12,418 matches
-
și socială îi încadrează perfect în eventualitatea «selecționării». Autorul (născut în 1894) a avut prilejul să-și cunoască îndeaproape «eroii». Apariția cărții este, pe de altă parte, un prilej pentru cititori de a-și da seama, prin mijlocirea unei întregi galerii de schițe și tablouri, de unele trăsături tipice ale acelorași jalnice personaje, de la lichelismul și escrocheria unui «selecționat» de alde Carol Ata Davila, până la trădarea și spionajul «de mare anvergură» a foștilor titulari ai Ministerului de teapa lui Vișoianu și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a știut să accentueze în chip deosebit asupra apartenenței de clasă, a poziției politice a personajelor (...). De pildă în crearea tipului cardinalului Biruci, Dinu Negreanu și actorul N. Bălțățeanu au reușit să reprezinte cu succes una din figurile josnice ale galeriei trădătorilor de patrie (...). Măiestria autorului în creația tipurilor a relevat de multe ori corespondența dintre concepția politică a personajelor și manifestările lor particulare. Ilustrativă pentru această preocupare este figura Cristinei Padera. Ea este șefa «partidului unității naționale», și, în același
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să creeze personaje puternic individualizate. În ce constă atunci «etapa nouă»?”. „Etapa nouă” o va demonstra după câteva luni, în paginile aceleiași reviste, Al.Oprea 48: „Cu privire la primele creații ale lui Marin Preda, critica noastră literară a folosit următoarele etichete: «galeria de cazuri», «ființe elementare cu trăsături bestiale, oameni instinctuali, nefirești, morbizi, nereali» etc., sau dând dovadă de indulgență, «creații adânc atacate de morbul naturalismului». Trecându-se apoi la analiza nuvelei Desfășurarea, s-a remarcat, pe bună dreptate, că este o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
părinte». Marrast, «gentilomul tricolorului, amfitrionul și totodată trubadurul cinstitei republici»; ministrul Odillou Barrot, «nulitatea solemnă, platitudinea conștiincioasă» transformată brusc în «Orlando Furioso» la ideea pierderii portofoliului abia înșfăcat; generalul Cavaignac asasinul muncitorilor francezi e arhanghelul Cavaignac «salvatorul» ordinei și proprietății. Galeria de portrete ale comandanților burgheziei, realizată de Marx în scrierile istorice, e un exemplu nemuritor de statiră combativă, realistă. Cei mai înrăiți dușmani ai proletariatului își pierd, sub sarcasmul marelui învățător al omenirii muncitoare, morga, și-și dezvăluie odată cu josnicia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a adus lui A. o relativă consacrare, urmărește destinele a trei personaje: „consulul” Barbu Sălceanu, fiica lui, Agata, și cizmarul Alexandru Gangu. Cu Barbu Sălceanu, un posibil Sneghirev autohton, evident mai puțin complicat decât personajul lui Dostoievski, se inaugurează o galerie de învinși, oameni pe care existența nu i-a cruțat. Eșuat sau refugiat în abjecție, Sălceanu caută în alcool și într-o negare disperată a convențiilor propriei lumi să uite și să plătească greșeli care i-au distrus nu numai
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
schimbă unii dintre colaboratori și unele rubrici, inclusiv paginația (modificată, în această perioadă, aproape de la un număr la altul). Gheorghe Tomozei face o incitantă revistă a presei, Ela Alexandrescu ține un „calendar” de scriitori, iar Wanda Ostap - un jurnal al galeriilor. De la numărul 55, apare în revistă numele (și stilul) lui Cristian Tudor Popescu, acesta redefinindu-i, cu un accent personal, profilul (în articolul Dragul și îndepărtatul meu tânăr: „Ce pot să-ți ofer? Nu prea mult: paginile acestei mici și gălăgioase
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
impasibilei văluriri a nisipurilor. Da, ar fi însemnat să propovăduim în deșert. Iar patria noastră, acel imperiu strivitor, acel turn al lui Babel cimentat cu vise și sânge, nu se descompunea oare etaj cu etaj, boltă cu boltă, transformându-și galeriile oglinzilor într-un morman de oglinzi deformante, iar perspectivele în fundături? Oboseala nopților fără somn materializa cuvintele. Vedeam deșertul și minusculele băltoace de apă supte de nisip, turnul ciclopic în ruină, supraîncărcat de lungi drapele roșii, un roșu lichid, un
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și aproape veselă cu care își făgăduiau să prânzească împreună, într-o zi. Și privirile bărbaților care decupau mult prea aprig siluetele femeilor, pentru a simula mai apoi indiferența și demnitatea de gheață. Îmi spuneam la început că în acea galerie de artă, o astfel de exagerare a sentimentelor încercate sau simulate ținea de căldura plastică, așadar senzuală, a operelor expuse. Presupunere greșită, căci tablourile erau toate de o geometrie dezincarnată și rece, sculpturile, cuburi suprapuse și cilindri trunchiați, păreau goale
