5,243 matches
-
artificială realizat de către sculptorul Lucian Tudorache (n. 1965), cu contribuția lui Valerian, Lăcrămioara și Silvana Zub. În cimitirul din jurul bisericii au fost înmormântate numeroase personalități. În memoria a 23 de personalități din Volovăț a fost amplasată câte o placă de marmură albă pe zidul de incintă al complexului. Dintre aceștia menționăm pe următorii: Stanislav de Eloha (atestat pe la 1393), Ioan Antonovici (1854-1913) - mare binefăcător, prof. Lazăr Vicol (1859-?) - autor de manuale, dr. Erast Tarangul (1870-1938) - senator, dr. Eugen Tarangul (1875-1961) - prefect
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
război. Soclul are o formă paralelipipedică și are pe el un altorelief din bronz ce înfățișează o scenă de război, cu ostași ce pornesc la atac cu tricolorul în frunte. Pe soclu, deasupra altoreliefului, se află o placă albă de marmură cu următoarea inscripție: "„Recunoștință veșnică eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945”". Pe spatele statuii, la bază, se află o altă placă albă de marmură cu inscripția: "„Realizat artist sculptor Vladimir Florea 1957”". Până în anul 2009, când
Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava () [Corola-website/Science/328913_a_330242]
-
în frunte. Pe soclu, deasupra altoreliefului, se află o placă albă de marmură cu următoarea inscripție: "„Recunoștință veșnică eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945”". Pe spatele statuii, la bază, se află o altă placă albă de marmură cu inscripția: "„Realizat artist sculptor Vladimir Florea 1957”". Până în anul 2009, când a fost dezvelită Statuia „Bucovina înaripată” (inițial amplasată în Piața 22 Decembrie, ulterior mutată în Parcul Drapelelor), Statuia ostașului român din Cimitirul Pacea reprezenta locul de depunere a
Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava () [Corola-website/Science/328913_a_330242]
-
și lățimea de 0,75 metri. Pe fațada principală a clădirii liceului, în partea stângă, se află un mozaic parietal, dezvelit în anul 1966 și realizat de artistul C. Demetrescu. Lucrarea are o suprafață de 10x4 metri, fiind realizată din marmură și ceramică. În interiorul clădirii, la etajul I, se află bustul domnitorului Petru Rareș, cel care dă numele colegiului. Monumentul reprezintă de fapt o replică în bronz a bustului realizat de sculptorul Gheorghe Covalschi și amplasat în anul 1977 la intrarea
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
la 1241. După 750 de ani, facem o cetate nouă. Ieri a fost cetatea de apărare - fizică - a neamului, azi e cetatea de apărare a spiritului, de contribuție la știința universală." Clădirea a fost finalizată în anul 1996. Holul de marmură are o suprafată de 644 mp. Universitatea dispune de patru amfiteatre cu câte 200 de locuri, fiecare având 188 mp, două amfiteatre cu 58 de locuri, fiecare cu câte 64 mp și Aula Magna, o sală de 470 mp și
Universitatea Europeană quot;Drăganquot; din Lugoj () [Corola-website/Science/328943_a_330272]
-
se regăsesc două holuri spațioase, cu vedere spre curtea interioară, care conduc spre cele două extremități ale clădirii. Camerele de la primul etaj, erau pe vremuri spații ale funcționarilor, respectiv birouri. În zilele noastre, aici se găsesc birouri. O scară din marmură, bogat ornamentată, conduce la etajul doi. Cu ocazia ceremoniei Millenium, pe casa scării a fost plasată o placă din marmură neagră, cu următoarea inscripție: "În amintirea Adunării festive a Comitetului Municipal al Oficiului Județean din 14.05.1896, din timpul
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
primul etaj, erau pe vremuri spații ale funcționarilor, respectiv birouri. În zilele noastre, aici se găsesc birouri. O scară din marmură, bogat ornamentată, conduce la etajul doi. Cu ocazia ceremoniei Millenium, pe casa scării a fost plasată o placă din marmură neagră, cu următoarea inscripție: "În amintirea Adunării festive a Comitetului Municipal al Oficiului Județean din 14.05.1896, din timpul domniei glorioase al regelui apostolic Franz Joseph I., la sărbătoarea de bucurie a o mie de ani de existență a
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
domniei glorioase al regelui apostolic Franz Joseph I., la sărbătoarea de bucurie a o mie de ani de existență a statului maghiar, din timpul conducerii prefectului baron Zágoni Szentkereszty György, respectiv a subprefectului Kishalmágyi Hollaky Artúr." În timp, placa de marmură a dispărut. Astăzi, pe cei doi pereți de pe casa scării, se pot admira lucrările artistei Doina Ionescu: pe partea dreaptă se regăsesc simbolurile antice ale locului, iar pe partea stângă cele medievale. La etaj, vizavi de treptele placate cu marmură
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
marmură a dispărut. Astăzi, pe cei doi pereți de pe casa scării, se pot admira lucrările artistei Doina Ionescu: pe partea dreaptă se regăsesc simbolurile antice ale locului, iar pe partea stângă cele medievale. La etaj, vizavi de treptele placate cu marmură, se află sala de ședințe mai mare de 200 mp, realizat în stil neorenascentist și baroc. Sala avea rolul de sală de ședințe încă de la început, dar, de-a lungul timpului, aici au avut loc baluri de caritate și concerte
