6,831 matches
-
locul unde se pitise. Am ridicat ramura luminoasă ca o sabie în cealaltă mână, gata de atac. Știu că nu-ți place lumina, așa că, poftim, ia lumină să te saturi și să pleci! Ești doar un personaj nesemnificativ în fața arborelui infinit... Nesemnificativ?... Eu mă strecor în sufletele oamenilor și le influențez gândurile, și acolo unde plănuiesc eu dezastru nu are cine să rezolve situația. Puterea mea e nelimitată, a rânjit strâmbându-se la mine sfidător. Ba nu e nelimitată, i-am
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
E de ajuns să faci un pas... apoi încă un pas și încă unul... Îți spun eu sigur că vei mai urca. În acel moment, imaginea din fața mea se schimbase, devenind o ființă transparentă, cu aripi aurii și privire ca infinitul albastru al cerului. Se asemăna cu vestitoarea îngerilor. Ai venit cu mine până aici? am întrebat mirându-mă din nou de apariția imprevizibilă a prezenței din fața mea. Unde-i steaua dinainte? Am crezut că erai stea... acum ești de fapt
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
moment. Simțind că nu mă susțineam îndeajuns, m-am așezat înapoi. E prea dificil..., am zis privind în ochii ei și așteptând un răspuns. Atunci, am văzut că ținea în mână o făclie arzătoare care lumina până undeva în înălțimi infinite. În jurul capului îi apăruse o coroană de raze și avea o carte în cealaltă mână, paginile deschizându-se la întâmplare, aruncând sclipiri în jur. Am privit-o cu fascinație, aproape nevenindu-mi să cred. Libertate!... Ești tu într-adevăr?...Ești
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
se înălța în valuri pe deasupra mea, până dincolo de pod, unde apăruseră rădăcinile strălucitoare ale arborelui universal. Ai spus că poți fi orice... însă ce ești, cu adevărat? Eu sunt sursa inițială a vieții, după cum ți-ai dat seama... sunt izvorul infinit care alimentează arborele universal. Într-un fel, eu sunt arborele însuși... Vezi acum? Și tu ești parte din acest arbore... de aceea, ai nevoie de mine și suntem inseparabili... eu îți aduc energia care îți trebuie ca să te înalți... eu
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
mine înspre orice direcție, înspre pod, înspre fluviu și de la fluviu, înspre cer și înspre arbore, în legături aproape invizibile, prin care aluneca fluxul auriu scânteietor al apei... era ca și cum, cu orice mișcare a mea, aceste ramuri deveneau vii și infinite... Ai înțeles acum de ce trebuie să mergi în continuare pe acest drum? a vorbit fluviul care izvora de undeva de la rădăcinile arborelui luminos, înrezărindu-se dincolo de pod. Dar drumul e infinit, i-am spus. Întotdeauna când ajung undeva trebuie să merg
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
mai stat pe gânduri. M-am prins bine de sfoara zmeului de hârtie și m-am desprins de marginea de piatră, plutind până când am atins malul celălalt. Din acel moment, nimic n-avea să mai fie la fel vreodată. Lumina infinită Dincolo de prăpastie era multă lumină, de la o sferă rotitoare care inunda împrejurimile cu undele sale strălucitoare. Ramurile uriașe ale arborelui reflectau scânteierile sferei de parcă s-ar fi topit într-un flux infinit, iradiant. Apropiindu-mă, am constatat că lângă sferă
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
avea să mai fie la fel vreodată. Lumina infinită Dincolo de prăpastie era multă lumină, de la o sferă rotitoare care inunda împrejurimile cu undele sale strălucitoare. Ramurile uriașe ale arborelui reflectau scânteierile sferei de parcă s-ar fi topit într-un flux infinit, iradiant. Apropiindu-mă, am constatat că lângă sferă se afla o ființă formată din raze, care învârtea globul auriu, adăugându-i viteză și intensitate. N-am îndrăznit să o întreb nimic, așa că m-am oprit în fața ei, privind cu fascinație
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
și vie... Flacăra inconstantă La vremea când am ajuns iar dincolo de orizontul arcuit deasupra norilor pufoși, m-am pomenit zburând spre valurile depărtării, alături de fluviul sclipitor... maluri și vârfuri de stânci nesfârșite se amestecau în fața mea ca într-un vârtej infinit de galaxii, sori și ramuri de drumuri... pe o stâncă a unui munte am zărit un felinar prăfuit care aștepta răsăritul. Încotro zbori? a strigat spre mine flacăra de dincolo de sticlă, din colțul său. Încolo, i-am răspuns arătându-i
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
