4,938 matches
-
planetelor. Medicina se dezvoltă prin crearea de noi facultăți de specialitate în cadrul universităților și de spitale în tot occidentul. Facultatea de Medicină din Paris avea, după 1270, între 15.000 - 20.000 de studenți teologi și mediciniști, mai târziu și juriști. Pe lângă francezi învățau și străini. În această perioadă au devenit celebri, mari medici din Salerno, Montpellier și Padova, precum Jean Saint-Amand, Gilles de Corbeil, Gérard de Bourges, Pons de Saint Gilles, Pierre Julien Spaniolul, ajuns Papa Ioan al XXI-lea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
măsură, cauzele care le determină, condițiile concrete care le favorizează, minusurile în socializarea primară a copilului în cadrul familiei, școlii, grupului de prieteni, comunității. Rezultatul acestor cercetări servește factorilor educaționali, cu rol în educarea copiilor și tinerilor - părinți, educatori, asistenți sociali, juriști, polițiști, psihologi, sociologi. Dacă în ceea ce privește socializarea în familie se poate interveni indirect, socializarea prin școală este la îndemâna educatorilor, învățătorilor, profesorilor, diriginților, consilierilor școlari etc. Delimitările conceptuale prezentate în lucrare conturează direcțiile de valorificare pentru ameliorarea procesului educativ din școală și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Constituția lui Carol al II- lea a fost opera juristului Istrate Micescu; a fost supusă unui plebiscit în care votul s- a făcut prin declarație verbală consemnată pe liste separate cu cei ce votau pentru și cei ce votau contra. 14) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
că nu putea asigura hrana copiilor sorei lui căreia îi datora faptul că l-a crescut. A evadat de câteva ori și a efectuat nouăsprezece ani de ocnă. Niciun han nu-l găzduia, era alungat pretutindeni. Doar episcopul Bienvenue, fostul jurist Myriel, l-a găzduit dar, deprins cu furtul și pentru a se descurca în continuare, i-a furat, la plecare, două sfeșnice și argintăria. Același generos episcop îl va apăra de acuzația de furt, spunând că argintăria i-a fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
copii [6]. Normele etice și tabuurile despre sexualitate, dilemele privind statutul moral al embrionului sau fătului, conflictul de interese între participanții la procesul de reproducere donorii gameților, mama "purtătoare" toate au generat dezbateri și polemici în rândul medicilor, geneticienilor, preoților, juriștilor sau oamenilor politici. Am abordat problematica pe care o ridică noile tehnologii de reproducere (NRTs) în eșantionul nostru prin trei itemi care au vizat percepția și gradul de acord, vârsta potrivită și statutului marital al celor care pot apela la
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
țăranului cinstit, ridicată chiar din antichitate la un model legendar. Licinius Crassus Mucianus Dives număra printre cele cinci lucruri mai Însemnate și mai bune pe care le avusese, mai Întâi bogăția și noblețea lui, apoi abilitatea ca orator și ca jurist și, În sfârșit, faptul că fusese pontifex maximus (Gellius, 1, 13, 10; Valerius Maximus, 8, 7, 6). Q. Cecilius Metellus Își slăvește tatăl (mort În 221 Î.Hr.) În discursul funebru fiindcă izbutise să realizeze cele mai mari și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Roma, așa cum i-a cunoscut și cum i-a consemnat În scris Apuleius, formează din punct de vedere tipologic o astfel de comunitate religioasă (Apuleius, Metamorfoze, 11: comunitatea lui Isis). b) „sacra publica” - „sacra privata” 1. Tratând despre religia romană, juriștii romani au introdus o serie de distincții elementare care le propun cercetătorilor iubitori de ordine câteva structuri simple Într-un cadru mai degrabă haotic. Din ele fac parte, de exemplu, câteva perechi de contrarii, ca „sacru/non-sacru” (sacrum/profanum)2
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mergem În căutarea aspectelor artistice și literare, filozofice și docte care caracterizează istoria religiei romane. Așadar obiectul unei astfel de cercetări Îl constituie: religia artiștilor și a literaților, așa cum o descriu, o trăiesc și o imaginează ei; religia filozofilor, a juriștilor, a pasionaților de antichități, a teologilor romani, așa cum aceștia o gândesc, o reconstruiesc și o organizează În sistem; religia funcționarilor cultuali și a oamenilor politici, așa cum o contemplă cu mintea, o proiectează și o postulează ei, Împreună cu reformele și utopiile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Însemna „cei foarte pricepuți”, „pricepuții stejarului”, cu referire la practicile mantice care necesitau folosirea ramurilor unui stejar); de fapt, ei erau administratorii oricărei activități care presupunea acte de natură verbală, astfel Încât, din când În când, apar ca preoți, poeți, istorici, juriști: Druizii obișnuiesc să nu ia parte la războaie și nu plătesc impozite, ca restul populației; sunt scutiți de serviciul militar și de orice altă sarcină. Atrași de privilegii atât de mari, mulți vin la ei să se instruiască, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