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
părți egale de către un naos care se întinde de la fațada curții până la bolta ce precedă "mihrab"-ul. O intrare ascunsă din această încăpere duce către palatul umayyad care sălășluiește la sudul zidurilor. În forma sa originală, moscheea era decorată cu marmură sculptată aurită și benzi epigrafice. A fost înfrumusețată cu ajutorul mozaicului pe sticlă, rămășițele acestora zugrăvind scene pastorale, clădiri etajate, pavilioane, poduri peste râuri sau copaci uriași.<br> Moscheile din întreaga lume au avut într-o oarecare măsură ca model Moscheea
Califatul Omeiad () [Corola-website/Science/329011_a_330340]
-
Bimini Road sau Bimini Wall) sunt o serie de formațiuni subacvatice descoperite în 1968. Ulterior au fost descoperite în zona Bahamas alte zeci de "șosele" subacvatice (unele paralele sau curbe) din dale dreptunghiulare și coloane din piatră sau uneori din marmură. Explorări aeriene, care au început în 1968, au demonstrat existența a numeroase ansambluri de clădiri, șosele și fortificații scufundate în zona Bahamas (Bahamas Banks, Andros, Bimini, etc.), unele din clădiri fiind piramide, domuri gigantice, porturi sau platforme pe care se
Zidurile din Bimini () [Corola-website/Science/325372_a_326701]
-
Eftimie Croitoru a fost decorat „post-mortem” cu cea mai înaltă distincție ostășească de război „Virtutea militară” clasa I. În propunerea de decorare, făcută de comandantul geniului Armatei a 4-a române, stă scris: În 1972, a fost dezvelit bustul din marmură al acestui soldat creat de către sculptorul Marius Butunoiu. Bustul a devenit emblemă a unității militare 01750 din Turnu Măgurele. În București o stradă a fost denumită Căpitan Eftimie Croitoru.
Eftimie Croitoru () [Corola-website/Science/325443_a_326772]
-
se găsea pe fațada principală, cea de pe malul apei. Fațada principală a Palatului Foscari este caracterizată de o succesiune ritmică de arcuri și ferestre gotice, coloane care se termină cu decorații floreale, iar deasupra lor se găsește o friză de marmură. Această friză este singura din Veneția și celebrează importanța dogelui pentru Republica Venețiană prin simbolurile alegorice ale Leului Sfântului Marcu și a coifului tipic dogilor; de o parte și de alta se poate observa blazonul familiei Foscari format dintr-un
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
ca dogele Francesco Foscari să decidă să o distrugă și apoi să o reconstruiască în stil gotic. Portalul este astăzi intrarea principală a palatului Foscari și a fost restaurat în anul 2008 de către tinerii absolvenți ai universității. Acest portal din marmură, are formă dreptunghiulară, iar perimetrul său este decorat cu împletituri care amintesc corzile răsucite. Deasupra portalului se găsește o lunetă, în interiorul căreia este reprezentat blazonul familiei Foscari. Acest blazon ocupă întreaga suprafață a lunetei (acesta este un caz deosebit, deoarece
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
Același tip de ornamente îl întâlnim și la mobilă: picioarele meselor, scaunelor și suporturile au forme de dragon, labe de animal, sfinx înaripat, cariatidă, gât de lebădă etc. Ca materiale, preferințele se îndreaptă către lemn de acaju, abanos, bronz, metal, marmură. O altă caracteristică o constituie existența mobilierului pentru toaletă și a celui pentru spălat, prevăzut cu oglinzi ovale sau rotunde. Cei mai impotanți inovatori în domeniul mobilierului sunt Charles Percier, Pierre-François-Léonard Fontaine, designerii lui Napoleon. Sunt caracteristice liniile sobre, clasice
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]
-
și de viață dătătoare cruci; și s-a început în anul 7008 (=1500) și s-a sfârșit în anul 7010 (=1502), iar al domniei sale anul patruzeci și șaselea curgător, luna septembrie 14”. Dedesubtul pisaniei, s-a amplasat o placă din marmură cu traducerea inscripției. Faptul că a rămas în sfatul domnesc și sub urmașii lui Dragoș și chiar ai lui Bogdan I, Volovățul probabil avea o anumita autoritate: era vechi, din Carpați. După dispariția lui Stanislav de Elova, este consemnat că
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
de lemn (Biserică de lemn din Putna), Ștefan cel Mare a construit între anii 1500 și 1502 o biserică de zid după cum atestă pisania în limba slavona, amplasată la intrarea în biserică: Dedesubtul pisaniei, s-a amplasat o placă din marmură cu traducerea inscripției. Biserică a avut de suferit de mai multe ori în decursul timpului, rămânând un timp chiar pustie. A fost restaurată în 1752 de către episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților (1750-1789), dăruindu-se cu acest prilej iconostasul de la Biserica
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
1640 și a murit subit din cauze necunoscute la 3 ianuarie 1641, la doar 22 de ani. Horrocks este menționat pe o placă din Abația Westminster, iar craterul lunar Horrocks își trage numele de la el. În 1859, o măsuță de marmură și un vitraliu care îl comemorează pe el au fost instalate în biserica parohială Sf. Mihail din Much Hoole. De asemenea, Horrocks Avenue, din Garston, Liverpool, este numită în cinstea astronomului.