fi... Însă noaptea apare chiar dacă eu am convingerea că va răsări și soarele. Lumina alternează cu întunericul, însă e doar o iluzie a acestei lumi amestecate, o condiție a descoperirii vieții universului și a aflării adevărului. Nu poți înțelege lumina infinită dacă nu înveți s-o separi de întuneric. Iar flacăra ta se poate intensifica și poate deveni nesfârșită dacă o aprinzi de la făclia libertății, de la sursa izvorului, de la fluviul universal al luminii... Unde-i libertatea asta despre care vorbești și
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
acum! a spus entuziasmându-se și înălțându-se înspre soare, în spirale de scântei. Ce? am întrebat-o bucurându-mă pentru acel moment al său de fericire și lămurindu-mă încă o dată că fluxul universal era o sursă de posibilități infinite. Îmi lipsea speranța!... Eu cred altceva..., i-am sugerat, eu cred că tu ești de fapt speranța însăși... și trebuia doar să-ți revii, în adevărul tău inițial și esențial... ești de fapt flacăra speranței spiritului care învie întotdeauna... Ai
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
prea mult frig, fără să ai o sursă de căldură care să-ți mențină incandescența. Aripile tale albe nu-s de ajuns ca să-ți păstrezi forța, nimic nu este inepuizabil dacă nu se inspiră de la sursa de lumină a arborelui infinit. Iar frigul poate să te facă să uiți rostul vieții, să-ți dea impresia că nu mai ai motiv să mergi înainte, poate să-ți alunge lumina din suflet. În plus, atunci când ai eliberat speranța din felinarul ei și ai
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
și albastrul senin al cerului, pretutindeni. Din loc în loc, era și câte un cadru iridiscent al vreunei uși, la fel ca aceea prin care apărusem eu, doar un contur, dar care în mod sigur ducea undeva, la drumuri și posibilități infinite, chiar dacă nu se vedea nimic altceva decât seninul albastru al înălțimilor. La picioarele mele, norii albi și pufoși ascundeau pe alocuri asfalt, pe alocuri pământ sau marmură. Podeaua platformei etajului nu era precis definită, nici fixă și se schimba la
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
multe idei. Doar să nu fie la fel... De unde știi că la etajul acesta nu se află de fapt mulți alții, la fel ca și noi? În universul invizibil al ușilor, așteptând să apară de undeva... dacă arborele are ramuri infinite, atunci și posibilitatea ca noi să existăm într-un număr infinit de reflectări ale unui gând asemănător este destul de probabilă. Am tăcut un timp, privind la peisajul interminabil de uși transparente și nori albi care apăreau și dispăreau prin seninul
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
la etajul acesta nu se află de fapt mulți alții, la fel ca și noi? În universul invizibil al ușilor, așteptând să apară de undeva... dacă arborele are ramuri infinite, atunci și posibilitatea ca noi să existăm într-un număr infinit de reflectări ale unui gând asemănător este destul de probabilă. Am tăcut un timp, privind la peisajul interminabil de uși transparente și nori albi care apăreau și dispăreau prin seninul nesfârșit. Era liniște și pace la acel etaj senin... Ce importanță
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
Am tăcut un timp, privind la peisajul interminabil de uși transparente și nori albi care apăreau și dispăreau prin seninul nesfârșit. Era liniște și pace la acel etaj senin... Ce importanță ar fi avut dacă eram doi sau un număr infinit? Ușile invizibile apăreau și dispăreau în seninul albastru al adevărului din acel moment... unicul adevăr valabil, etajul. Și mai departe încotro o luăm? a zis alergătorul la un moment dat. Vom vedea... să mai așteptăm, trebuie să apară un indiciu
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
am ieșit prin ușa ireală, m-am trezit iar față în față cu Libertatea. Era învăluită de o perdea din dantelă fină, încât se zărea doar strălucirea coroanei de raze. Încăperea n-avea pereți, doar o fereastră spre un ocean infinit. Se auzeau valurile și pescărușii, undeva... și foșnetul paginilor cărții pe care o păstra Libertatea. Am știut eu că o să ajungi dincolo, mi-a vorbit ea de după perdea. De ce stai după perdea? Și unde am ajuns acum? O să afli fără
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
asemănător... este însă doar cercul viitorului care începe mereu, cu fiecare clipă a deciziilor tale. Este doar o iluzie a alergării în sfera timpului... de fapt, alergi în viitorul deja prezent... în spirale care devin sferice atunci când viitorul devine absolutul infinit. Important este să ajungi la întregul acesta absolut al viitorului. Întregul absolut?... Viitorul este întregul absolut al arborelui infinit. Atunci cînd prezentul se identifică și se înlocuiește cu viitorul, abia în acel moment arborele este întreg. Atunci când decizi că vei