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Acel prim contact s-a desfășurat întocmai după cum fusese prevăzut. Doar imaginea titirezului trecea când și când prin fața ochilor mei. Ieșind în parc, am rămas câteva clipe în mijlocul enormelor construcții din bronz și beton ce nu găsiseră destul loc în interiorul galeriei. Copacii aveau deja frunze galbene. „Sub frunzele moarte, mi-ai spus zâmbind, toate capodoperele astea sunt cu mult mai suportabile. „ Și ai adăugat cu o voce care părea că șovăie, față de necesitatea cuvintelor: — Sunt mai în vârstă ca dumneata... Copilăria
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Totuși, pentru prima oară în viață, trecutul ăsta îmi părea ceva ce putea fi mărturisit. Nu știm niciodată unde anume ies din nou la iveală, într-o bună zi, obiectele și gesturile de odinioară, străpungând stratul anilor trăiți. Titirezul din galeria de artă berlineză mi-a venit iarăși în minte trei ani mai târziu, în mijlocul acelei mari capitale africane aflate în război. Soldații veniți atunci să percheziționeze casa în care locuiam au părăsit locurile luând cu ei puținele bunuri pe care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Ron Scalper, pe el și pe cei aidoma lui, într-atât de evidentă le era neînsemnătatea, în comparație cu măcelul pe care comerțul lor îl provoca. Dar această dorință rămăsese printre fantasmele tânărului cu paharul de șampanie în mână, din mijlocul unei galerii berlineze. În realitate, trebuia să-l înconjurăm pe acel vânzător cu toate precauțiile posibile, căci el era prima verigă ce putea da pe față întreaga rețea. La aeroport îmi dăduse adresa lui din Londra. Viitoarea noastră destinație... Am continuat să
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care nu le mai putea plăti, scrisori... — Ghicești despre cine e vorba? Mi-au trebuit câteva secunde pentru a scotoci prin amintiri, între Rusia și Occident. Grinberg... Nu, numele ăsta nu-mi spunea nimic. — Omul care a lansat titirezul, în galeria aceea de artă de la Berlin, îți amintești? Acum... aproape zece ani. Vezi, și el a pierdut bătălia lui. Am rămas o clipă fără să spunem nimic. Apoi te-ai ridicat, lăsând ziarul pe masa alăturată, și ai șoptit: — N-am
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lăuda un film ce tocmai fusese proiectat în avanpremieră. În subteranele amintirilor mele, îl vedeam încă pe soldatul care căzuse și pe care noi îl acopeream cu o față de masă, simțeam încă mirosul orașului african sub împușcături, iar în străfundul galeriilor, în anii mai îndepărtați, se desenau alte orașe, alte chipuri încremenite în moarte... Femeia părea că îmi așteaptă răspunsul. I-am dat de înțeles că am aceeași părere, repetând ca un ecou ultimele cuvinte. Trebuia să mă întorc în prezent
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
incoerența și lipsa de concentrare. Ca atare, visul în care apare o maimuță îl sfătuiește pe subiect să dea dovadă de mai multă umilință (să știi să râzi de tine însuți) și să-și găsească liniștea interioară. Cârtiță Deoarece sapă galerii subterane, cârtița reprezintă calea gândurilor, inconștientul. Prezentă în vis, ea poate semnifica necesitatea de a descoperi un secret, ceva ascuns, îngropat. Această semnificație este întărită de faptul că este oarbă (refuzul sau incapacitatea de a vedea) și considerată ca dăunătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și țâfnoase etc. Deși plicticoase, conferințele de presă cer ziaristului multă vigilență și simț al detaliului semnificativ, cer atenție și răbdare. Notați tot: cine este prezent în sală, cine lipsește din prezidiu. Aceste detalii oferă un element de decor semnificativ (galeria simpatizanților, cum este cazul conferințelor PRM sau PNȚCD) sau un indice de conflict latent în interiorul partidului (conflictul între Ciorbea și Radu Vasile, de pildă). Notați orice incident minor - inclusiv agitația creată în jurul bufetului suedez, al gustărilor de protocol. Avem deja
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
regional. SCRIERI: Fira, Timișoara, 1886; ed. Lugoj, 1913; Piatra credinței, Timișoară, 1894; ed. 2, Lugoj, 1913; Niță Panjăn, Lugoj, 1895; Lecuit, Lugoj, 1902. Traduceri: Robert Misch, Junii bătrâni, Timișoara, 1897. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 302-303; A. E. Peteanu, Din galeria marilor dispăruți ai Banatului, vol. II: Coriolan Brediceanu, Lugoj, 1935; Suciu, Lit. băn., 110-116; Dicț. lit. 1900, 123-124. S.C.
BREDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
cadență vie, neobosită. Monumental în negativitatea sa, dar perfect veridic, Onufrie Gânj e un autocrat primitiv și brutal care, învins, ajunge în pragul demenței, răzbunându-se prin provocarea unei inundații, în care el însuși piere. Adversarul său, Simeon Armașu, aparține galeriei eroilor tenaci și răzbătători, dar, în final, el cunoaște o transformare - insuficient motivată epic -, ce-l face să ia chipul „chiaburului”. Reușind să transpună în dialoguri firea țăranului, Morarul are și pagini de subtilă comedie, ce îl prevestesc pe Marin
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
autor al unei literaturi de aspect fragmentar - foiletoane, schițe umoristice, proză -, apărută în periodice de mare tiraj din Ardeal și Banat, editată și reeditată în colecții de circuit popular, multe dintre textele lui făcând deliciul spectacolelor date de diletanți. O galerie de personaje ilare, surprinse, în miniaturile sale, în situații de dilatare ridicolă a importanței lor sociale, formează lumea în care pătrund un ochi avizat și o ureche exersată, spre a restabili, prin exagerarea metehnelor, ordinea firească a lucrurilor. Ca într-
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
alte mărturii, folosite cu discernământ, B. încearcă să reînvie, atât cât se mai poate, reprezentații de succes de altădată, neîmpăcat, s-ar spune, cu efemeritatea lor. O prețioasă lucrare, doldora de informații, este Dicționarul actorilor Teatrului Național din Iași (1976), galerie de portretizări precise și nuanțate, la care se poate apela oricând. Aceeași temeinicie se vădește și în suita de Momente din istoria teatrului românesc (1977), din „zori” și până înspre zilele noastre. Mergând pe „firul tradiției”, meticulosul analist, care judecă
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
carențe afective și educaționale, complexe de inferioritateă, pe care caută să le convertească compensator În idealuri mărețe, de factură mesianică, fiind convinși de această misiune nobilă pe care și-o asumă. fă Spiritele formative ocupă un loc special În această galerie de tipuri spirituale la care facem referință. Ele au ca scop educația, formarea omului În conformitate cu principiile umaniste ale adevărului, binelui și frumosului. Idealul lor este omul educat, cel care a interiorizat valorile, care trăiește În conformitate cu ele, devenind astfel propriul său
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
propriile posibilități, de oportunitatea plasării În timp și spațiu a acțiunilor sale, de scopul pe care Își propune să-l atingă, de mijloacele de realizare, de neprevăzutul care poate interveni, de obstacolele pe care le are de Înfruntat etc. În galeria persoanelor predispuse către insucces, care nu știu sau nu pot să-și organizeze propria viață Într-o direcție pozitivă, fiind destinați izolării, insucceselor, suferinței, ca o neîmplinire de sine, am identificat următoarele tipuri: aă Spiritele negative, sau nihiliste, se caracterizează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Carol al IX-lea. Colaborează sporadic la revistele „Astra”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Steaua”, „Tribuna”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, unde publică studii și articole importante despre Gib I. Mihăescu, eseuri despre G. Coșbuc, iar la rubrica „Figurine” („Tribuna”, 1971-1972) compune o galerie de portrete ale unor scriitori mai puțin cunoscuți (I. I. Ciorănescu, Igena Floru ș.a.). Semnează uneori, în presă, C. Dornescu, Septimiu Turcu, Vlaicu Țion, B. Prima lui carte, Marginalii critice și istorico-literare (1968), conține studii, articole, cronici despre poezia unor
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
să supraviețuiască la profesorul de țară care trebuie să trăiască, la nevasta de ștab, care profită de buna situație materială a bărbatului pentru a-și asigura și ea satisfacțiile erotico-sufletești fără de care nu s-ar simți împlinită, bovarica burgheziei roșii, galeria personajelor de opoziție față de căutătorul adevărului oferă probabil cea mai diversă colecție de alienați moral din lumea contemporană. Romancierul are o deosebită predilecție pentru scenele de brutalitate, de violență, de degradare colectivă. Petrecerile acestor pseudoumani oferă pagini antologice: scena în
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
zis eu. Fusese invocat primul fost iubit. În curând aveau să urmeze și ceilalți. Aveau să se alinieze În jurul mesei, prezentându-și lacunele, relatându-și patimile, arătându-și inimile Înșelătoare. După aceea aveam să fiu invitat să-mi prezint propria galerie pestriță. Și acesta e punctul În care o iau razna, În general, primele mele Întâlniri. N-am destule date. Nu se prezintă În cantitatea pe care ar trebui să o dețină un bărbat de vârsta mea. Femeile simt asta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
singur cuc În umbrele prelungi ale zorilor, cu șenilele enorme zăngănind pe asfalt. Un vehicul militar blindat care nu Întâmpina nici un obstacol mai mare decât o patină cu rotile rătăcită. Tancul rula pe lângă casele Înstărite, pe lângă frontoane și turnulețe, pe lângă galerii. Se opri scurt la stop. Turela cu tun se uită În ambele direcții, ca un elev la școala de șoferi, și apoi tancul Își continuă drumul. Ce se Întâmplase: târziu În noaptea de luni, președintele Johnson, cedând În cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]