6,058 matches
-
o ia drept o îndrăgostire erotică. El bănuiește parcă acest fel de pasiune, dar nu se simte identic cu ea fiindcă e nemuritor și nu s-a născut „din păcat”. În concepția poemei, amorul face parte din lumea păcatului, iar Luceafărul din lumea pură a neutralității primordiale. De două ori vrea el să coboare din fecioria nemuririi în patima pământului; în chip de tânăr de amândouă dățile, dar sub înfățișări extreme. Întâia oară blond, cu păr feminin „de aur moale”, străveziu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o face e de astă dată într-adevăr demonică, în supranatural nu există o mijlocie între fierbinte și rece, între flacără și gheață. Amestecul acestor două elemente, despre care vorbește Apocalipsul, dă mijlocia călduță, a mediocrității omenești. În amândouă înfățișările, Luceafărul e înfiorător și distant. Rămâne o apariție din lumea cealaltă, fără putință de comunicare cu a noastră. E foarte interesant să constatăm că în viziunea lui Eminescu, acest simbol al neutralității supraerotice e descris, pe lângă notele bărbătești, cu note de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
simbol al neutralității supraerotice e descris, pe lângă notele bărbătești, cu note de feminitate: „păr de aur moale”, „umerele goale” și „marmoreele brațe”. În tot restul poesiei lui, aceste brațe marmoreene sunt atribuite femeilor pe care le cântă poetul. În viziunea Luceafărului, descoperim, deci, același procedeu artistic pe care îl întrebuințează Leonardo da Vinci în reprezentarea simbolului androgin al veșniciei. Geniile se întâlnesc nu o dată la această limită extremă a viziunii artistice. Și e încă o notă finală, care îl înfrățește pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și rece. Nu ni se spune aici de un zâmbet îngăduitor sau ironic, dar îl simțim în toată supranaturala lui putere, arcuindu se peste condiția mizeriei noastre pământești. Pe buzele Sfântului Ioan Botezătorul pe buzele prințului Mîșkin sau pe buzele Luceafărului, e același zâmbet care fulgeră distanța dintre cer și pământ; ironic sau îngăduitor pentru noi, dar revelator al unei ordini superioare de existență, către care suie nostalgia ridicată din tragica noastră experiență omenească. PROFETISMUL ARTEI Natura plăsmuirilor geniale implică neapărat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
1. De când Domnul s-a născut* Și pământul l-a făcut 2. Și cerul l-a ridicat În patru stâlpi l-a râzimat. 3. În patru stâlpi de argint Și frumos l-a 'mpodobit. 4. Tot cu stele marunțele, Cu luceferi printre ele. 5. Si cu luna cu lumină, Soarele cu razele. 6. Dar soarele unde raza? Raze, Doamne, unde raza. 7. Raze 'n varful munților, La fantana sfinților. 8. La doi brazi îmbinărați Și 'n tulpini întulpinați. 9. La tulpină
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Și v-aduc un Dumenezeu Să vă mântuie de rău; Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri menită. Iată lumea că-nflorește, Cânt prin luncă turturele La fereastră rândunele. Și-un porumb frumos, leit Dinspre apus a venit, Floare dalbă a adus, Și la căpătâi s-a pus. El vă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Culture, and Communication, John Benjamins, Amsterdam/ Philadelphia, 2012. Makkai, Adam, Idiom Strucure in English, Mouton, Haga/Paris, 1972. Manolescu, Nicolae, Sadoveanu sau Utopia Cărții [1976], ediția a III-a, postfață de Mircea Martin, Paralela 45, Pitești, 2002. Marian, Rodica, "Lumile" Luceafărului, Remus, Cluj-Napoca, 1999. Marian, Rodica, " Subiectul absolut al artei și alteritatea creatoare", în Proceedings of the EITM Congress, 2nd edition, 2007, Editura Universității "Petru Maior", Târgu-Mureș, 2007, pp. 125-129. Martínez del Castillo, Jesús Gerardo, Las relaciones lenguaje - pensamiento o el
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Blaga. Întâiul veac, Albatros, București, 1997, pp. 263-283. Idem, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică a culturii". Idem, "Blaga și Coșeriu. O conjuncție pentru eternitate". 179 Idem, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei". 180 Rodica Marian, "Lumile" Luceafărului, Remus, Cluj-Napoca, 1999. Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Clusium, Cluj-Napoca, 2001. Lolita Zagaevschi Cornelius, Zagaevschi Cornelius, Lolita, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga. Abordare în perspectivă integralistă, prefață de Mircea Borcilă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
