fost cele care au condus firma Philips la trecerea de la aer la alte gaze ca fluid de lucru. La temperaturi mari, oxigenul din aer avea tendința de a reacționa cu lubrifianții motorului, aceștia fiind îndepărtați de pe segmenții de etanșare, colmatând schimbătoarele de căldură și prezentând chiar pericol de explozie. Ulterior s-a constatat că anumite gaze
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
la o temperatură intermediară care altfel ar fi schimbată cu mediul înconjurător, ceea ce va contribui la apropierea eficienței motorului de cea a ciclului Carnot lucrând între temperaturile maximă și minimă. Regeneratorul este un fel de schimbător de căldură în care fluidul de lucru își schimbă periodic sensul de curgere - a nu se confunda cu un schimbător de căldură în contracurent în care două fluxuri separate de fluid circulă în sensuri opuse de o parte și de alta a unui perete despărțitor
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
temperaturile maximă și minimă. Regeneratorul este un fel de schimbător de căldură în care fluidul de lucru își schimbă periodic sensul de curgere - a nu se confunda cu un schimbător de căldură în contracurent în care două fluxuri separate de fluid circulă în sensuri opuse de o parte și de alta a unui perete despărțitor. Scopul regeneratorului este de a mări semnificativ eficiența prin „reciclarea” energiei termice din ciclu pentru a micșora fluxurile termice din cele două schimbătoarele de căldură, adeseori
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
ambiant, poate fi utilizată pentru asigurarea diferenței de temperatură. Sursa rece apare în locul unde se utilizează lichide criogenice sau gheață. Pentru a se putea genera puteri semnificative la diferențe mici de temperaturi este nevoie a se vehicula mari cantități de fluid prin schimbătorul de căldură extern, ceea ce va cauza pierderi suplimentare și va reduce randamentul ciclului. Deoarece sursa de căldură și gazul de lucru sunt separate printr-un schimbător de căldură, se poate apela la o gamă largă de surse de
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
ecuației diferențiale a mișcării unde formula 28, formula 29, și formula 30 reprezintă masa, viteza, respectiv, sarcina particulei, iar formula 31 și formula 32, intensitatea câmpului electric și inducția câmpului magnetic. Modelul nu poate da informații despre particulele neutre. Modelul macroscopic prezintă plasma ca un fluid. Modelul este preluat din mecanica fluidelor la care se adaugă interacțiunea cu câmpurile electromagnetice. Particula elementară de fluid trebuie să fie suficient de mică pentru ca parametrii plasmei să nu varieze considerabil în interiorul său, dar suficient de mare pentru ca numărul de
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
formula 29, și formula 30 reprezintă masa, viteza, respectiv, sarcina particulei, iar formula 31 și formula 32, intensitatea câmpului electric și inducția câmpului magnetic. Modelul nu poate da informații despre particulele neutre. Modelul macroscopic prezintă plasma ca un fluid. Modelul este preluat din mecanica fluidelor la care se adaugă interacțiunea cu câmpurile electromagnetice. Particula elementară de fluid trebuie să fie suficient de mică pentru ca parametrii plasmei să nu varieze considerabil în interiorul său, dar suficient de mare pentru ca numărul de ioni, electroni și neutri din interiorul
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
formula 32, intensitatea câmpului electric și inducția câmpului magnetic. Modelul nu poate da informații despre particulele neutre. Modelul macroscopic prezintă plasma ca un fluid. Modelul este preluat din mecanica fluidelor la care se adaugă interacțiunea cu câmpurile electromagnetice. Particula elementară de fluid trebuie să fie suficient de mică pentru ca parametrii plasmei să nu varieze considerabil în interiorul său, dar suficient de mare pentru ca numărul de ioni, electroni și neutri din interiorul său să se mențină constant în timp. Distribuțiile vitezelor sunt de tip
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
timpul în care variază considerabil parametrii plasmei. În acest fel se asigură atingerea unei stări de ehilibru, caracterizată de distribuția Maxwell a vitezelor. Modelul poate fi aplicat și plasmelor necolizionale. Plasma poate fi considerată ca fiind alcătuită din mai multe fluide. Spre exemplu, o plasmă simplă conține un fluid electronic și unul ionic care interacționează prin intermediul câmpurilor electric și magnetic și a ciocnirilor. Interacțiunea cu fluidul atomilor neutri se face exclusiv pe baz ciocnirilor între particulele de fluid. Modelul unifluid (sau
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
acest fel se asigură atingerea unei stări de ehilibru, caracterizată de distribuția Maxwell a vitezelor. Modelul poate fi aplicat și plasmelor necolizionale. Plasma poate fi considerată ca fiind alcătuită din mai multe fluide. Spre exemplu, o plasmă simplă conține un fluid electronic și unul ionic care interacționează prin intermediul câmpurilor electric și magnetic și a ciocnirilor. Interacțiunea cu fluidul atomilor neutri se face exclusiv pe baz ciocnirilor între particulele de fluid. Modelul unifluid (sau magnetohidrodinamic) este folosit pentru studiul fenomenelor lent variabile
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
