5,436 matches
-
Notă: În testele de toxicitate acută efectuate pe animale aparținând unui ordin mai înalt decât rozătoarele se folosesc mai puține animale. Dozele se aleg astfel încât să nu se depășească dozele moderat toxice. În astfel de teste se evită administrarea dozelor letale de substanță de testare. 1.6.2.3. Doze Dozele trebuie alese în număr suficient (cel puțin trei) și astfel încât să producă o gamă de efecte toxice și mortalitate. La alegerea dozelor trebuie luate în considerare eventualele efecte iritante sau
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
punctul D). 4. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE Vezi introducerea generală: partea B (punctul E). PARTEA C: METODE PENTRU DETERMINARE A ECOTOXICITĂȚII C.1. TOXICITATEA ACUTĂ LA PEȘTI 1. METODĂ 1.1. INTRODUCERE Scopul testului de față este acela de a determina toxicitatea letală acută a unei substanțe la peștii de apă dulce. Este de dorit să se colecteze informații legate de solubilitatea în apă, presiunea de vapori, stabilitatea chimică, constantele de disociere și biodegradabilitatea substanței, pentru a alege metoda optimă de testare (statică
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
partiție n-octanol/apă). 1.2 DEFINIȚII ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ Toxicitatea acută reprezintă efectul nociv vizibil indus într-un organism într-o perioadă scurtă (zile) de expunere la o substanță. În testul de față, toxicitatea acută se exprimă drept concentrația letală mediană (CL50), care este acea concentrație a substanței de testare în apă care provoacă moartea a 50% din lotul de pești de experiență într-o perioadă de expunere continuă și definită. Toate concentrațiile substanței de testare se exprimă ca greutate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
Semnele biologice sugestive asociază o eozinofilie foarte crescută și o creșterea a enzimelor musculare. Confirmarea se face prin diagnostic serologic. Tratamentul asociază albendazolul sau mebendazolul cu o corticoterapie. Severitatea clinică a anumitor forme de boală (atingere neurologică și cardiacă), riscul letal al bolii și obiceiurile alimentare ale populației explică importanța cunoașterii acestei parazitoze și impactul acesteia asupra sănătății publice.
Trichineloză () [Corola-website/Science/312768_a_314097]
-
foarte grave. Lehrer (1983) a descoperit pentru prima dată în România și în țările limitrofe că "Wohlfahrtia magnifica" (Schiner) (și nu unele specii de Calliphoridae - așa cum au presupus medicii veterinari, fără nici un fel de cercetare) este agentul miazigen obligator și letal al acestor oi și a introdus primele tratamente originale pentru combaterea tuturor formelor de miaze (Lehrer & Lehrer, 1986). Primele animale atinse grav în regiunea genitală au fost oile importate cu coada « oglindă », la care codotomia practicată în țările de origine
Wohlfahrtioză () [Corola-website/Science/312197_a_313526]
-
Shinku, ea este la putere maximă doar atunci când mediul ei este prezent. Fiecare Rozen Maiden are o propie personalitate distictă, spirit păzitor, si abilitate supernaturala. Scopul aparent al fecioarelor Rozen este să participe în așa numitul "Alice Game", o competiție letală care promite câștigătorului dreptul de al întâlni pe "Tata" devenind "Alice", o fată de o perfecțiune și o frumuseșe supremă, al cărui spirit sălășluiește în "Tatăl"; se spune că ea este "mai sublima decât orice floare, mai pură decât orice
Rozen Maiden () [Corola-website/Science/311503_a_312832]
-
și DMAPP (dimetilalilpirofosfat). ul este produs de o serie de plante sau de plancton, având un rol probabil în procesele oxidative încă neclarificat, sau in membrana celulară a bacteriilor sunt legate de molecule de lipide, glicerina și eter. Doză toxică letală „LD50”-pentru șobolan este >2000 mg/kg, are și un efect cancerigen, producând și mutații genetice. În contact cu pielea sau mucoasele are un efect iritant intens; inhalat, produce senzația de vomă, de arsură, greutăți de respirație.
