26,035 matches
-
2 ori mai lung decât un obiect de 15 cm lungime. Acestui nivel de măsurare îi sunt caracteristice următoarele elemente: 1. cifrele care sunt asociate atributelor reprezintă valori reale numerice. Există unități de măsură, etaloane și în plus față de variabilele măsurate la nivel de interval exista un punct natural de pornire (punctul "zero") pentru atribuirea valorilor; 2. există relație de ordine între categoriile variabilei 3. deoarece valorile atribuite sunt valori numerice reale, se poate spune cu cât este mai mare A
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
al măsurării, fiind nivelul cel mai tare sub aspectul îndeplinirii condițiilor formale ale măsurării, poate fi convertit în niveluri mai slabe (interval, ordinal nominal). Această trecere între nivelurile de măsurare este posibilă îndeosebi pentru caracteristicile cantitative continue, care pot fi măsurate la oricare dintre cele patru niveluri. Exemplu: Descrierea cantitativă a vârstei (I. Mărginean, 2000, 198-199) Nominal clasificarea populației după categoriile : * copilărie * adolescență * maturitate * bătrânețe Categoriilor li se atribuie valori numerice fără a fi în ordine Ordinal listarea populației pe baza
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
definită de relația respectivă să fie aditivă adică numărul care servește ca măsură a două mărimi reunite trebuie să fie egal cu suma a două numere care constituie măsurile fiecăreia dintre aceste mărimi. Se constată deseori că mărimea aceleiași caracteristici, măsurată cu instrumente diferite, nu este aceeași, sau cantități diferite, măsurate cu același instrument, sunt percepute ca egale, diferența fiind mai mică decât nivelul de rezoluție al instrumentului. În aceste condiții, distincția care se face între echivalențe cantitative (ca operații experimentale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
servește ca măsură a două mărimi reunite trebuie să fie egal cu suma a două numere care constituie măsurile fiecăreia dintre aceste mărimi. Se constată deseori că mărimea aceleiași caracteristici, măsurată cu instrumente diferite, nu este aceeași, sau cantități diferite, măsurate cu același instrument, sunt percepute ca egale, diferența fiind mai mică decât nivelul de rezoluție al instrumentului. În aceste condiții, distincția care se face între echivalențe cantitative (ca operații experimentale) și echivalențe numerice (ca operații formale) este îndreptățită. Echivalența numerică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și construirea seriilor ordinale Tehnicile scalarii și construirii seriilor ordinale se adresează fenomenelor și caracteristicilor care comportă diferite grade de manifestare, grade ce pot fi așezate într-o anumită ordine de intensități. Variabilele a căror variație este graduală, putând fi măsurate printr-o serie ordonată a nivelurilor de manifestare, se numesc variabile ordinale, iar indicatorii prin care sunt desemnate aceste niveluri se numesc indicatori ordinali. Transpunerea în expresie numerică a indicatorilor ordinali se efectuează prin operația de scalare, care este în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și serii sau scări de raport, întrucât mărimile variabilei se pot raporta una la cealaltă, rezultând un număr adimensional care arată de câte ori o valoare este mai mare sau mai mică decât celelalte. Astfel, dacă de exemplu, mărimile unei anumite variabile măsurate pentru trei unități ale seriei sunt A=10, B=5 și C=2, atunci: A/B =10/5 => A = 2B B/C = 5/2 = 2,5 => B = 2,5C A/C = 10/2 = 5 => A = 5C De unde : A = 2(2
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nivelurilor de măsurare. Astfel, o caracteristică măsurabilă la nivelul seriilor de proporții (de raport), poate fi exprimată numeric și prin serii de interval, de ranguri sau nominale. Exemplul tipic pentru această trecere este cel privind caracteristica vârstă, care poate fi măsurată la toate nivelurile de măsurare. Din acest punct de vedere, cel mai cuprinzător nivel de măsurare este cel de raport. Trecerea de la un nivel mai puternic la unul mai slab al măsurării este determinată fie de o opțiune a cercetătorului
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de cel mai înalt nivel (de proporții) întrucât ca mărime fizică, ea admite un zero natural, chiar dacă privită ca parametru biofizic înălțimea nu înregistrează, pentru nici un individ real, nivelul zero "natural". În tot cazul, este cert că înălțimea poate fi măsurată la nivelul de interval al măsurării. Cu toate acestea, profesorul de educație fizică, de pildă, nedispunând de un metru (ca instrument de măsură) sau nefiind interesat de o precizie prea ridicată, poate ordona grupul de elevi după înălțime, pe bază
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în cazul "mărimilor pedagogice", când nedispunând de un instrument de măsură adecvat, este mai recomandabil să rămânem la nivelul seriilor de ranguri, decât să construim o serie de interval care nu reflectă corect mărimile reale ale caracteristicii măsurate. De exemplu, măsurând nivelul de pregătire a elevilor pe baza rezultatelor obținute la un extemporal, este mult mai bine și mai corect, sub aspect formal, să ierarhizăm elevii pe o serie de ranguri și să considerăm drept măsură rangul pe care fiecare elev
