39,889 matches
-
numărați și schimbați la valoarea ștampilată oficial și nu la vreo altă valoare, cum ar fi cea bazată pe greutate"785. Al patrulea pas constă în faptul că "guvernul a încetat să mai înlocuiască monedele din aur cu cele din metal obișnuit și a început să creeze monede din metal obișnuit, semnificând mai mult aur decât poseda (guvernul n.n) în realitate"786. A cincea etapă a imixtionării politicului reprezentat de guvern în circulația monetară este cea specifică monedei de hârtie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la vreo altă valoare, cum ar fi cea bazată pe greutate"785. Al patrulea pas constă în faptul că "guvernul a încetat să mai înlocuiască monedele din aur cu cele din metal obișnuit și a început să creeze monede din metal obișnuit, semnificând mai mult aur decât poseda (guvernul n.n) în realitate"786. A cincea etapă a imixtionării politicului reprezentat de guvern în circulația monetară este cea specifică monedei de hârtie, "odată cu această inovație falsificarea guvernamentală a intrat în stadiul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
manifestă, în mod particular, prin dispariția mărfurilor din piață. Inflația monedei metalice 965 are un caracter specific determinat de modul în care funcționează moneda metalică. Presiunile în sensul scăderii sau creșterii prețurilor fiind legate în mod direct de cantitatea de metal aflată în circulație. De fiecare dată, în epoca monedei metalice, punerea în circulație a unei cantități suplimentare de metal prețios a dus la creșterea prețurilor, iar sub monetizarea economiei a dus la scăderea prețurilor. Moneda metalică nu eliberează dezechilibrul, impunând
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
modul în care funcționează moneda metalică. Presiunile în sensul scăderii sau creșterii prețurilor fiind legate în mod direct de cantitatea de metal aflată în circulație. De fiecare dată, în epoca monedei metalice, punerea în circulație a unei cantități suplimentare de metal prețios a dus la creșterea prețurilor, iar sub monetizarea economiei a dus la scăderea prețurilor. Moneda metalică nu eliberează dezechilibrul, impunând, prin efectul de corset, asupra economiei un tip aparte de manifestare. De aceea, inflația monedei metalice nu are o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
atâția ani de la Revoluția Română, persoanele publice nu-și asumă niciodată nici o vină, de nici un fel. Vinovații sunt mereu alții, colectivul, statul, birocrația. Atunci când muncitorii români plecau din fabrică spre casă cu geanta plină cu șuruburi, cu o bucată de metal, doi electrozi de sudură sau o piesă de schimb pentru căruțele pe care le aveau acasă, ei confirmau încă odată utopia de tip socialist a percepției individului, că ceea ce nu este "al meu", poate fi vreodată, într-o formulă, "al
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
transdisciplinară. Pe întreg parcursul lucrării, autorul pune semnul egalității între ban și monedă. Este o convenție îmbrățișată și de alți autori, în opoziție cu alții, care disting între cele două concepte-intituții, printre ultimii numărându-se și subsemnatul. Consider banii, din metal sau hârtie, ca pe o formă de monedă, aceasta din urmă urmă fiind formată din totalitatea activelor ce dau dreptul la achiziționarea de bunuri și servicii sau la intermedierea de tranzacții. Deci în sfera monedei ar intra, pe lângă banii propriu-ziși
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
hârtie, ca pe o formă de monedă, aceasta din urmă urmă fiind formată din totalitatea activelor ce dau dreptul la achiziționarea de bunuri și servicii sau la intermedierea de tranzacții. Deci în sfera monedei ar intra, pe lângă banii propriu-ziși, și metale prețioase, titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni, derivate financiare), active patrimoniale, și chiar bunuri și servicii în cazul trocului, căruia autorul îi conferă o importanță aparte în analiză. De fapt, dl. Chirițescu scrie o istorie a banilor. Această concepție restrictivă asupra
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Deaconu, Bani și credit. Banii, teoriile monetare, administrarea banilor și politica monetară, Editura Economică, București, 2003, p. 59. 445 În lucrarea sa, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 109, Marx face o descriere tehnică a celor două metale. Iată conținutul descrierii: "Aurul are densitatea 19,5, punctul de topire 12000C . Este cel mai frumos metal, de aceea încă anticii îl numeau soarele sau regele metalelor. Este destul de răspândit, dar niciodată în cantități mari și de aceea el este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
