18,601 matches
-
este singurul vrednic de apreciere. Alături de valoarea estetică sunt exprimate ideile politice și valorile morale. Ne oprim la distanță și comentăm. Am putea crede că Platon este cel care ridică mâna argumentând, dar nu! El nu a asistat la moartea maestrului său. Este chiar Socrate căruia i se oferă otrava... Toată istoria filosofiei grecești este dominată de numele lui și până la apariția creștinismului, omenirea occidentală a trăit cu gândirea sa, „Cunoaște-te pe tine însuți“. L-a folosit și Cicero „Nosce
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
îl chema înaltul cerului, dorind să afle taina zborului... În fotografie am surprins imaginea, ca dintr-o poveste, a Păsării și a Luceafărului... și mi-am imaginat-o de cum am intrat în sală... Încerc să-mi temperez emoțiile, întrucât acest maestru îmi evocă amintirea locului unde mi-am petrecut o parte din copilărie, printre flori, fluturi și dragoste... Apoi, vremea trecând, împodobind casa, tot cu fluturi, cu flori și dragoste... Mă așez pe o băncuță și recit în gând, ca pe-
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
butucănos, aducând la înfățișare cu un satir, Socrate, asemeni tinerilor atenieni din acele vremuri, în contrast izbitor cu tinerii noștri de azi, primește o educație spartantă: studiază muzica, gimnastica, gramatica, tainele limbii și retorica, bucurându-se de învățăturile unor iluștri maeștri printre care și două femei: preoteasa Diotima din Mantineea și curtezana Aspasia din Milet, cunoscută, mai ales, ca iubita lui Pericle, dar și ca apropiata unor mari înțelepți precum Anaxagoras, Zenon, Sofocle, Euripide, Herodot și Fidias. Prima îi destăinuie ce
ÎNTRE DESFĂTĂRILE ŞI CHINURILE MAEUTICII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368756_a_370085]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > AGONIA MAESTRULUI Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1094 din 29 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Agonia Maestrului (comemorare doi ani, la 29-dec-2011, de la trecerea dintre noi în veșnicie a mult îndrăgitului nostru profesor de matematică, Dan Borta) Sunt unele simboluri
AGONIA MAESTRULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363656_a_364985]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > AGONIA MAESTRULUI Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1094 din 29 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Agonia Maestrului (comemorare doi ani, la 29-dec-2011, de la trecerea dintre noi în veșnicie a mult îndrăgitului nostru profesor de matematică, Dan Borta) Sunt unele simboluri pe această lume menite să rămână neschimbate, ele sunt așezate acolo sus să lumineze precum un foc
AGONIA MAESTRULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363656_a_364985]
-
vor regăsi, unde ne vom bucura împreună cu cunoștințele dragi nouă. Fie ca noi să fim vrednici de acea nouă Împărăție în care Profesorul Dan Bortă, cu voia Domnului, a câștigat un loc binemeritat! Cu recunoștință, Viorel Darie Referință Bibliografică: Agonia Maestrului / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1094, Anul III, 29 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
AGONIA MAESTRULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363656_a_364985]
-
scrie, ei ajung mai repede autori decât se ajungea înainte, iar prețuirea cărții nu este în pericol, ci a luat o nouă formă, una dintre multiplele forme pe care le imaginează chiar Umberto Eco în Numele trandafirului. Personajul său, părintele William, maestru spiritual, odată ajuns într-o străveche abație, vrea să vadă faimosul ei scriptorium, sala pentru scris. Iată ce descoperă: "Anticari, copiști, caligrafi și cărturari erau așezați fiecare la masa lui, o masă sub fiecare din ferestre (...) Și cum ferestrele erau
VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
-
Bologa n-a mai venit. M-a însoțit doar Dănilă. Ne adunaserăm mai mulți admiratori ai romancierului lângă vitrina unei librării de pe Magheru, străduindu-ne să ne ferim cât puteam mai bine de stropii repezi ai unei ploi de vară. Maestrul întârzia să-și facă apariția. S-a ivit în cele din urmă, odată cu primele raze ale soarelui, îmbrăcat într-un costum pepit, cotrastând strident cu îmbrăcămintea ternă a mulțimii anodine. Nu-și mai purta părul vâlvoi, ca pe vremea publicării
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
un scris minuscul, următoarea dedicație pe coperta interioară a cărții: Profesorului bănățean de literatura romînă (sic!) (,) Florița-Seracin Dan (,) cu urări să predea din ce în ce mai bine elevilor literatura română pe care o iubește Marin Preda. Buc. Iulie (’)68. Câte greșeli a făcut maestrul într-o dedicație de trei rânduri, se poate lesne observa. Dar vorba aceea, Quod licet..., non licet... Ș-apoi, nu spunea Camil Petrescu: „Un scriitor e un om care (se) exprimă în scris cu o liminară sinceritate [...] Fără ortografie, fără