Izopren () [Corola-website/Science/311567_a_312896]
-
s-au făcut încercări de a ține vidre de mare în captivitate, cu scopul de a produce blană la scară industrială. Experimentele primilor 30 de ani au eșuat: alimentația nesănătoasă și calitatea proastă a apei au dus la diferite boli letale ale vidrelor de mare - de la infecții intestinale până la pneumonie. Către anii '40, oamenii de știință aveau deja experiență în domeniu și au construit medii de viață satisfăcătoare pentru vidrele de mare, cărora le-au asigurat apă marină, și au alcătuit
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
astfel încât să nu trezească suspiciuni. SOE a avut o serie de ateliere pentru fabricarea îmbrăcămintei și pentru falsificarea documentelor de identitate, a cartelelor de alimente, sau a altor produse precum țigaretele. Deși SOE se folosea de o serie de arme letale precum carabina De Lisle sau Sten, oficialii serviciului au considerat că agenții nu trebuie să beneficieze de cursuri intensive de folosire a acestora. În cazul partizanilor din Iugoslavia, SOE a trimis luptătorilor din rezistență arme capturate de la germani sau italieni
Special Operations Executive () [Corola-website/Science/311966_a_313295]
-
importanței. În Occident, rata sinuciderilor la bărbați este de 3-4 ori mai mare decât la femei, deși tentativele de suicid în rândul femeilor sunt de patru ori mai numeroase. Acest lucru se datorează faptului că bărbații recurg la mijloace mai letale pentru a-și pune capăt vieții. Diferența este și mai pronunțată la persoanele trecute de 65 de ani, la care rata sinuciderilor este de zece ori mai mare în cazul bărbaților decât în cazul femeilor. China înregistrează una dintre cele
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
a stins din viață la 14 decembrie 1931, în vârstă de 90 ani. Fiindu-i teamă să nu fie îngropat de viu el o rugase pe Marie Bonaparte și pe câțiva alți prieteni să îi facă după moarte o injecție letală. Serviciul funerar a fost celebrat la biserica La Madeleine din Paris în prezența unei asistențe numeroase din care făceau parte principele George al Greciei (viitorul rege George al II-lea) cu soția sa, principesa Elisabeta de România, principele Sixt de
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
Bene Gesserit, denumite deseori "vrăjitoare", abilități mentale și fizice, dezvoltate în parte prin condiționarea antrenamentului "prana-bindu". O acolită Bene Gesserit devine Cucernică Maică după ce trece printr-un ritual primejdios numit agonia mirodeniei, în cadrul căruia ingerează o doză în mod normal letală dintr-un narcotic al preștiinței, fiind obligată să îl neutralizeze în interiorul ei. Supraviețuirea acestui ritual îi descătușează ego-ul și amintirile tuturor strămoșilor ei pe linie feminină. O Cucernică Maică este sfătuită să evite locul din conștiința ei ocupa de memoria
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
aerian de la München. Viollet a contribuit la cele două campionate câștigate de United în 1956 și 1957. A marcat 178 de goluri pentru Manchester United, în 291 de partide. Avea o viteză deosebită, care combinată cu statura lui Taylor era letală. În urma accidentului aerian, și-a demonstrat valoarea marcând 32 de goluri în 36 de meciuri în 1960, record la clubul său. Pe durata acelui sezon, și în cel următor, și-a strâns cele două selecții la echipa națională a Angliei
Dennis Viollet () [Corola-website/Science/310565_a_311894]
-
Scopolamina sau hioscina este un alcaloid toxic care poate fi găsit în frunzele și semințele plantelor "Scopolia japonica", "Hyoscyamus niger", "Atropa belladonna", "Datura stramonium" sau "Brugmansia", dar poate fi și sintetizat pe cale artificială. Doză toxică letală de hioscină pentru om este de circa 100 de mg, sau o injecție subcutanata cu 1 mg de toxic are același efect. Dozele mai mici de scopolamina au un efect ușor sedativ, hipnotic, spasmolitic și antiemetic; apar și simptome de
Scopolamină () [Corola-website/Science/310803_a_312132]
-
inflamație a membranelor de protecție care învelesc creierul și măduva spinării, cunoscute sub denumirea colectivă de meninge. Inflamația poate fi provocată de infecția cu virusuri, bacterii sau alte microorganisme, sau, în cazuri mai rare, de anumite medicamente. Meningita poate fi letală din cauza proximității inflamației față de creier și măduva spinării; prin urmare, afecțiunea este clasificată drept urgență medicală. Cele mai frecvente simptome ale meningitei includ: durere de cap și redoare (înțepenirea cefei) asociate cu febră, confuzie sau nivel scăzut de conștiență, vărsături
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
obstrucționa fluxul sangvin către organe, crescând în mod paradoxal riscul de hemoragie. În cazul meningitei meningococice se poate produce cangrenarea membrelor. Infecțiile cu meningococ și pneumococ severe pot provoca hemoragii la nivelul glandelor suprarenale, determinând sindromul Waterhouse-Friderichsen, care este adesea letal. Țesutul cerebral se poate inflama, presiunea din interiorul craniului poate crește, iar inflamarea creierului poate provoca hernierea acestuia la baza craniului. Acest fapt se caracterizează prin scăderea nivelului de conștiență, pierderea reflexului pupilar fotomotor și adoptarea unei posturi anormale. De
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
