5,548 matches
-
având o legătură foarte importantă. Este constituit din mai mulți nuclei: Este centrul reglării vegetative, având funcții foarte importante: termoreglare, foame și sațietate, comportamentul hidric și alimentar, actele instinctive și manifestările vegetative instinctuale (frică, furie), reglează ritmul somn-veghe, coordonează activitatea glandelor endocrine, influențează metabolismul.
Hipotalamus () [Corola-website/Science/311348_a_312677]
-
Glandele suprarenale, numite și adrenale, sunt glande cu secreție internă (aparțin sistemului endocrin), situate la mamifere la polul superior al celor doi rinichi, „ca o căciulă”. Ca activitate, suprarenalele sunt importante prin secretarea hormonilor corticosteroizi și catecolaminelor (adrenalină și noradrenalină), fiind
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
Glandele suprarenale, numite și adrenale, sunt glande cu secreție internă (aparțin sistemului endocrin), situate la mamifere la polul superior al celor doi rinichi, „ca o căciulă”. Ca activitate, suprarenalele sunt importante prin secretarea hormonilor corticosteroizi și catecolaminelor (adrenalină și noradrenalină), fiind responsabile de reglarea stărilor de stres
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
antigenice, a metabolismului și a sexualității (echilibrul dintre hormonii androgeni, masculini și estrogeni, feminini determină sexul animalului, ca aspect și ca activitate sexuală). Situate -- anatomic -- în partea posterioară a abdomenului, la polul anterio-superior al celor doi rinichi „ca o căciulă”, glandele suprarenale (adrenale) sunt învelite într-o capsulă adipoasă și fascia renală. La om, glandele sunt situate la nivelul vertebrei a XII-a toracice și sunt vascularizate de arterele suprarenale superioară, medie și inferioară și vena suprarenală. Inervarea este asigurată de
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
determină sexul animalului, ca aspect și ca activitate sexuală). Situate -- anatomic -- în partea posterioară a abdomenului, la polul anterio-superior al celor doi rinichi „ca o căciulă”, glandele suprarenale (adrenale) sunt învelite într-o capsulă adipoasă și fascia renală. La om, glandele sunt situate la nivelul vertebrei a XII-a toracice și sunt vascularizate de arterele suprarenale superioară, medie și inferioară și vena suprarenală. Inervarea este asigurată de plexul celiac și plexul renal. Histologic, ele sunt alcătuite din două zone cu structuri
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
arterele suprarenale superioară, medie și inferioară și vena suprarenală. Inervarea este asigurată de plexul celiac și plexul renal. Histologic, ele sunt alcătuite din două zone cu structuri histologice și roluri fiziologice diferite: Medulosuprarenala (miezul, măduva, medulla) reprezintă zona centrală a glandei și este inconjurată de zona corticală. Celulele cromafine (chromaffin cells), principala sursă de catecolamine, secretă hormonii: adrenalina (epinefrina) și noradrelina (norepinefrina). Acești hormoni hidrosolubili, derivați din aminoacidul tirozină acționează sinergic cu sistemul nervos simpatic. Ele sunt și principala sursă de
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
principala sursă de catecolamine, secretă hormonii: adrenalina (epinefrina) și noradrelina (norepinefrina). Acești hormoni hidrosolubili, derivați din aminoacidul tirozină acționează sinergic cu sistemul nervos simpatic. Ele sunt și principala sursă de dopamină. Zona corticală (coaja, cortexul, corticosuprarenala) reprezintă zona periferică a glandei ale cărei celule (aparțin de axa hipotalamică - pituitară - adrenală) sintetizează cortizolul (în condiții „normale” de viață ele secretă echivalentul a 35-40 mg de acetat de cortizon pe zi).. Alte celule din zona corticală secretă hormonii corticosteroizi (liposolubili, pe bază de
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
cortizolul (în condiții „normale” de viață ele secretă echivalentul a 35-40 mg de acetat de cortizon pe zi).. Alte celule din zona corticală secretă hormonii corticosteroizi (liposolubili, pe bază de colesterol) următori: Cortexul este regulat de hormonii neuroendocrinici secretați de glanda pituitară și hipotalamus și de sistemul renin-angiotensin. Glandele suprarenale, împreună cu glanda tiroidă sunt cele mai drenate organe din corp, ca aprovizionare sanguină pe gram de țesut -- fiecare glandă suprarenală este irigată de peste 60 de arteriole. Vascularizarea adrenalelor este asigurată de
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
echivalentul a 35-40 mg de acetat de cortizon pe zi).. Alte celule din zona corticală secretă hormonii corticosteroizi (liposolubili, pe bază de colesterol) următori: Cortexul este regulat de hormonii neuroendocrinici secretați de glanda pituitară și hipotalamus și de sistemul renin-angiotensin. Glandele suprarenale, împreună cu glanda tiroidă sunt cele mai drenate organe din corp, ca aprovizionare sanguină pe gram de țesut -- fiecare glandă suprarenală este irigată de peste 60 de arteriole. Vascularizarea adrenalelor este asigurată de trei artere: Drenajul venos este asigurat de două
