5,255 matches
-
rezolvarea problemelor sale existențiale. în plus, această strategie, întrucât sporește viteza de comutare de la o emisferă cerebrală la alta, contribuie la îmbunătățirea randamentului intelectual și al performanțelor implicate, ceea ce poate fi un „bun tampon”pentru controlul depresiei și anxietății, simptome inerente PTSD-ului. De asemenea, se produce și o armonizare afectivă, dar și o consolidare a încrederii în sine. Practicarea consecventă a meditației, așa cum am mai specificat și anterior, modifică dinamica neuronală, generând o asimetrie de stânga a balanței emoționale în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dificilă, dar poate constitui și un prilej de clasare igienică a trecutului și implicit o criză de maturizare. Șansa de a deveni mamă constituie un eveniment în viața oricărei femei. Chiar dacă o asemenea veste, concordă cu dorințele ei, alături de bucuria inerentă apar și spaime multiple, spaime care se pot transforma într-o adevărată traumă dacă este vorba de o sarcină nedorită. Motivele care alimentează aceste stări negative sunt multiple: îndoieli privind capacitatea de a-și asuma o asemenea responsabilitate, teama că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și experiențe ce continuă să-i forjeze personalitatea. Traseul este plin de serpentine, cu ascensiuni și coborâșuri. Important este ca mama și tatăl lui să nu cauzeze din neștiință, indiferență, ostilitate sau chiar agresiune, eroziuni majore, care să suplimenteze nefast inerentele încercări din „punctele de cotitură”, despre care vorbește T.B. Brazelton și J.S. Sparow (2007), adică din etapele cu o potențială vulnerabilitate în dezvoltarea infantilă. Fără îndoială, copilăria nu este un tărâm edenic, ci un imens stadion de antrenament pentru viață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asemenea că excursul pe care îl vom realiza cu această ocazie va uzita preponderent (nu și exclusiv) de vizorul epistemic al psihanalizei. Din multitudinea problemelor spinoase ale vârstei infantile, am selectat câteva care, din punctul nostru de vedere impregnat de inerentul subiectivism, nu pot fi neglijate fără a amprenta negativ copilul. Este vorba de înțărcare, deprinderea controlului sfincterian, masturbația infantilă și complexul Oedip. Analizând problema înțărcării, vom începe prin a observa că după „castrarea ombilicală”(Dolto, 1997), care anunță finalizarea nașterii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se poate coagula sub forma unei experiențe traumatice. Până în adolescență, părinții sunt primii responsabili de acest metabolism nefast, dacă se produce și cum anume. începând cu această vârstă, persoana ar trebui să dobândească unele prerogative în controlul stresului și al inerentelor traume. Altfel spus, să-și exerseze anduranța pentru ca, în final, să devină cu adevărat rezilientă. Părăsind tărâmul copilăriei, experiențele cu potențial traumatizant continuă atât în registrul privat, cât și pe drumul dobândirii unui statut și rol social, sau pe traseul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau pe traseul invers, al pierderii lor. Interesant este că după 50 de ani, ritmul de proliferare a acestor experiențe se accelerează: plecarea copiilor din căminul familial („sindromul cuibului gol”), decesul părinților și a altor persoane dragi, pensionarea, confruntarea cu inerentul declin biologic și psihic și, desigur, pregătirea pentru trecerea marelui prag. Inventariind toate aceste experiențe biografice, funciare oricărei vieți, realizăm că și atunci când destinul nu ne hărăzește traume speciale, oripilante, avem parte oricum de numeroase deziluzii, cumpene și încercări. Poate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
propriu-zisă. în alternativa că medicul procedează fără tact și total neempatic, atunci când comunică un asemenea diagnostic sumbru, șocul nu numai că poate compromite ireversibil semnele vitale și erodează grav speranța bolnavului, dar poate cauza un adevărat PTSD, cu toate consecințele inerente. Contrar unor prejudecăți stupide care se cramponează prin tot felul de trucuri să tăinuiască pacientului adevărul, studiile recente pledează pentru o informare corectă asupra diagnosticului, evident asezonată cu informații detaliate despre prognoză și tratament. Principala grijă este să nu demoleze