59. 445 În lucrarea sa, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 109, Marx face o descriere tehnică a celor două metale. Iată conținutul descrierii: "Aurul are densitatea 19,5, punctul de topire 12000C . Este cel mai frumos metal, de aceea încă anticii îl numeau soarele sau regele metalelor. Este destul de răspândit, dar niciodată în cantități mari și de aceea el este mai scump decât metale. De regulă el se găsește în stare nativă, fie sub formă de pepite
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Politică, București, 1972, p. 109, Marx face o descriere tehnică a celor două metale. Iată conținutul descrierii: "Aurul are densitatea 19,5, punctul de topire 12000C . Este cel mai frumos metal, de aceea încă anticii îl numeau soarele sau regele metalelor. Este destul de răspândit, dar niciodată în cantități mari și de aceea el este mai scump decât metale. De regulă el se găsește în stare nativă, fie sub formă de pepite destul de mari, fie sub formă de granule în diferite roci
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Aurul are densitatea 19,5, punctul de topire 12000C . Este cel mai frumos metal, de aceea încă anticii îl numeau soarele sau regele metalelor. Este destul de răspândit, dar niciodată în cantități mari și de aceea el este mai scump decât metale. De regulă el se găsește în stare nativă, fie sub formă de pepite destul de mari, fie sub formă de granule în diferite roci. Din fărâmițarea acestora sub acțiunea agenților atmosferici rezultă nisipul aurifer, pe care-l cară în curgerea lor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe care-l cară în curgerea lor numeroase râuri și din care aurul, datorită marii sale densități, poate fi extras prin spălare. (...). Argintul are densitatea 10, punctul de topire 10000C. Are un luciu deschis. Este cel mai plăcut dintre toate metalele, foarte alb și maleabil, din el se pot confecționa obiecte de artă și se pot trage fire subțiri. Argintul se găsește în stare nativă, e foarte frecvent aliat cu plumbul, în minereurile de plumb argintifere". 446 Karl Marx, op. cit., p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 133. 450 Ibidem, p. 160. 451 Ibidem. 452 Ibidem, pp. 163-164. 453 Ibidem, p. 164. 454 Karl Marx, Contribuții la critica economiei politice, Editura de stat pentru literatură politică, București, 1954, p. 164. 455 Ibidem. 456 "Marea însemnătate a metalelor în genere în cadrul procesului nemijlocit de producție este legată de funcționarea lor ca instrumente de producție. Făcând abstracție de raritatea lor, aurul și argintul sunt în comparație cu fierul și chiar cu arama, metale prea moi pentru a putea fi folosite în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 164. 455 Ibidem. 456 "Marea însemnătate a metalelor în genere în cadrul procesului nemijlocit de producție este legată de funcționarea lor ca instrumente de producție. Făcând abstracție de raritatea lor, aurul și argintul sunt în comparație cu fierul și chiar cu arama, metale prea moi pentru a putea fi folosite în acest scop. (...) Pe cât de inutile sunt în procesul de producție, pe atât de prisos apar ca mijloace de subzistență, ca bunuri de consum. (...) ele apar oarecum ca o lumină solidă care este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
titlu sunt garantate de stat și certificate prin integritatea săpăturilor care-i acoperă suprafața". Vezi și Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 545. 483 "Herodot ne informează că prima monedă bătută din metal din Europa ar data din sec. VII sau VI î.Hr., locul ei de origine fiind Lidia. Dacă ar fi să-l credem pe lexicograful Pollux, Regele Gyges al Lidiei, autorul prezumat al acestei monezi, n-ar fi avut alt merit
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
81. 500 Alex Berca, Crizele economice și ciclicitatea lor, Editura Institutul European, Iași, 2011, p. 31. 501 Vezi și Karl Marx, Capitalul, Editura Politică, București, 1960, p. 157. 502 O asemenea încercare a fost aceea de a impune platina ca metal monetar, realizată de autoritățile ruse în anul 1928. Ideea a fost rapid abandonată prin neacceptarea de către utilizatori. Vezi și Nicolae Dardac, Teodora Barbu, Monedă, bănci și politici monetare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005, p. 12. 503 Max Weber, Introducere