B și flucitozina. Creșterea tensiunii intracraniene este frecventă în meningita fungică și se recomandă efectuarea frecventă a puncțiilor lombare (zilnic, dacă este posibil) pentru reducerea tensiunii, sau, în alternativă, a drenajului lombar. În absența tratamentului, meningita bacteriană este aproape întotdeauna letală. Din contră, meningita virală tinde să se rezolve spontan și este rareori letală. În condițiile administrării tratamentului, mortalitatea (riscul de deces) din cauza meningitei bacteriene depinde de vârsta persoanei și de cauza subiacentă. 20-30% dintre nou-născuți pot muri din cauza unui episod
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
recomandă efectuarea frecventă a puncțiilor lombare (zilnic, dacă este posibil) pentru reducerea tensiunii, sau, în alternativă, a drenajului lombar. În absența tratamentului, meningita bacteriană este aproape întotdeauna letală. Din contră, meningita virală tinde să se rezolve spontan și este rareori letală. În condițiile administrării tratamentului, mortalitatea (riscul de deces) din cauza meningitei bacteriene depinde de vârsta persoanei și de cauza subiacentă. 20-30% dintre nou-născuți pot muri din cauza unui episod de meningită bacteriană. Acest risc este mai redus la copiii mai mari, a
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
a absolvit facultatea și și-a început cercetările, studiind creatina și creatinina sub observația profesorului Max Bürger . a descoperit, în timp ce lucra în laboratoarele I.G. Farbenindustrie, faptul că un colorant roșu, numit apoi „"prontosil rubrum"”, proteja șoarecii și iepurii de doze letale de stafilococi și streptococi hemolitici. Prontosilul era un derivat al sulfanilamidei, pe care chimistul vienez Gelmo o sintetizase în anul 1908. Totuși, Domagk nu a fost mulțumit de rezultat, neștiind dacă medicamentul va acționa la fel și asupra corpului uman
Gerhard Domagk () [Corola-website/Science/308950_a_310279]
-
active din ergot, având 2 forme de manifestare: Este în general de 0,2% din greutatea uscată, dar poate atinge și 1% din greutatea uscată a ergoților. În aceste condiții, consumarea a 5 - 10 g de ergoți poate avea efecte letale. De aceea, există reglementări care definesc gradul de pericol al substanțelor care conțin ergoți. Aceste norme se exprimă în general în (%) pentru cereale și în μg alcaloizi totali pe kilogram pentru alimente. În general, toxicologii consideră că doza zilnică maximă
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
Expunerea pe termen lung și scurt la niobați și la clorura de niobiu, două chimicale care sunt solubile în apă, au fost testate pe șoareci. Șoarecii tratați cu o singură injecție cu pentaclorura de niobiu au arătat o doză mediana letală (LD) între 10 și 100 mg/kg. Pentru administrarea orală toxicitatea e mai scăzută; un studiu pe șoareci a avut LD după 7 zile de 940 mg/kg. O mare parte despre comportamentul niobiului în interiorul organismului este bazat pe studii
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
Xq). Izocromozomul brațului scurt al cromozomului X nu conține gena "XIST" și deci nu poate fi inactivat la indivizii de sex feminin. Ca urmare, celulele conțin trei copii active ale brațului scurt al cromozomului X. Fenotipul asociat acestei anomalii este letal, zigotul conținând această anomalie cromozomică fiind eliminat precoce sub forma unui avort spontan . Izocromozomul brațului lung al cromozomului X conține gena "XIST" și este inactivat. Femeile cu cariotip 46,X,i(Xq) au un fenotip similar celui observat în sindromul
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
ale brațelor scurt și lung. În funcție de mărimea cromozomului derivat cromozomii X în inel se împart în două categorii: Cromozomi X în inel de talie mare sunt observați numai la indivizi de sex feminin, structura cromozomică 46,r(X)Y fiind letală. Fenotipul asociat cromozomului X în inel este variabil, în funcție de mărimea fragmentelor pierdute și de prezența genei "XIST". Cromozomii X în inel care păstrează gena "XIST" sunt inactivați și determină un fenotip identic celui observat în sindromul Turner. Cromozomii în inel
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
iar cromozomul derivat X este activ. Inactivarea cromozomului derivat X ar determina atât inactivarea genelor prezente pe fragmentul derivat din cromozomul X cât și a celor situate pe fragmentul cromozomic derivat de la un autozom, fenotipul în această situație fiind grav, letal în multe cazuri. Microdelețiile cromozomului X sunt anomalii cromozomiale dezechilibrate ce apar ca urmare a ruperii cromozomului X în două puncte apropiate (până la câteva megabaze distanță) urmată de refacerea integrității cromozomului X cu pierderea fragmentului intermediar. Aceste anomalii cromozomice sunt
Cromozomul X () [Corola-website/Science/304861_a_306190]
-
genelor. După mecanismul lor de producere, mutațiile cromozomice pot fi de mai multe categorii. Delețiile constau în pierderea unui locus sau a mai multora de pe un cromozom. De cele mai multe ori rezultatul unui asemenea fenomen (pierderea unui fragment de cromozom) este letal pentru organismul respectiv. Uneori însă funcțiile respective pot fi compensate de alte gene sau pot să nu aibă efecte letale în cazul când au devenit inutile ca urmare a schimbării unor condiții. De pildă trecerea la modul de hrană saprofit
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]