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
mg de acetat de cortizon pe zi).. Alte celule din zona corticală secretă hormonii corticosteroizi (liposolubili, pe bază de colesterol) următori: Cortexul este regulat de hormonii neuroendocrinici secretați de glanda pituitară și hipotalamus și de sistemul renin-angiotensin. Glandele suprarenale, împreună cu glanda tiroidă sunt cele mai drenate organe din corp, ca aprovizionare sanguină pe gram de țesut -- fiecare glandă suprarenală este irigată de peste 60 de arteriole. Vascularizarea adrenalelor este asigurată de trei artere: Drenajul venos este asigurat de două vene:
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
bază de colesterol) următori: Cortexul este regulat de hormonii neuroendocrinici secretați de glanda pituitară și hipotalamus și de sistemul renin-angiotensin. Glandele suprarenale, împreună cu glanda tiroidă sunt cele mai drenate organe din corp, ca aprovizionare sanguină pe gram de țesut -- fiecare glandă suprarenală este irigată de peste 60 de arteriole. Vascularizarea adrenalelor este asigurată de trei artere: Drenajul venos este asigurat de două vene:
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
tânăr are o scoarță verde-cenușie cu textura netedă. La maturitate, tulpina plantei are culoarea cenușie iar textura se transformă în una poroasa cu crăpături. Frunzele au forma ovala, au între 3 și 5 lobi dințați și între 2 și 5 glande roșietice vizibile. Toamnă, plantă, face fructe roșii, iar frunzele își schimbă culoarea în roșu. Florile sunt de culoarea verde deschis având diametrul de 5-7 cm. Crește în special în pădurile de la câmpie dar poate fi găsit și în regiunile deluroase
Călin (plantă) () [Corola-website/Science/312863_a_314192]
-
în care se află Molko să intre în corpul lui Hewitt prin gură și nu prin pupilă, și de aici apar problemele. Povestea urmează destul de fidel scenariul filmului, Molko fiind atacat de globulele albe și scăpând ca prin minune prin glandele lacrimale ale colegului său, după ce reușește să îndepărteze primejdia morții ce plana asupra acestuia. Clipul nu duce lipsă nici de momente amuzante, Olsdal „scurtcircuitându-se” la un moment dat - ceea ce a determinat următorul comentariu din partea lui Molko la vizionarea videoclipului „Și
Special K (cântec) () [Corola-website/Science/312983_a_314312]
-
reversibilă, cu sau fără tratament.Ocazional, căile respiratorii se schimbă. Schimbările tipice din căile respiratorii includ creșterea numărului de eozinofile și îngroșarea laminei reticularis. În mod cronic, mușchiul neted al căilor respiratorii poate crește în dimensiune odată cu creșterea numărului de glande mucoase.Alte tipuri de celule cuprind: limfocite T, macrofage și neutrofile. De asemenea, pot fi implicate și alte elemente ale sistemului imunitar, printre care: citokine, chemokine, histamine și leucotriene, printre altele. În timp ce astmul este o afecțiune binecunoscută, nu există o
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
destul de bine dezvoltați. După prima năpârlire, puii devin independenți de părinți. Pinguinii din speciile "Aptenodytes", "Megadyptes", "Eudyptula" și "Spheniscus" se hrănesc în special cu pește. Speciile "Pygoscelis" și "Eudyptes" se hrănesc cu plancton. Pinguinii, precum celelalte păsări acvatice, prezintă o glandă ce le permite să elimine excesul de sare pe care îl ingerează din apa mării, ceea ce elimină nevoia de a bea apă dulce. Dușmanii naturali ai pinguinilor sunt rechinii, orcile și unele specii de foci, precum leopardul de mare ("Hydrurga
Pinguin () [Corola-website/Science/310149_a_311478]
-
ce descompun proteinele. Apoi, hrana lichifiată este aspirată cu ajutorul mușchilor puternici, care înconjoară tubul digestiv. Tubul digestiv este format din: orificiul bucal, esofagul musculos, stomac, intestin mediu și posterior, și anus. În intestin se deschid canalele hepotopancreasului. Hepatopancreasul este o glandă digestivă care excretă fermenți ce continuă digerarea, totodată, al absoarbe substanțele nutritive. Intestinul mediu mai formează invaginări, numite diverticuli intestinali. În diverticule are loc depozitarea hranei, prin aceasta se explică faptul de ce arahnidele rezistă mult timp fără hrană. Excreția este
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
Intestinul mediu mai formează invaginări, numite diverticuli intestinali. În diverticule are loc depozitarea hranei, prin aceasta se explică faptul de ce arahnidele rezistă mult timp fără hrană. Excreția este îndeplinită de tuburile lui Malpighi , ce se deschid în intestin, și de glandele coxale, aflate în prosomă. Produsele de excreție ale arahnidelor sunt cristalele de guanina. La unele arahnide guanina este utilizată în anumite scopuri. Păianjenii, de exemplu, depozitează guanina în celule speciale - guanocite. Guanina este un pigment care le oferă culoarea albă