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
a alergării în sfera timpului... de fapt, alergi în viitorul deja prezent... în spirale care devin sferice atunci când viitorul devine absolutul infinit. Important este să ajungi la întregul acesta absolut al viitorului. Întregul absolut?... Viitorul este întregul absolut al arborelui infinit. Atunci cînd prezentul se identifică și se înlocuiește cu viitorul, abia în acel moment arborele este întreg. Atunci când decizi că vei decide, atunci când devii din prezent în viitor, te afli în sfera infinitului întreg și timpul tău este același cu
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
cînd prezentul se identifică și se înlocuiește cu viitorul, abia în acel moment arborele este întreg. Atunci când decizi că vei decide, atunci când devii din prezent în viitor, te afli în sfera infinitului întreg și timpul tău este același cu viitorul infinit. Timpul nu apare nici liniar, nici secvențial... ci este întreg. Important este viitorul. Iar viitorul este deja prezentul. Acum, înainte de acum... Amprenta pasului pe nisip, atunci când înaintezi și apropii viitorul de prezent... Acesta e viitorul absolut. Acum. De aceea pașii
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
ta, nici în fața ta, ci chiar în momentul în care pășești. În clipa aceea, în globul viitorului s-a zărit arborele universal, ramurile sale de lumină parcă depășind sfera de sticlă și iradiind dincolo de stâncile și plaja aparentă, dincolo de oceanul infinit... Am ieșit din pasajul care se iluminase incandescent și am ajuns altundeva... În viitorul întreg al propriului meu prezent. Viitorul acum. Absolutul moment... Orașul cu povești Absolutul moment, viitorul prezent, începutul fără de sfârșit... am ajuns în acel loc fără timp
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
universal se află un fel de apă care se strecoară prin firele ramurilor și sclipește însuflețind viața în întregul arbore. Această apă a vieții seamănă cu o lumină arginitie care se revarsă de la izvorul inițial... și se întinde spre orizontul infinit. În drumurile mele, am constatat că, oriunde aș fi, oriîncotro aș merge, ajung la lagună mai devreme sau mai târziu, ca și cum malurile acesteia s-ar afla, inevitabil, pretutindeni... de parcă ar fi în centrul universului și apare în orice direcție. Uneori
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
un adevăr al valorii lor inexplicabile. Mam oprit de multe ori pe câte o stâncă, privind în adâncurile apei, unde rădăcinile arborelui se zăresc desenând ramificații imperceptibile de lumină prin unduirile argintii ale valurilor, de parcă ar veni de dincolo de maluri infinite... într-o zi, uitându-mă după sirenele care apăreau și dispăreau ca nălucile prin argintiul transparent, mi-a alunecat ceasul de la mână în valuri, aproape fără să observ. L-am văzut deodată cum se îndepărtează spre adâncuri, cu cadranul rotund
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
iei un ceas nou. Și dacă e totuși aici? Dacă mă scufund și-l caut? Degeaba cauți ceva în apa asta. Laguna nu are capăt, nici vertical, nici orizontal, nici diagonal... de fapt, noțiunile astea-s inexistente aici. Laguna e infinită. Ceasul tău a ajuns probabil la arborele universal și circulă acum ca minute și secunde prin ramuri... de fapt, e mai bine să fie acolo, decât aici... Încercam, privind-o, să-mi dau seama dacă vorbea serios sau inventase acele
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
fără să știu unde era Libertatea. De ce plecase de pe insulă? Așteptam, privind prin ploaie... și la un moment dat, am zărit o siluetă ascunsă sub o glugă, deși prin perdeaua de apă am recunoscut ochii inconfundabili de lumină și abis infinit care-i aparțineau numai ei. A venit până în fața mea, fără să-și dea gluga jos, însă de după pânză, privirea ei s-a oprit în ochii mei. Ai o scrisoare, mi-a spus. Apoi s-a întors și a dispărut
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
viu, risipindu-se în jurul ființelor din această lume și din alte lumi... acest amestec de culori este însăși viața, lumina divizată în nuanțe schimbătoare ce se transformă mereu, aceste culori sunt de fapt roțile drumului ce înaintează printre ramurile arborelui infinit... Multe povești au fost spuse și imaginate despre panglica de culori, despre multitudinea de nuanțe ce se aruncă prin cer într-un arc adeseori invizibil, însă întotdeauna norocos... adevărata sa menire este mai mult decât o aparență colorată... este ceea ce
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]