fi aplicat și plasmelor necolizionale. Plasma poate fi considerată ca fiind alcătuită din mai multe fluide. Spre exemplu, o plasmă simplă conține un fluid electronic și unul ionic care interacționează prin intermediul câmpurilor electric și magnetic și a ciocnirilor. Interacțiunea cu fluidul atomilor neutri se face exclusiv pe baz ciocnirilor între particulele de fluid. Modelul unifluid (sau magnetohidrodinamic) este folosit pentru studiul fenomenelor lent variabile în timp. Plasma va fi descrisă de parametri ce însumează mărimile fizice asociate fluidelor electronic și ionic
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
din mai multe fluide. Spre exemplu, o plasmă simplă conține un fluid electronic și unul ionic care interacționează prin intermediul câmpurilor electric și magnetic și a ciocnirilor. Interacțiunea cu fluidul atomilor neutri se face exclusiv pe baz ciocnirilor între particulele de fluid. Modelul unifluid (sau magnetohidrodinamic) este folosit pentru studiul fenomenelor lent variabile în timp. Plasma va fi descrisă de parametri ce însumează mărimile fizice asociate fluidelor electronic și ionic. Modelul cinetic se aplică în cazul în care vitezele particulelor nu pot
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
ciocnirilor. Interacțiunea cu fluidul atomilor neutri se face exclusiv pe baz ciocnirilor între particulele de fluid. Modelul unifluid (sau magnetohidrodinamic) este folosit pentru studiul fenomenelor lent variabile în timp. Plasma va fi descrisă de parametri ce însumează mărimile fizice asociate fluidelor electronic și ionic. Modelul cinetic se aplică în cazul în care vitezele particulelor nu pot fi descrise de o funcție de distribuție maxwelliană. Calculul distribuțiilor se face cu ajutorul ecuației Maxwell-Boltzmann. Reprezentarea funcției formula 33 se face în spațiul fazelor, un spațiu cu
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
mișcării complet dezordonate a moleculelor unui gaz aflat în stare de echilibru termic o reprezintă mișcarea browniană cunoscută încă din 1827 și explicată din punct de vedere cantitativ de către Albert Einstein în 1905 prin efectul ciocnirilor întâmplătoare dintre moleculele unui fluid . În 1920, Otto Stern imaginează și realizează un experiment pentru determinarea vitezei moleculelor care a permis pe lângă determinarea cantitativă a vitezei medii și o apreciere calitativă a distribuției moleculelor după viteză . La propunerea lui Stern, în 1927, Costa, Smith și
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
care au fost retrase, inginerii de zbor și-au pus șepcile în acel spațiu înainte de a se răci, unde au rămas până azi. Pentru a răci cabina, se folosea combustibilul ca schimbător de căldură. În același fel era răcit și fluidul hidraulic. În timpul zborului supersonic, ferestrele cabinei se încălzeau puternic. Datorită vitezei relativ ridicate, de circa 400 km/h, Concorde avea nevoie de frâne excelente. Concorde folosea un sistem anti-blocaj, ce prevenea blocarea roților în cazul aplicarii unei forțe de frânare
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
Spermă (gr. σπέρμα, spérma, „sămânță“, de la verbul σπείρειν, speírein „a însămânța“) este un fluid organic, cunoscut de asemenea și sub denumirea de lichid seminal, care poate să conțină spermatozoizi. Este secretata de gonade și alte organe sexuale ale unor masculi sau hermafrodiți și pot fertiliza ovulele femelelor. La oameni, lichidul seminal conține câteva elemente
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
sexul oral, insă cercetătorii ipotetizează aceste beneficii. Spermă poate să fie un purtător pentru multe boli cu transmitere sexuală, inclusiv HIV, virusul care cauzeaza SIDA. Prezența sângelui în spermă poate fi insesizabila(poate fi observat doar microscopic) sau vizibil în fluid. Cauza acesteia poate fi rezultatul unor inflamații, infecții, blocaje sau râniri ale tractului reproducător masculin sau o problemă de natură internă a uretrei, testiculelor și prostatei. Stabilirea cauzei sângelui în spermă necesită numeroase analize și teste urogenitale. În cazuri rare
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
blocaje sau râniri ale tractului reproducător masculin sau o problemă de natură internă a uretrei, testiculelor și prostatei. Stabilirea cauzei sângelui în spermă necesită numeroase analize și teste urogenitale. În cazuri rare, unii oameni au experimentat reacții alergice cauzate de fluidele seminale, alergii cunoscute că hipersensibilitate la plasma seminala. Simptomele pot fi localizate sau sistematice, putând include mâncărimi vaginale, roșeața, umflături sau vezicule la 30 de minute după un contact. Totodată au inclus și dificultate în respirație. Cea mai bună cale
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
bună cale de a testa sensibilitatea umană față de plasma seminala este folosirea prezervativului în timpul actului sexual. Dacă simptomele dispar la înlăturarea prezervativului, este posibilă prezenta sensibilității cauzate de spermă. Ușoare cazuri de alergii pot fi depășide prin expunerea repetată la fluidul seminal. În cazuri mai severe, este important să se apeleze la sfatul unui medic, mai ales când un cuplu apelează la inseminare artificială. Chi Kung și medicină chineză consideră foarte importantă formă de energie numită 精 (pinyin: jīng,de asemenea
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]