I, 449), același termen este Înțeles ca „poet”. În realitate, această triplă distincție constituie un caz macroscopic de analiză clasicocentrică În detrimentul unei culturi non-clasice. Lumea clasică practica În aria activităților intelectuale o diferențiere puternică a rolurilor și specializărilor: poetul, preotul, juristul, istoricul și așa mai departe. Aceste figuri nu au un contur suprapus, fapt ce se poate verifica doar la nivel personal și Într-un mod cu totul imprevizibil, Însă este inimaginabilă că preotul ar trebui să scrie versuri și că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
figuri nu au un contur suprapus, fapt ce se poate verifica doar la nivel personal și Într-un mod cu totul imprevizibil, Însă este inimaginabilă că preotul ar trebui să scrie versuri și că poetul ar trebui să fie și jurist. Aflându-se În fața unei tradiții care Îi prezenta ca druizi, barzi și poeți inspirați, era aproape inevitabil ca un grec sau un roman să nu ajungă la concluzia că era vorba despre trei activități diferite, ca, de exemplu, preoți, poeți
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Într-adevăr, cultura indo-europeană cunoștea un singur tip de intelectual, cel care se Îngrijea de toate activitățile legate de cuvânt: era preot (cunoscând rugăciunile și formulele rituale), era istoric (știind să povestească tradițiile și istoria străveche a tribului său), era jurist (cunoscând pe de rost formulele dreptului cutumiar), era poet (stăpânind tehnica dificilă a compunerii), era povestitor (știind să recite pentru delectarea auditoriului o cantitate Însemnată de texte și tradiții orale), era medic (cunoscând formulele magice vindecătoare). Nu trebuie să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
, Adrian (31.III.1952, București), poet. Este fiul Elenei (n. Păltineanu) și al lui Teodor Vasiliu, jurist. Va absolvi la București Liceul „Mihai Viteazul” (1971) și tot aici va urma în paralel Facultatea de Drept și pe cea de Matematică, luându-și licențele în 1975 și în 1976. Face carieră juridică în calitate de judecător (1975-1980) și avocat (din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
, Victor (24.VII.1947, Tulcea), critic literar, eseist și traducător. Este fiul Afroditei (n. Ioannidis) și al lui Nicolae Ivanovici, jurist. Școala primară și gimnaziul le face în orașul natal (1954-1961), apoi urmează cursurile Liceului nr. 14 (de limba greacă) din București (1962-1966). Din 1966 este student al Facultății de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Orientale a Universității din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
militare și agenții guvernamentale. Dar această procedură lăsa În libertate numeroși indivizi a căror pedepsire era universal solicitată, includea oameni vinovați doar de inerție sau de lașitate și, mai ales, presupunea o formă de condamnare colectivă, curată blasfemie pentru majoritatea juriștilor europeni. Prin urmare, acuzațiile au fost individuale, iar rezultatele diferite, În funcție de loc și de moment. Mulți au fost puși la zid pe nedrept. Alții, mai numeroși, au scăpat nevătămați. Au existat nenumărate nereguli și ironii procedurale, iar motivele guvernelor, ale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de a explica, dar și plăcerea de a povesti și de a povesti cu tâlc, umorul și cordialitatea îi dau acestei cărți cuprinzătoare un "buchet" poetic aparte, făcând din ea o operă minunată în care se regăsesc spiritul cartezian al juristului dar și deschiderea spre lume a umanistului. Fie ca această carte să aibă puterea de a trezi în cititor pofta de a-și alcătui o întreagă bibliotecă de cărți despre vin și, mai apoi, bineînțeles, și o vastă vinotecă. Robert
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
instituții similare din Occident. Gusti a fost impresionat de inițiativele unor cunoscute personalități europene privind ieșirea rapidă și eficientă din criza socială profundă cunoscută de țările lor. Astfel, după dezastrul militar experimentat de Franța la Sedan în 1871, un mare jurist francez (Boutmy) a considerat că soluția ieșirii din criză a țării sale este o bună cunoaștere a problemelor sociale ale țării, întemeind prestigioasa Ecole libre des sciences politiques, la care s-au adăugat ulterior Collège libre des sciences sociales și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