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și J. Holmes (2001), de stările albastre (îndeosebi depresia), stările galbene (mai ales anxietatea), stările roșii (preponderent furia) și stările verzi (precumpănitor invidia). Vorbind despre conotațiile traumatice ale bolii, nu se poate ignora problema pacienților aflați în fază terminală. Traumatismul inerent unei asemenea situații prezintă trei epicentre deoarece afectează nu doar persoana în cauză, familia, ci și echipa medicală, chiar dacă în mod diferit. Desigur, bolnavii terminali, datorită confruntării cu durerile și dezastrele maladiei de care suferă, vor dezvolta o configurație specifică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Desigur, bolnavii terminali, datorită confruntării cu durerile și dezastrele maladiei de care suferă, vor dezvolta o configurație specifică a statusului lor psihologic. Majoritatea acestor caracteristici sunt comune tuturor pacienților, indiferent de maladia care i-a mutat în marginea vieții, fiind inerente însăși condiției de muribund. Deoarece integritatea unei asemenea persoane se află într-un pericol major și iminent, suferința domină suveran tabloul său psihologic. Este o suferință imensă, care invadează fără milă întreaga lui ființă, iar suferința celor din anturajul apropiat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reziliența este mai degrabă un proces decât o trăsătură”(subl. n., Egeland Carlson, Stroufe, 1993, apud Weinfield et al., 1999, p. 81). Calitatea atașamentului este văzută ca parte importantă a acestui proces numit reziliență. Autorii citați nu susțin ideea rezilienței inerente copilăriei. Alți autori văd reziliența ca pe o „aptitudine a indivizilor și sistemelor (familiile, grupurile și colectivitățile) de a învinge adversitățile și situațiile de risc. Această aptitudine evoluează în timp; ea e întărită de factorii protectivi prezenți la individ, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
depinde de influențele politice și financiare exercitate de la distanțe tot mai mari de comunitatea dată.” 6. Reconstrucția comunității simbolizează reziliența umană. „Reconstrucția comunității este o întreprindere vizibilă, care cristalizează într-un mod aproape eroic sentimentul reînnoirii și al bunăstării. Cererile inerente procesului de reconstrucție [”] provoacă o distragere productivă de la preocuparea pentru pierderi și suferință și poate ajuta supraviețuitorii să depășească depresia indusă de traumă.”7. Amintirea conduce și stimulează reziliența. „Cel puțin în cazuri de atacuri teroriste, impulsul de a comemora
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați"24. Deosebit de importante sunt prevederile art. 4 pct. 2, care dispun că Uniunea "respectă egalitatea statelor membre în fața tratatelor, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Aceasta respectă funcțiile esențiale ale statului, și în special cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale. În special, securitatea națională
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Totodată, se menționează că Avizul Serviciului juridic al Consiliului din 22 iunie 200727 în această materie este anexat Actului final. Avizul precizează că din jurisprudența Curții de justiție rezultă că "supremația dreptului comunitar este un principiu fundamental al dreptului comunitar", inerent naturii specifice a Uniunii Europene și că la data primei hotărâri în acest sens ( 15 iulie 1964, speța Costa/ENEL) supremația nu era menționată în tratat. Situația a rămas neschimbată și astăzi, dar "Faptul că principiul supremației nu va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atunci când vorbim despre națiuni, avem în vedere, de regulă, comunități istoricește bine determinate, cel mai evidente fiind cele europene, a căror identitate colectivă, în opinia sa, este constituită din aceleași cinci elemente ale identității personale la care se adaugă particularitățile inerente colectivității 51. Astfel, cât privește identitatea colectivă, elementele ce o reprezintă sunt : ideea vagă de spirit național (Volkgeist), memoria istorică (conștiința unui trecut), națiunea având o conștiință colectivă, anticiparea (ca și individul, o națiune gândește în termenii intereselor sale viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
2007) statuează că " Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european", iar în art.4 pct.2 se afirmă că "Uniunea respectă egalitatea statelor membre în fața tratatelor, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională...." Tot astfel, anumite clarificări rezultă și din modul de delimitare a competențelor ca și din principiile ce guvernează aceste aspecte. În acest sens, art.5 (1) prevede că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
s-a ajuns la nici un acord privind punerea în aplicare a conceptului de lucrători "integrați" sau "excluși" cu cadrul piețelor segmentate ale forței de muncă.13 2.4. Modelul tradițional al dreptului muncii 14 urmărea atenuarea inegalităților economice și sociale inerente relațiilor de muncă și asigura o protecție corespunzătoare a salariaților. Acest model se baza pe următoarele ipoteze: a unui loc de muncă permanent, cu timp de muncă integral; relația de muncă guvernată de dreptul muncii, care situa în centrul său
