7,435 matches
-
noua eră stăpânită de spiritualitatea Vărsătorului. Dar, dacă am da Înapoi timpul cu Încă o eră, am vedea că pragmatismul războinic al Berbecului a fost precedat de teluricul erei Taurului. Una peste alta, avem de a face, pe parcursul a 6 milenii, cu o trecere, desigur marcată la fiece două mii de ani de tranziții care aduc a revoluție prelungită, o trecere spre spiritualizare. SÎ mai rămânem puțin În trecut. Era Taurului, sfârșită acum patru milenii, a lăsat urme În cultul animalului omonim
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
avem de a face, pe parcursul a 6 milenii, cu o trecere, desigur marcată la fiece două mii de ani de tranziții care aduc a revoluție prelungită, o trecere spre spiritualizare. SÎ mai rămânem puțin În trecut. Era Taurului, sfârșită acum patru milenii, a lăsat urme În cultul animalului omonim: Boul Apis al egiptenilor, tauromahia cretanilor, vaca sfântă a indienilor care acum 3.500 de ani Își izvodeau cărțile sfinte. Poate cuiva nu-i va ieși socoteala. Dar și o zodie oarecare ăși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cretanilor, vaca sfântă a indienilor care acum 3.500 de ani Își izvodeau cărțile sfinte. Poate cuiva nu-i va ieși socoteala. Dar și o zodie oarecare ăși menține influența Încă vreo săptămână pe domeniul următoarei... Era Berbecului, cele două milenii de dinaintea lui Iisus, lasă ca urme: stindardul primei legiuni romane - un berbec -, mitul grec al lânii de aur, țapul ispășitor - chiar dacă nu e chiar berbec din punct de vedere biologic - al Vechiului Testament; și adaug, riscând nițeluș, Miorița noastră. Era
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al acestui grup biologic. Iar era Vărsătorului e doar prefigurată de evanghelii: Cina cea de taină s’a desfășurat Într’un loc aflat urmărind un om ce ducea un vas cu apă... Ce s’a Întâmplat În globalitatea acestor 6 milenii? Mediul a plătit, cu degradarea sa, tendința spiritualizantă a omenirii - În fond ea e cea care socotește zodiile și erele. Miră această afirmație? N’ar trebui căci, la urmaurmei, poluarea nu e de câțiva ani, ci de când omul a folosit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
putere - În stăpân al Naturii, și se crede astfel chiar dacă ea, În fond mama lui, Îl mai bate la fund cu câte o secetă ori inundație. Și, totuși, ca unică specie activă conștient, omul a cunoscut În tot atâtea - șase - milenii, evoluția spre spiritualizare. Îmi pun Însă Întrebarea dacă evoluția omului e În privința modului lui de viață, la urma-urmei biologie pură, comună cu pisica, sau În privința trăirii lui, sufletești desigur. Altfel spus, dacă el merită sau nu să reprezinte noua eră
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Care urcă... Și găsesc răspuns: Vechiul om de Cro Magnon, un fel de sălbatic, teluric deci, va ocupa peste puțin o treaptă mai jos de zei. Va deveni, În Capricorn, un zeu teluric. Care va evolua, spiritualizându-se, alte 6 milenii spre a deveni un zeu spiritualizat, adică bun. Și o va lua de la capăt, dar un etaj mai sus. Până când? Tinzând din zeu În zeu superior... spre dumnezeire? Cât va Îngădui, prin energia sa, Soarele. Și mai apoi? Devenit extraterestru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Terrei, refăcând acele condiții care nu ne sunt câtuși de puțin favorabile... Și, de ce nu, tot pădurea trebuie să asigure scândurile copârșeului ori rugul pe care mi-l doresc. Doar că tăiem pădurea de când ne știm. À propos: acum două milenii, trei sferturi din această țară era codru; astăzi, ceva mai mult de un sfert. Dar niciodată cu atâta tenacitate, demnă de o cauză mai bună. Unii adună ceva dolari. Dar paguba o suportăm cu toții: oxigenul (mai precis lipsa lui), inundațiile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cum se leagă nodul“... Să continuăm obiceiul nostru vechi, adevărat și folositor, grâul din strachină. Gata Cristi. Vezi că au Început să ne sosească prietenii. Pregătește-te de sacrificiu și de veselie pentru a trece adevăratul prag dintre ani; dintre milenii nici pomeneală, căci viața continuă: solstițiul. Iar mâine, să-mi spui „La mulți ani!“ Eu, părăsind vraja, Îți voi răspunde doar cu un „Miau!“. Și cu o gheruță care să te Îmboldească la muncă. Dacă vrei, spune i viață. „Meridian
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
echilibrată cu mediul actual. Și, prin urmare, trebuie păstrată așa cum este, căci deasupra ei sau Într’un „mâine“ al ei nu mai există nimic. Nimic care să permită existența noastră, pisici și oameni. Un motiv Între multe ca să privim noul mileniu așa cum o spune Malroux: religios ori de fel. Dar cu o conotație metaforică, adică venerând nu un zeu Închipuit, ci prezența pretutindeni a Naturii mame. Fără venerarea Naturii, nu vom putea venera nici zeii. „Meridian“, 29 decembrie 2000, ora 12
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