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de simetrie dintre categorii (A=B=C) poate fi tratată ca asimetrică (A>B>C). Exemplu. Caracteristica "statut profesional", studiată pe o colectivitate dată, măsurată nominal prin categoriile muncitori necalificați, muncitori calificați, muncitori înalt calificați, tehnicieni, ingineri, ar putea fi măsurată și la nivel ordinal, introducându-se criteriul de ordonare al nivelului studiilor de calificare. 2.3. Schema de măsurare La prima vedere schema de măsurare are următorii pași: proiectantul cercetării, instrumentul utilizat: chestionarul, subiectul (respondentul). Scopul măsurării este de a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
această problemă este subevaluată ca importanță, ea rămânând, în general în faza de deziderat. 2.4. Problema validității Trebuie maximizată validitatea instrumentelor de măsură utilizate pentru a crește calitatea datelor. Validitatea unui instrument se referă la capacitatea acestuia de a măsura chiar ceea ce se presupune că măsoară. Validitatea este, nu un test, ci o interpretare de date rezultate dintr-o procedură specifică" (L. J. Cronbach 9). Această distincție este foarte importantă deoarece este foarte posibil ca un instrument de măsurare să
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ea rămânând, în general în faza de deziderat. 2.4. Problema validității Trebuie maximizată validitatea instrumentelor de măsură utilizate pentru a crește calitatea datelor. Validitatea unui instrument se referă la capacitatea acestuia de a măsura chiar ceea ce se presupune că măsoară. Validitatea este, nu un test, ci o interpretare de date rezultate dintr-o procedură specifică" (L. J. Cronbach 9). Această distincție este foarte importantă deoarece este foarte posibil ca un instrument de măsurare să fie relativ valid în măsurarea unui
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
indicator al stării economiei, dar cele două nu sunt echivalente. În general, cel mai ușor mod de a crește validitatea unui instrument este să nu ne îndepărtăm de date și să evităm interpunerea unor concepte imposibil de observat sau de măsurat. Dacă un subiect răspunde la o întrebare indicând ignoranță, în acest caz știm că a spus că este ignorant în ceea ce privește respectiva problemă. În această privință avem o măsură validă. Totuși, daca ne referim la înțelesul răspunsului său, avem un concept
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ignoranță, în acest caz știm că a spus că este ignorant în ceea ce privește respectiva problemă. În această privință avem o măsură validă. Totuși, daca ne referim la înțelesul răspunsului său, avem un concept cu totul diferit unul ce nu poate fi măsurat cu o precizie ridicată. De exemplu, într-o țară cu un guvern represiv, exprimarea ignoranței poate reprezenta pentru unii o declarație politică, în timp ce pentru alții poate fi pur și simplu un mod de a spune nu știu". (G. King, R.
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pași. Primul pas, cercetarea trebuie să fie capabilă să descrie întregul ansamblu al conținutului care este relevant situației particulare care este măsurată. În validitatea de conținut este esențială admiterea universului conținutului ca fiind definitorie pentru variabila care urmează să fie măsurată 2. Validitatea criterială se referă la corelația dintre măsură și o variabilă-criteriu relevantă pentru caracteristica măsurată. Presupune evaluarea validității unui instrument prin raportarea la un alt instrument care măsoară același lucru sau la date reale. Cu alte cuvinte, se consideră
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
universului conținutului ca fiind definitorie pentru variabila care urmează să fie măsurată 2. Validitatea criterială se referă la corelația dintre măsură și o variabilă-criteriu relevantă pentru caracteristica măsurată. Presupune evaluarea validității unui instrument prin raportarea la un alt instrument care măsoară același lucru sau la date reale. Cu alte cuvinte, se consideră că un instrument devine un instrument de referință pentru a măsura un fenomen dacă se constată că există aceste corelații stabilite în contexte diferite. Validitatea criterială se apropie cel
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
o variabilă-criteriu relevantă pentru caracteristica măsurată. Presupune evaluarea validității unui instrument prin raportarea la un alt instrument care măsoară același lucru sau la date reale. Cu alte cuvinte, se consideră că un instrument devine un instrument de referință pentru a măsura un fenomen dacă se constată că există aceste corelații stabilite în contexte diferite. Validitatea criterială se apropie cel mai mult de sensul curent al termenului. Astfel, validitatea criterială "este luată în discuție când scopul este folosirea unui instrument pentru evaluarea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