motivul care se repetă de mai multe ori Ț aproape obsesiv Ț se numește laitmotiv. Se poate vorbi de motiv(e) literar(e) al(e): 1. unui scriitor: la M. Eminescu: lacul, teiul, codrul, plopul, floarea albastră, izvorul, marea, luna, luceafărul, soarele, stelele, visul, somnul, îngerul, demonul, dorul, etc. 2. unei opere literare: la F. M. Dostoevski, în „Frații Karamazov”, motivul dublului, bastardului etc. Alte motive; de urmărit: 1. circulația unui motiv în literatura română și cea universală; 2. modul deosebit în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de Aderca, poetul o vede mai degrabă o incursiune în sfînta rază a Alexandriei: "Tema transcendentă din Jazzband pentru nunțile necesare (în ciclul Uvedenrode din Joc secund își va schimba titlul în Ritmuri pentru nunțile necesare, n.a.): sensul feminin al Luceafărului, inițierea intelectuală, disociativă, a cercului Mercur, deopotrivă în dominația triumfală a Soarelui, este de un elinism de decadență. Un element modern însă care i se adaogă este tonul gros și buf în care e scrisă o parte din bucată. Ecoul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
MOTIVAREA ÎNVĂȚĂRII PENTRU ORA DE RELIGIE Prof. Claudia BOTA, Școala cu clasele I-VIII, nr 130 “Luceafărul” București Învățarea reprezintă, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectată de cadrul didactic pentru a determina schimbări comportamentale la nivelul personalității preșcolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitații acestora de dobândire a cunoștințelor, a deprinderilor, a strategiilor și a atitudinilor cognitive
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
a)ra animală"46 invocată, într-un ritual expiator, în "Legendă". Printre amintiri, există unele "dominante", diferite de la un nivel mintal la altul, "comme des pointes remarquable" (italice în original) [ca niște puncte remarcabile]47, ca niște repere fosforescente, strălucitoare - "Luceferi marini, amari în vale"48 ("Margini de seară"), în jurul cărora se ordonează, celelalte elementele constitutive. Cum simplă reverie nu produce însă nimic - spiritul creator trebuie să elibereze din mrejele ei, precum în "Poartă", printr-un ritual expiator: "Patru scoici, cu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de a judeca măreția unui geniu 46. În 1937, Mircea Eliade spunea: "Astăzi, când au trecut 30 de ani de la moartea lui B.P. Hașdeu, un singur lucru suntem datori să-l facem pentru a omagia cum se cuvine pe acest luceafăr al neamului nostru: să-l cetim, să-l înțelegem, să-l asimilam. Restul vine de la sine" (Eliade, 1987, p. 110). La fel, Cicerone Poghirc pe care Eliade îl aprecia foarte mult -, notând că "opera lui Hașdeu rămâne în picioare într-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
SPLENDOAREA ANOTIMPURILOR Prof. înv. Primar Elena FLOREA Școala cu clasele I-VIII Nr. 130 “Luceafărul” București CLASA a III- a B DISCIPLINE - Limba și literatura română - Științe ale naturiiEducație plastică - Educație muzicală - Educație tehnologică SUBIECTUL - Șezătoare literar -artistică - “Fantezii de toamnă” TIPUL - Integrată OBIECTIVE generale și specifice: - dezvoltarea limbajului literar; - consolidarea deprinderii de interpretare expresivă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
găzduiește concertul susținut de violonistul George Enescu. De altfel, cultura germană se menține în atmosfera rădăuțeană prin manifestări artistice, dar și prin filmele germane derulate în cinematograful din sala Societății Germane de Lectură 55. Câteva reviste au antrenat intelectualitatea locală: Luceafărul Carpaților ce apare din 1927, Îndrumarea ce conține o pagină dedicată exclusiv literaturii și în care publică tinerii scriitori bucovineni, Bukowiner Wochenpost, periodic săptămânal ce apare din 1932 și care conține studii valoroase de istorie locală semnate de profesorul August
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
uriaș cum este menționat în culturile emeș, egipteană și orfism, în interiorul căruia plutea pămîntul de forma unei turte, pe oceanul primar. Cele două emisfere ale globului erau cei doi purtători de flacără, una în jos alta orientată în sus sau luceafărul de dimineață și luceafărul de seară. Globul era ținut în spate de un erou care descoperise și astronomia, știință pe care geții o stăpîneau foarte bine iar nouă de amintește de pelasgul Prometeu legat de muntele Caucaz de la Istru de către
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în culturile emeș, egipteană și orfism, în interiorul căruia plutea pămîntul de forma unei turte, pe oceanul primar. Cele două emisfere ale globului erau cei doi purtători de flacără, una în jos alta orientată în sus sau luceafărul de dimineață și luceafărul de seară. Globul era ținut în spate de un erou care descoperise și astronomia, știință pe care geții o stăpîneau foarte bine iar nouă de amintește de pelasgul Prometeu legat de muntele Caucaz de la Istru de către jupîn Zeus, pentru că le-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a celor doi geniali creatori, probează gust artistic, finețe interpretativă, asumare simpatetică a discursului poetic, rigoare, informație, cultură perfect asimilată. Adesea raportările axiologice se fac pe bază de conexiuni reciproce, de la Eminescu la Arghezi și de la Arghezi la Eminescu. Creatorul Luceafărului "prevestește" nu o dată geniul arghezian; Arghezi topește în retortele misterioase ale poeziei experiențe de factură eminesciană. Într-atât de statornic și de puternic este interesul arătat de Streinu poetului nostru național și deopotrivă lui Arghezi încât, în ", George Muntean a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