Jeremiah Horrocks () [Corola-website/Science/324410_a_325739]
-
un altar pătrat, o navă și un turn clopotniță. Biserica prezintă în interior cca 3 straturi de pictură, acestea au fost acoperite după ce au fost sacrificate (din ordinul Mariei Tereza) cu straturi groase de tencuială în care erau fragmente de marmură, piatră, țigle, care în unele locuri aveau o grosime de cca 8-15 cm. În exterior prezenta cca 3 straturi de pictură: pe bază, altar și la baza turnului. Pe turn erau reprezentate semnele credinței - un ochi mare încadrat în forme
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
primit o mențiune pentru sculptura "Jeune Adolescent". A fost remarcat la salonul din 1894 unde a primit medalia clasa I pentru lucrarea "Le pardon", una din cele mai cunoscute opere ale sale, pe care statul francez a reprodus-o în marmură pentru Palatul Luxembourg. În 1899 a fost răsplătit cu o Medalie de onoare. Având o reputație bine stabilită, Ernest Dubois primește multe comenzi. În 1900, la Expoziția Universală de la Paris prezintă macheta statuii lui Jacques-Bénigne Bossuet. A avut un succes
Ernest Henri Dubois () [Corola-website/Science/327405_a_328734]
-
(din - "sarkophagos"; "sarkós" = "carne", "phago" = "a devora") este un sicriu de lemn, sau materiale durabile (piatră, marmură, ceramică, bronz), uneori bogat decorat cu motive ornamentale, cu scene mitologice sau din viața defunctului, ridicat la suprafața solului sau în cavouri, în care erau depuse cadavrele sau cenușa acestora după incinerare, cunoscute atât în Orientul Antic cât și în
Sarcofag () [Corola-website/Science/327464_a_328793]
-
Informare și Promovare Turistică Suceava (pe latura vestică). În curtea bibliotecii se află bustul scriitorului Traian Chelariu (1906-1966), monument din bronz realizat de sculptorița Florica Hociung. Bustul este așezat pe un soclu pe care este aplicată o placă albă de marmură cu inscripția: "„Traian Chelariu - scriitor - 1906-1966”". La data de 21 iulie 1994, bustul a fost amplasat în fața intrării principale a Universității „Ștefan cel Mare”. În anul 1997 a fost dat jos de pe soclu, fiind apoi uitat într-un subsol. La
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
Noul spital avea 240 de paturi, iar medicii îngrijeau bolnavii la cele mai ridicate standarde medicale. A fost refăcută și cupola, sub care se deschidea o sală imensă, decorată cu busturi, din care se urca pe o uriașă scară de marmură, din care se ieșea în mai multe cabinete și saloane. În prim plan se remarcau busturile din marmură ale lui Grigore Basarab și al Saftei Brâncoveanu. În 1904, planșeele din lemn au fost schimbate cu planșee de beton armat, o
Spitalul Brâncovenesc () [Corola-website/Science/326472_a_327801]
-
refăcută și cupola, sub care se deschidea o sală imensă, decorată cu busturi, din care se urca pe o uriașă scară de marmură, din care se ieșea în mai multe cabinete și saloane. În prim plan se remarcau busturile din marmură ale lui Grigore Basarab și al Saftei Brâncoveanu. În 1904, planșeele din lemn au fost schimbate cu planșee de beton armat, o premieră în România, și au fost adăugate corpuri noi de clădire. După reforma agrară din 1921, când au
Spitalul Brâncovenesc () [Corola-website/Science/326472_a_327801]
-
se afla pe axa prevăzută pentru Bulevardul Victoria Socialismului. În 1984, într-o vineri, Ceauseșcu a hotărât să demoleze Spitalul Brâncovenesc și luni 29 martie 1984 a început demolarea. Spitalul era proaspăt renovat, monument istoric, sălile de operație erau de marmură, dar n-a contat. Personalul medical a fost împrăștiat la celelalte spitale din Capitală.
Spitalul Brâncovenesc () [Corola-website/Science/326472_a_327801]