antropologie negativă (oamenii nu „știu”, nu „înțeleg”, nu își schimbă „mentalitatea”). Rezultat al unei cercetări de teren ce a avut loc între 1990 și 2001, studiul este bazat pe modalitățile concrete în care oamenii își trăiesc viața. Spre deosebire de economiști și juriști, Verdery insistă că proprietatea poate fi înțeleasă doar dacă știm cu exactitate cum e folosit pământul și din ce motive (de multe ori extra-economice) este valorizat. Studiul descrie pe larg procesul de decolectivizare început în 1991, dar și traiectoriile pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
18.7.1941 A cui e? Se vor transporta pe jos. General ss. Tătăranu"; "Prezenta copie fiind conform cu copia aflată în dosarul No. 1 al Marelui Cartier General, Serviciul Marelui Pretor, Secret, Corespondență diversă, copie aflată la pagina no. 526. Jurist ss. indescifrabil avocat". CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 639 (Radu Dinulescu și alții), volumul I, f. 209. Documentul nr. 45 Președinția Consiliului de Miniștri Nr. 9271 CC / 1941 Comunicat Constatând că evreii din Galiția caută pe toate căile să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
șef de Stat Major al Inspectoratului Cavaleriei (01.12.1944-29.03.1945); trecut în rezervă la 29.03.1945. Locotenent-colonel (din 01.10.1938); colonel (din 18.07.1942); general-maior în rezervă (din 06.05.1975). 412 Mihai Antonescu (1904-1946), jurist, avocat, profesor universitar și om politic român. Licențiat în Drept la Universitatea din București, doctor în Drept, profesor de drept internațional la Universitatea din București; ministru de Justiție în guvernul național-legionar (14.09.1940-24.01.1941); ministru Secretar de Stat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Est, dosar nr. 16, f. 24-25. 420 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 421 Vezi documentul nr. 41. 422 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 423 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 424 Gheorghe Alexianu (1897-1946), jurist și om politic român. Studii liceale la Focșani și universitare la București-Facultatea de Drept, obține doctoratul în Drept în 1925. Carieră universitară la Cernăuți (1920-1930), ajungând profesor titular. Unul din marii juriști ai vremii. Contribuții esențiale în domeniul juridic (Statutul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
identificat printre documentele cercetate. 424 Gheorghe Alexianu (1897-1946), jurist și om politic român. Studii liceale la Focșani și universitare la București-Facultatea de Drept, obține doctoratul în Drept în 1925. Carieră universitară la Cernăuți (1920-1930), ajungând profesor titular. Unul din marii juriști ai vremii. Contribuții esențiale în domeniul juridic (Statutul funcționarului public, Recursul în casare, Contenciosul administrativ, Codul contribuțiilor directe) A înființat și condus Colecția legilor României adnotate cu jurisprudența Curții de Casație și Biblioteca juridică, socială și politică. Rezident regal al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Instrucție al Geniului (01.08-06.11.1946); trecut în cadrul disponibil la 06.11.1946; trecut în rezervă la 18.08.1947. Maior (din 27.02.1939); locotenent-colonel (din 31.10.1942); colonel (din 01.10.1944). 907 Ovidiu Vlădescu (1911-?), jurist, profesor universitar și om politic român. Licențiat în Drept, doctor în Drept. Secretar general al Președinției Consiliului de Miniștri (14.09.1940-06..11.1943); subsecretar de Stat la Președinția Consiliului de Miniștri pentru Românizare, Colonizare și Inventar (06.11.1943-23
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
printre documentele cercetate. 960 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 961 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 962 Vezi documentul nr. 176. 963 Profesorul Gheorghe Alexianu-Transnistria; generalul Corneliu Calotescu-Bucovina; generalul Constantin Ghe. Voiculescu-Basarabia. 964 Constantin C. Stoicescu (1881-1944), jurist, profesor și om politic român. Licențiat și doctor în Drept la Paris (1904); profesor agregat (din 1907) și titular (din 1913) de drept roman la Facultatea de Drept a Universității din București; decan al Facultății de Drept (1934-1936) și rector
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
chemare sau dezertori de la munca obligatorie. 1443 Documentul a fost înregistrat de Ministerul Afacerilor Străine cu Nr. 25.535 din 29.03.1943. 1444 Nu se publică. AMAE, fond Problema 33, volumul 10 bis, f. 11-12. 1445 Ėdouard Chapuisat (1874-1955), jurist și jurnalist elvețian. Studii de Drept la Universitățile din Geneva, Paris și Berlin; avocat (1899); secretar general al Consiliului administrativ al orașului Geneva (1900-1913); profesor universitar de istorie contemporană la "École Polytéchnique Fédérale" și la Centrul de studii istorice de la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]