încât, în ", George Muntean a putut alcătui fără nici o dificultate specială un volum masiv intitulat Eminescu, Arghezi. În partea rezervată lui Eminescu sunt reluate cele patru studii apărute în volumul Clasicii noștri (Eminescu al vremii noastre, Eminescu, poet dificil, Legenda Luceafărului, O ediție Eminescuă, la care se adaugă, ca argumente întregitoare, următoarele studii critice și articole: Vocabular eminescian, "Floare albastră" și lirismul eminescian, Eminescu, lectură comentată, Eminescu despre Shakespeare, Eminescu și cititorii lui, La Ipotești, Documente de biografie intelectuală, Coincidențe și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ermetism consacrat". Demonstrația criticului - cu citate din poezii arhicunoscute - este perfect convingătoare. Semnificative sunt de asemenea rândurile consacrate celebrului poem Luceafărul (Legenda Luceafăruluiă, care alături de nu mai puțin vestitele "legende" Miorița și Mănăstirea Curtea de Argeș ne recomandă ca popor în fața eternității. Luceafărul este creația fundamentală a unui mare poet cunoscut ce îmbogățește covârșitor spiritualitatea românească. Având un cadru anecdotic și izvoare comune, poemul este în chip esențial al lui Eminescu prin "complexitatea, semnificația și armonia care au dat existență și circulație acestei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
poetului: simplitatea savantă, farmecul inefabil, muzicalitatea, rigoarea formală, factura livrescă, influența baladiștilor germani (Mistrețul cu colți de argint este comparat, deși prudent, cu celebra baladă a lui Goethe Erl Konigă, asumarea experienței neoclasice, articularea exactă a versului, luminozitatea elină. În "Luceafărul" din " decembrie ", Vladimir Streinu scrie un cald articol evocator despre Nicolae Labiș: "El a licărit scurt între două nopți: anonimatul și moartea fizică. Abia a avut timp să-și compună o fizionomie de adolescent fascinat de maturitatea pe care navea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
melancolic, o întreagă orchestrație a gesturilor de o aleasă distincție dar și puțin academică, drapând nu știu ce avânturi patetice, la un mod prevenitor și aulic. Parcă-l văd urcând pe scările clădirii din Ana Ipătescu, până ajungea la mansarda gălăgioasă a "Luceafărului" (ediția Eugen Barbuă, făcând, cuminte ca un școlar, corecturile tipografice la rubrica "Distinguo", iar apoi, abandonându-se, cu o vădită satisfacție, conciliabulelor cu prietenii mai tineri. Și trebuie spus că era un vorbitor fermecător, refuzându-se unor "truvaiuri" ieftine, păstrând
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
pierde din cauza lui manuscrisul unui romană și condamnat în " la șapte ani de detenție, eliberarea petrecânduse în ". După punerea în libertate e reangajat la Institutul lui Călinescu, fără obligații normate; noul naționalism îl consideră util și i se oferă în Luceafărul rubrica Distinguo; este profesor cu statut de invitat la Facultatea de Limba și Literatura Română; satisfacții în plus înaintea morții sunt directoratul Editurii Univers, promovarea în teatru și film a frumoasei sale fiice netalentate și apariția unui roman al soției
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Mișcarea literară", "Gazeta", "A.B.C.", "Gândirea", "Cugetul românesc", "Contimporanul", "Spre ziuă", "Revista Fundațiilor Regale", "Preocupări literare", "Săptămâna muncii intelectuale și artistice", "Semnalul", "Timpul", "Vitrina literară", "Viața românească", "România literară", "Dreptatea", "Caiete critice", "Contemporanul", "Familia", "Gazeta literară", "Glasul patriei", "Amfiteatru", "Astra", "Luceafărul", "Limba română", "Revista de istorie și teorie literară", "Secolul XX", "Scânteia", "Tomis", "Tribuna", "Viața studențească" ș.a., precum și la o serie de periodice străine. A susținut numeroase conferințe și comunicări la diverse întruniri cultural-artistice, la reuniuni și festivități științifice naționale și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Philippide, ajungând până la poeții contemporani. Niciodată poezia nu este considerată de Vladimir Streinu în chip izolat ci ca o permanență spirituală, existând pe deasupra granițelor geografice și etnice, reunind personalitățile pregnante în semnificative familii de spirite, în nobile confrerii spirituale. Creatorul Luceafărului este proiectat pe ecranul universalității: "Eminescu propune lumii ca nimeni altul suma lirică a întregului romantism european pe care, luminând-o dinlăuntru, ca și pirosferic, cu o dramă spirituală proprie, aspirație crucișă a Eternului la Efemer și a Efemerului la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]