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
Produsele de excreție ale arahnidelor sunt cristalele de guanina. La unele arahnide guanina este utilizată în anumite scopuri. Păianjenii, de exemplu, depozitează guanina în celule speciale - guanocite. Guanina este un pigment care le oferă culoarea albă. Arahnidele sunt animale unisexuate. Glandele sexuale sunt, de obicei pare, la unele ordine ele parțiala se contopesc. De la gonade pornesc 2 oviducte sau spermiducte, în dependență de sex, care se deschid în orificiul genital. Fecundația este internă. La scorpioni, pseudoscorpioni acuplarea este însoțită de lăsarea
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
avem de-a face cu o specie veninoasă. Dinții Helodermatidaelor sunt dinți ușor încovoiați spre interior ceace face ca parda să nu mai poată scăpa. Dinții de pe maxilarul înferior au un șanț pe care se scurge veninul produs de o glandă submandibulară care are o dimensiune de 40 x 5 mm. Cele două specii „Heloderma horridum” și „Heloderma suspectum” au arealul de răspândire în regiunea din sudul statului Nevada, sud-estul statului Utah, deșertul Sonora până în nord-vestul Mexicului. Animalele trăiesc în regiuni
Helodermatidae () [Corola-website/Science/309069_a_310398]
-
fizică a cloacei masculului și a femelei. La marsupiale și mamiferele placentare copulația are loc la nivelul vaginului. Componentele spermei sunt două: spermă și "plasma seminala". Plasma seminala, în schimb, este produsă din compuși secretați de vezică seminala, prostată și glandele bulbouretrale. Plasma seminala umană conține o gamă complexă de constituenți organici și anorganici. Plasma seminala constituie un mediu nutritiv și protector pentru spermatozoizi în timpul traiectului lor spre aparatul reproducător feminin. Mediul vaginal este unul ostil pentru gameții masculini, deoarece acesta
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
ul (DHT) (nume întreg: 5α-dihidrotestosteron, abreviat 5α-DHT; INN: androstanolon) este un metabolit biologic activ al hormonului testosteron, format în principal în prostată, testicule, foliculi piloși și glandele adrenale de către enzima 5α-reductază prin reducerea legăturii duble 4,5. ul aparține clasei de compuși androgeni, denumită și hormoni androgenici sau testoizi. Androgenii sunt parte a biologiei sexului prin stimularea și controlarea dezvoltării caracteristicilor masculine. DHT este considerat a fi
Dihidrotestosteron () [Corola-website/Science/310602_a_311931]
-
stimularea altor zone erogene, sau în absența stimulăriii fizice, prin stimulare psihologică, precum și ca poluție nocturnă sau "vis ud". Unii indivizi pot avea orgasm prin stimularea structurilor prostatice, care sunt reprezentate la bărbat de prostata însăși, iar la femei de glandele Skene. Astfel, locația glandelor Skene se constituie ca punctul G sau punctul Grafenberg, după numele fiziologului care a identificat această zonă cu potențial crescut de a produce orgasmul. Orgasmul prostatic se poate obține printr-o anumită tehnică a sexului anal
Orgasm () [Corola-website/Science/310600_a_311929]
-
sau în absența stimulăriii fizice, prin stimulare psihologică, precum și ca poluție nocturnă sau "vis ud". Unii indivizi pot avea orgasm prin stimularea structurilor prostatice, care sunt reprezentate la bărbat de prostata însăși, iar la femei de glandele Skene. Astfel, locația glandelor Skene se constituie ca punctul G sau punctul Grafenberg, după numele fiziologului care a identificat această zonă cu potențial crescut de a produce orgasmul. Orgasmul prostatic se poate obține printr-o anumită tehnică a sexului anal la bărbați, iar la
Orgasm () [Corola-website/Science/310600_a_311929]
-
un procentaj foarte diferit de tetrahidrocanabinol THC în funcție de specii, acestea provenind din diferite părți ale lumii. Marocul este principalul producător de hașiș, cu 70% din producția mondială. Droguri din această categorie de substanțe: Hașișul (engl. "hashish") este rășina secretată de glandele situate la nivelul frunzelor dar mai ales mugurilor de cânepă (Cannabis). Hașișul se comercializează în "bulgări" solizi sau plăci presate și se prezintă - în funcție de țara de origine - în nuanțe de culoare roșie, maronie, verde sau negru. Hașișul și marijuana se
Hașiș () [Corola-website/Science/310795_a_312124]
-
formând pe cap un moț și o barbă, pe gât și spate - o coamă, iar în vârful cozii - un smoc. Culoarea părului este foarte variată. Dimorfismul sexual este de obicei bine pronunțat. Cu puține excepții ("Tragulidae"), toate rumegătoarele au numeroase glande cutanate specifice pe cap, în regiunea inghinală și pe picioare: glande carpiene, glande tarsiene, glande metatarsiene, glande preorbitale etc. În afară de glandele sudoripare și sebacee, rumegătoarele au diferite glande odorante. Mirosul răspândit de secrețiile glandelor odorante este caracteristic pentru fiecare specie
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]