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
la Festivalul Studențesc de la Iași. Marele pas spre consacrarea absolută și încununarea viitoare ca interpretă aparte între aurorarele glasuri ale anilor ’70, ’80 care au încărcat muzica ușoară românească cu o constelație de stele, va fi făcut la întâlnirea cu maeștrii George Grigoriu și Fromi Moreno. Urcarea spre bolta cu stele ale universului sonor românesc nu e pas, e zbor, pașii sunt numai cei făcuți în călătorii fără sfârșit, pe ruta Reșița-București-Cluj. Ajungerea providențială la compozitorul George Grigoriu se datorează unchiului
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
postul de Radio Bistrița Năsăud, iar în 2003 Distincția „Cultul eroilor”, decernată de Asociația Veteranilor de Război și MApN. La Gala Muzicii Populare Românești, edițiile întâi și a doua, desfășurate la București i se acordă premiul de popularitate. Măiestrit de către maestrul Cornel Borza, ca de către nimeni altcineva, cântecul bihorean zboară la bolta sufletelor tuturor, interpretul fiind iubit de tot neamul românesc, indiferent de provincia în care, prin destin ori alte diverse conjuncturi s-a împământenit unul sau celălalt dintre români. Însă
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
volum de înregistrări și făptuiri discografice ale artistului Cornel Borza, dat fiind vârsta tânără a sa,dar nu este, deoarece cântecul rămas pe imprimare este certă dovadă. Vocea „remarcabilă ca notă maximă a interpretării melosului folcloric bihorean” cum o caracterizează maestrul Benone Sinulescu, copărtaș prin îndemnul de a include în creionările mele pe artist, ca nu cumva să se întâmple, dintr-o neatenție, să comit grava omisiune de a nu da importanță „unuia din cei mai însemnați reprezentanți ai cântecului din
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
CD personal. Acest album include și piese vechi din culegerea Bela Bartock, oferite de către ilustra personalitate Emilia Comișel. La recomandarea sa, piesele au fost înregistrare pe formula de taraf tradițional (vioară, braci, contrabas, tobă). Deocamdată, acestea sunt merituoasele făptuiri ale maestrului Cornel Borza! Succesul și consacrarea sa nu sunt, însă, capăt de carieră, ci intersecție, nod de căi dintre care artistul și-a dobândit dreptul de a merge de acum spre scenele celebre naționale și internaționale pe magistrala iluștrilor trezorieri ai
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
o primește cu caldă generozitate din mâna artistului, devenind una cu el, transformând secunda în eternitate.” Ștefan Iordache - „Acea intensitate sinceră, curată, a pasiunii” Mesajul central al cărții reiese cu ușurință din parcurgerea impresiilor pline de substanță pe care diferiți maeștri ai scenei teatrale românești le transmit și astfel, putem enumera o galerie impresionantă: Andrei Duban, Mihai Fotino, Eusebiu Ștefănescu, Ion Lucian, Mircea Albulescu, George Ivașcu, Radu Gabriel, Mihai Mereuță, Florin Zamfirescu, Magda Catone, Beatrice Bleonț, George Motoi, Gelu Colceag și
ATUNCI CÂND SECUNDA SE TRANSFORMĂ ÎN ETERNITATE PE SCENA TEATRULUI ROMÂNESC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364727_a_366056]
-
fabulațiile pline de umor consistă dragostea plină de curiozitate, pentru undiță și pușcă...! Până aici, tabloul portretistic al inginerului buhușean Doru Ardeleanu e pictat din cuvinte neșovăitoare în surprinderea esențialului structurii sale sufletești, dar incomplete. Nici chiar un penel de maestru nu o poate face desăvârșit, deoarece în ființa umană există infinite trăsături nedescoperite. Doar cineva care îl cunoaște în amănunt și înțelege se poate apropia de adevărul identității: corporalitatea sa, bine legată, oglinda fizionomică bonomă, gestica educată descriu o persoană
ION ARDELEANU. ÎN CONUL LUMINII LUI FIREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364770_a_366099]
-
din cântec E naiul său suspin și fătului din pântec. Imn românesc revarsă-nspre Carpați, Oricât i-ar sta hain un Prut în cale, Vibrează inima-i a dor nestins de frați, Urzind în cântec România Mare. De ziua Domniei Voastre, Maestre Vasile Iovu, noi, mirosloveștenii atinși de harul îngeresc ce vă particularizează între virtuoșii care dezleagă vraja lemnului, vă îmbrățișăm cu drag, știind că (raportat la condiția noastră) - deși atât de sus, deși atât de departe - ne sunteți mereu atât de
URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/349482_a_350811]
-