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mult mai complex. 529 "Retopirea prezintă un avantaj imediat. Ea permite prințului sau orașului să încaseze micul beneficiu din baterea monedei care se cheamă senioraj și care împreună cu cheltuielile de turnare concură la formarea diferenței între prețul de cumpărare al metalului de către monetărie și prețul de vânzare al monedei, care este cursul legal al marii monede". Jean Favier, Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994, p. 169. 530 Folosind jurnalul unui englez din Paris de la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nevasta, copiii și chiar propria lui persoană. Procentul dobânzilor se ridica între 20 și 33% la împrumuturile în orz și între 10 și 25% la împrumuturile în argint". 552 "Producătorii și consumatorii au suferit consecințele fluctuațiilor aduse de moneda de metal. În Mesopotamia prețul articolului alimentar de bază, orzul, a urcat neîncetat în decursul epocii bronzului. Un gur în orz costa un siclu de argint pe vremea regatului Akkadian, doi sicli sub domnia lui Hammurabi, trei sicli și o treime sub
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
București, 1939, p. 278. 597Vorbind despre convertibilitatea sa în aur și în argint, Marx subliniază: "În practică așadar, convertibilitatea în aur și în argint este criteriul valorii oricăror bani de hârtie, care-și trag denumirea de la unul dintre aceste două metale, indiferent dacă banii de hârtie sunt sau nu legalmente convertibili. Valoarea nominală nu este decât umbra care însoțește corpul: convertibilitatea lor reciprocă efectivă trebuie să arate în fapt dacă ele se acoperă reciproc. Scăderea valorii reale sub valoarea nominală înseamnă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a inventat banii de hârtie din dorința de a-și subjuga cetățenii. Iată textul: "Dacă poporul suferă, acest lucru se datorează faptului că nu are destui bani. Trebuie creați mai mulți bani. Și cum nu este ușor să fie multiplicate metalele prețioasă (...), vom crea numerar fictiv", adaugă că, "nimic nu e mai ușor și fiecare cetățean va avea portofelul său plin! Vor fi toți bogați". Vezi și Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sale". Vezi și Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 109. Recipisa mai poartă și denumirea de chitanță de depozit. Este înscrisul premergător bancnotei, prin intermediul căruia se atesta existența în depozitele băncilor a unor cantități de metal prețios. Iată cum explică Lipsey și Chrystal apariția banilor de hârtie și funcționarea recipisei, ca primă formă a banilor de hârtie: "Banii de hârtie sau moneda fiduciară este forma banilor care a apărut după moneda metalică. O sursă a fost
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 13. 652 Până la Primul Război Mondial, datorită convertibilității lor în aur, bancnotele puteau fi preschimbate pe aur prin prezentarea lor la banca de emisiune, de către cei care le dețineau. După acest eveniment se renunță, treptat, treptat, la convertibilitatea în metal prețios a bancnotei. Vezi și Niță Dobrotă, Dicționar de economie, Editura Economică, București, 1999, p. 59. 653 De exemplu, ultimele monede de argint în România se bat la 1914. Primul Război Mondial înseamnă retragerea definitivă a metalului prețios din rolul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la convertibilitatea în metal prețios a bancnotei. Vezi și Niță Dobrotă, Dicționar de economie, Editura Economică, București, 1999, p. 59. 653 De exemplu, ultimele monede de argint în România se bat la 1914. Primul Război Mondial înseamnă retragerea definitivă a metalului prețios din rolul său de monedă. Vezi și Aristide N. Basilescu, Moneda. Studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 105. 654 Frédéric Bastiat, Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 13. 657 K. Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, pp. 66-67. 658 De exemplu, în Anglia avem următorul calendar al emisiunii bancnotei și întăririi rolului său de semn monetar prin îndepărtarea de metalele prețioase: - Emisiunea monedei de hârtie în Imperiul Britanic 1692; - 1650 Crearea unei piețe mondiale monetare la Amsterdam; - 1697 Banca Angliei monopolizează emisiunea bancnotelor; - 1720 Curs forțat al biletelor emise de bancă în Anglia (John Law); - 1797 Suspendarea convertibilității în aur
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
neîncrederii în viitoarea convertibilitate a acestora în monedă metalică, conduce la o depreciere rapidă a noilor bani în raport cu moneda metalică. Într-adevăr, la un an după prima emisiune monetară, noii bani de hârtie se depreciaseră cu 40% față de banii din metal. Până în 1692, guvernul începuse să contracareze această tendință a pieței prin constrângere, declarând bancnotele ca fiind o monedă și un mijloc de plată legal al tuturor datoriilor, la paritate cu moneda metalică, oferind totodată și o primă de 5% pentru
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]