că există aceste corelații stabilite în contexte diferite. Validitatea criterială se apropie cel mai mult de sensul curent al termenului. Astfel, validitatea criterială "este luată în discuție când scopul este folosirea unui instrument pentru evaluarea unui comportament exterior instrumentului de măsurat, ultimul fiind numit criteriu", este de părere J. C. Nunnally 12. De exemplu un criteriu "validează" testarea teoretică pentru permisul auto dacă poate prezice cu acuratețe cât de bine se descurcă un grup de persoane în manevrarea unui automobil. Indicatorul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și devine în acest fel referențial; validitate predictivă care se referă la capacitatea instrumentului de a anticipa, în cazul sondajului de opinie politică, comportamentul de vot sau atitudinea față de o anumită problemă. Din punct de vedere practic, "validitatea predictivă se măsoară prin compararea rezultatelor furnizate de un instrument aplicat anterior cu rezultatele după un criteriu practic, cu ceea ce s-a întâmplat efectiv la un moment posterior ca în cazul votării."(T. Rotariu, P. Iluț, 1997). Dar, din păcate, în realitate mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
la cât de bine este operaționalizat un concept într-o schemă de măsurare. "Validitatea de construct trebuie să fie folosită atunci când nici un criteriu sau conținut este acceptat ca fiind în întregime adecvat pentru a defini calitatea ce urmează să fie măsurată" (L. J. Cronbach, P.E. Meehl, 1955). În mod fundamental, validitatea de construct se interesează de gradul în care o măsură particulară intră în relație cu alte măsurători ale unor ipoteze teoretice care au în vedere conceptele care sunt măsurate. Validitatea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fie măsurată" (L. J. Cronbach, P.E. Meehl, 1955). În mod fundamental, validitatea de construct se interesează de gradul în care o măsură particulară intră în relație cu alte măsurători ale unor ipoteze teoretice care au în vedere conceptele care sunt măsurate. Validitatea de construct cuprinde trei pași distincți. Primul pas, relația teoretică dintre concepte trebuie să fie specificată; al doilea pas, relația empirică dintre măsurătorile conceptelor trebuie examinată; în sfârșit, dovezile empirice trebuie interpretate în termeni decât clarifică validitatea de construct
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
particulare. Logica validității de construct implică de obicei faptul că relația dintre indicatorii desemnați să reprezinte un concept teoretic și variabilele teoretice externe relevante să fie similare în ceea ce privește direcția, puterea și consistența. De exemplu, doi indicatori, amândoi având scopul să măsoare statutul social, trebuie să aibă corelații similare cu interesele politice, dacă acestea sunt niște variabile teoretice externe potrivite pentru statutul social. Invers, dacă cei doi indicatori empirici ai statutului social se afla în relații diferite cu variabilele externe, aceasta implică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
stabilirii unui referențial. Într-o asemenea situație, am recomandat necesitatea efectuării de măsurători din două în două săptămâni pentru a compensa fluctuația opiniilor. * Fidelitatea prin forme alternative presupune că același conținut al itemilor este prezentat subiecților în diferite forme. * Fidelitatea măsurată prin consistența internă a unui instrument se referă la faptul că atunci când măsurăm cu mai mulți itemi trebuie să vedem dacă între aceștia există consistență internă adică ce congruență există la nivelul fiecărui subiect în răspunsurile sale față de problema cercetată
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
din două în două săptămâni pentru a compensa fluctuația opiniilor. * Fidelitatea prin forme alternative presupune că același conținut al itemilor este prezentat subiecților în diferite forme. * Fidelitatea măsurată prin consistența internă a unui instrument se referă la faptul că atunci când măsurăm cu mai mulți itemi trebuie să vedem dacă între aceștia există consistență internă adică ce congruență există la nivelul fiecărui subiect în răspunsurile sale față de problema cercetată. * Fidelitatea interobservatori privește gradul de concordanță între doi sau mai mulți evaluatori care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
tip de inferență. Ultimul pas este aplicarea inferenței ca o consecință a multidimensionalității pentru că de multe ori trebuie să stabilim relațiile dintre variabile care variază după mai multe caracteristici. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile măsurate în mod direct și cu totul alt lucru este a căuta, prin metode analitice, o explicație a modului în care se generează această relație demonstrată. Capitolul 3 Eșantionarea 3.1. Principiile eșantionării În majoritatea proiectelor de cercetare se lucrează cu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]