fără de pereche - Mihai Eminescu, prilej fericit pentru mine ca să le aduc felicitări cordiale, mulțumiri și admirația unui îndrăgostit de lirica eminesciană. În acest eseu voi face cunoscută publicului, iubitor de muzică și frumos, celebra „DOINĂ DE JALE” - compozitor și interpret maestrul Gheorghe Zamfir, cu nimic mai prejos față de legendarul Pan din Greciei antică (inventatorul instrumentul muzical syrinx (naiul) cu care cânta melodii celeste zeităților din Olimp. Apariția maestrului Gheorghe Zamfir a fost ca o revărsare de lumină primăvăratică ce încălzește câmpia
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
publicului, iubitor de muzică și frumos, celebra „DOINĂ DE JALE” - compozitor și interpret maestrul Gheorghe Zamfir, cu nimic mai prejos față de legendarul Pan din Greciei antică (inventatorul instrumentul muzical syrinx (naiul) cu care cânta melodii celeste zeităților din Olimp. Apariția maestrului Gheorghe Zamfir a fost ca o revărsare de lumină primăvăratică ce încălzește câmpia și florile trezite la viță și inimile admiratorilor. Un val de bucurie imensă a cuprins pe toți spectatorii care-l aplaudau și-l ovaționau cu o imensă
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
de neveste,/ de părinți, surori și frați,/ dar ne-așteaptă înarmați,/ liftele păgânilor,/ dușmanii românilor/”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt nai, vrăjit și dumnezeit... am să descriu panoramic magnifica creație, „Doina de jale” în episoade distincte, așa cum o vede maestrul Gheorghe Zamfir, care adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine, mi-a fost ca o bună MAMĂ în toți anii de pribegie... petrecuți în străinătate, când am vărsat o fântână de lacrimi amare, dar am trăit cu trupul și
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
din nou pe pământ. Este istovit, a dat și ultima picătură de energie pentru a-mplini ce i-a cerut Creatorul: îndeplinește o misiune sacră, fiind alesul pe acest pământ să compună și să cânte muzica sferelor. Îl văd pe maestrul Gheorghe Zamfir cum privește la tânărul îndrăgostit, care-și imortalizează marea iubire, în scoața copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
sfânt pare că se rupe, și cu jale-adâncă izbucnește-n strigăt, iar în finalul pasajului, armonic (irizări de curcubeu care săruta apoteotic apa Nistrului și a Tisei) și ne dă semnalul unei apropiate bucurii când Gigi (așa-i spuneu părinții maestrului Gheorghe Zamfir) își va putea îmbrățișa mama. „Măicuță, nu plânge, mult nu va dura,/ Ai să vin la tine, mai rabdă puțin!/ Dumnezeu cel drept ... mă va ajuta:/ Vom sta împreună, n-oi mai fi străin”. Un tremolo duios, tril
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
tău fecior./ Măicuță, rază de soare,/ Petale de lăcrimioare/ Azi vă cânt și vă doinesc,/ Căci din suflet vă iubesc!” Doina de jale (combinație unică dintre nai și orgă) creație de geniu, folosită pentru prima dată în arta muzicală de către maestrul Gheorghe Zamfir, devenise coloana sonoră a filmului „Adorația Sfintei Fecioara Maria” - Mama care a-ndurat enorm (imposibil a se descrie în cuvinte suplicul groazei) când a văzut cum i-a fost răstignit Fiulul pe muntele Golgota. Orga se ruga cu glas
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
s-au oglindit în apa răcoroasă a pâraielor de munte, s-au așezat în prispa de dor a țăranului român, alintându-i suferințele, dându-i speranță și încredere. Ce se întâmplase de fapt? Da, iluzionistul fără pereche al sunetelor, virtuosul maestru Gheorghe Zamfir ne-a fermecat, ne-a adus pe cei din sală în stare de extaz total. Ne rețineam respirațiile, voiam să-l îmbrățișăm și să-i mulțumim pentru darurile inestimabile ce ni le oferea ca pe niște mărgăritare înrourate
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
totală, Gheorghe Zamfir, zeul Pan al zilelor noastre, coborâse pe pământ și ne privea cu ochii înrourați. Era mulțumit că-și dusese până la capăt misiunea încredințată de Creator. Ne adusese în suflete bucuria și fericirea. A fost un triumf al maestrului Gheorghe Zamfir, răsplătit cu o furtună de aplauze și ovații. Și din acest moment crucial, o afirm cu tărie: „Doina de jale” însoțită de bunul ei tată, Gheorghe Zamfir, s-a ridicat la ceruri pentru dumnezeirea neamului, alături de Luceafărul nemuritor
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
apoi, văzând că există persoane care mă iau în serios mai mult decât mă luam eu însumi, am pășit cu oarecare reținere din viața virtuală în cea reală - cenacluri, reviste, antologii, festivaluri. Vă vine să credeți că primesc uneori apelativul “Maestre” ? Cu același efect ca la măgarul lui Arghezi. Dar de Crăciun ne adunăm cu toții, se umple sufrageria, mie mi se umple inima și prin minte îmi trece o idee fugitivă: “A meritat!” Referință Bibliografică: Despre sacrificii părintești / Dan Norea : Confluențe
DESPRE SACRIFICII PĂRINTEŞTI de DAN NOREA în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349539_a_350868]