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în Actul Final. Preocupările reprezentanților români în această privință, între care excela viitorul ambasador Ion Diaconu, erau facilitate de activitatea intensă ce se desfășura la Geneva pentru definirea mai multora dintre principiile relațiilor dintre statele participante: egalitatea suverană, respectarea drepturilor inerente suveranității, integritatea teritorială a statelor, neamestecul în treburile lor interne și, mai ales, reglementarea pașnică a diferendelor. Deosebit de benefică în această privință s-a dovedit a fi împrejurarea că Elveția a propus un document propriu privind elaborarea unei metode de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lui; proverbul le reamintea c] regele domnea prin voința lor și c] o domnie proast] era vina lor la fel de mult ca și a regelui. Puterea regelui și a celor care l-au f]cut rege este distrus] de vulnerabilitatea să inerent] dac] nu e folosit] pentru a face bine. Sociabilitatea pare a fi o tr]s]tur] uman] universal]. Asceții sunt o posibil] excepție, dar se poate susține c] și aceștia se înconjoar] de imaginile unor persoane cunoscute sau inventate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1971). Munro, J.: The Concept of Mân în Early Chină (Standford: Standford University Press, 1969). Smullyan, R.: The Tao is Silent New York: Harper & Row, 1977). 7 Etică evreiasc] MENACHEM KELLNER Conceptul de „etic] evreiasc]” ridic] o serie de probleme, unele inerente noțiunii de etic] parohial] (fie ea creștin], a indienilor Navajo, marxist] etc.), iar altele specifice eticii evreiești. Exist] o literatur] consistent] numit] de comun acord „etic] evreiasc]”. Unul dintre eseurile cuprinse în acest volum analizeaz] relația dintre religie și etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o înv]ț]tur] etic] a iudaismului. În C]l]uză r]ț]ciților, lucrare filosofic] a lui Maimonide, acesta prezint] o interpretare pur intelectual] a iudaismului, considerând c] perfecțiunea etic] (și în același timp halahic]) este un nivel propedeutic inerent atingerii perfecțiunii intelectuale. Totuși, pan] la sfarsitul lucr]rii, orientarea moral], practic] a iudaismului, iese înving]toare, iar Maimonide își informeaz] cititorul c] atingerea perfecțiunii se face prin imitarea milostivirii și drept]ții divine, dup] atingerea, în prealabil, a celui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ucenicilor S]i apropiați. Inițial, iubirea reciproc] se limiteaz] la ei, dar acest lucru este temporar, întrucat lumea trebuie salvat] și nu abandonat] (17,20). Se insist] pe dovedirea iubirii prin cuvânt, voinț] și fapt], aceasta fiind chiar o condiție inerent] cunoașterii (7,17). Paralelă cu marxismul clasic a fost abordat] de teologia recent] a eliber]rii: doar cei care susțin în mod activ cauza s]racilor vor înțelege credință creștin]. Iisus a opus standardele societ]ții, celor ale Împ]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a accepta convențiile care îi ajut] pe cei slabi. Convențiile rezultate vor acorda drepturi unor categorii de variate, dar, de vreme ce aceste drepturi depind de puterea de negociere, contractualismul hobbesian nu consider] c] indivizii posed] un statut sau drepturi morale inerente. Într-adev]r, din aceast] perspectiv], sclavia sau crimă sunt permise, deoarece „atunci cand diferențele personale sunt suficient de mari”, cei puternici vor avea capacitatea de a-i „elimina” pe cei slabi, de a le lua posesiunile stabilind astfel „o înțelegere asem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
devreme c] acest tip de abordare accept] viziunea contractualist] clasic] a egalit]ții de la natur]. Ce fel de egalitate promoveaz] ins] o teorie preg]țiț] s] accepte sclavia celor lipsiți de ap]rare? Deoarece teoria nu recunoaște nici un statut moral inerent, orice egalitate a drepturilor între indivizi presupune egalitatea lor fizic]. Hobbesienii pretind c], de vreme ce indivizii sunt egali în ceea ce privește abilit]țile și vulnerabilit]țile fizice (abilit]ți egale de a le face r]u altora și vulnerabilit]ți egale în a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imparțialitate Al doilea curent al contractualismului contemporan îl contrazice în multe aspecte pe primul. Contractul social este folosit pentru a dezvolta, măi degrab] decât pentru a înlocui noțiunea tradițional] a obligației morale; ideea contractului este folosit] pentru a explica morală inerent] a individului mai degrab] decât pentru a genera o moral] artificial]; prin contractul social se neag] și nu se reflect] puterea inegal] de negociere. Atât premisele, cât și concluziile acestui curent difer] radical de ale primului. Cel mai cunoscut exponent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
menționat ins] c] numai teoreticienii clasici au vorbit despre p]r]sirea st]rii naturale pentru a se crea relații artificiale (și chiar și la acea vreme, relațiile politice și nu cele sociale erau considerate artificiale). Nu exist] nici o motivație inerent] a individualismului teoriilor contractualiste moderne. De vreme ce sunt doar simple instrumente de cânt]rire a intereselor, ele pot fi folosite împreun] cu orice concepție asupra acestora, inclusiv cu cea a sociabilit]ții naturale a oamenilor. În concluzie, exist] puține elemente care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]