anul. Și așa, grâu după grâu nu prea merge. Cum naiba? În Egiptul meu natal, prietenii mei bipezi, aceia care Își rădeau sprâncenele a doliu când vreun consângen al meu „pleca“, acei prieteni deci au pus grâu după grâu 5 milenii; de prosperitate... Vezi tu, Moti? Acolo, În fiece an, solul era reîmprospătat de mâlul lăsat de revărsarea Nilului, care acoperea muniția neexplodată, dându-i timp să „ruginească“. La noi, cu același veșnic sol, e nevoie de „geniști“. Cred că ai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
propos de căldură: Chiar de mă credeți cimotie cu dulăul, eu nu mă răcoresc vara evaporând apa de pe o limbă atârnată de un cot, o treabă fizică, primitivă, ci cu altceva, chimic deci isteț. Fac transmutație, precum au crezut două milenii alchimiștii, dar „pe bune“, sodiul din mâncare devenind potasiul pe care-l ascund cu grijă În pământ, spre bucuria plantelor. Știți voi... Treaba asta cere multă energie, adică exact căldura verii care-mi prisosește. Inteligent, nu? Dar mai inteligent e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
teamă că mulți mă vor Învinui de partizanat, când mă gândesc la proverbialul conflict dintre pisică și subiect: câinele... Deși eu n’am nimic cu el, zisa dușmănie fiind un soi de antropomorfizare, dezvoltată de voi, bipezii adică, de două milenii și jumătate cel puțin, de când Esop Își compunea fabulele. - Vrei să spui, Moti, că miauni sine ira et studio, adică pe românește „fără ură și părtinire“? - Exact. Și Întotdeauna. Căci În Natură nu există dușmănie, ci doar relație trofică chiar dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
casă dar totuși nedomesticit. - Dar vezi, Moti, cîinele vagabond - cred că e flămând - mușcă; și pe mine și pe copiii mei. Așa că - până la un punct - Îi dau dreptate lui Băsescu. - Te știam deștept. Ia Întoarce-te În timp, vreo 10 milenii. Atunci trebuia să gândești, când i-ai acceptat oferta ca partener de vânătoare. Ai Încheiat - ca să-ți fie mai ușor - un fel de contract, pe care l’ai Încălcat: Sedentarizându te, trecând la agricultură și prin asta la urbanism, căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a Împărțit vânatul: o grămadă mică de carne și o alta, mare, din restul acoperit cu pielea; Zeus a ales, evident, grămada mare... Oricum, câinele proaspăt adoptat a intrat În sălașul omului. Deja În așezarea de la Cernavodă, de acum 5 milenii, el Își lasă oasele, dreptu-i cam ciuntite, semn să ai noștri strămoși procedau cu el precum chinezii, dar și excrementele, semn că el nu era vânat, ci hălăduia printre colibe. Carnea de câine nu e atât de competitivă; mai ales
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Moș Crăciun? Convertind deja, Între timp, Întreaga lume la ele, nu-și va afla soluția supraviețuirii care ar fi putut fi chiar modul de viață chinezesc, acela care, cu un pumn de orez, a hrănit o istorie de măcar 5 milenii... Vezi tu, Cristi, un om Înalt e numai bun să schimbe un bec, dar unul scund să caute sub masă bricheta menită iluminării, atunci când un pahar În plus a scurtat viața becului din cârciuma care l’a adunat și pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
avea grija zilei de mâine. Pe când acum, tu de pildă, ești liber... să mori de foame, dacă nu găsești - tu Însuți - ceva de lucru. Dar să mă Întorc unde m’ai Întrerupt. Cu toții robi, Începe era revoluțiilor. În doar două milenii, după un sclavagism de alte patru, ca’n Mesopotamia, se succed alte trei orânduiri: feudalismul, capitalismul și chiar, dacă-mi bat joc și de democrația voastră, socialismul. Aș vrea să cred că Însuși dumnezeul vostru vrea să elimine limitele. Deși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
greci, dreptu-i pe atunci doar minonieni; căci nimeni nu putea să mă atingă, pe mine, oaspetele de neînlocuit la masa faraonului, fără ca făptașul să nu sfârșească linșat. Iată cum am ajuns să pozez pentru frescele cretane, Încă acum vreo trei milenii și jumătate, făcându-le celebre. De nu credeți, poftiți la Agia Triada, sfânta treime pe limba voastră, deși mai corect ar trebui să fie sfânta pătrime, fiind și eu pe acolo: la pândă, Între tufișuri, așa cum Îmi place... Și, cum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
putut face cașcaval... „Meridian“, 14 iunie 2002, ora 12,46 55. Mâța’n sac Dacă nu știți vă spun că pisica are o memorie foarte bună. Și, mergând pe firul logicii, mă laud că-mi place istoria. Deh! Acum 5 milenii eram deja zeiță prin Egipt... Dar hobby-ul meu mă ajută să vă mai critic oleacă. Anume: Cândva, ori de câte ori ceva din gospodărie prisosea ori, dimpotrivă, n’ajungea, de erați nevoiți să umblați prin vecini ori pe la târg Întru nivelarea - entropică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e, nu știe să se joace ca mine cu șoarecele În așteptarea unei morți nebăgate În seamă, ci-și devorează prada de vie. Brrr... Sânge nu curge din trupul mort, decât dacă e vorba de o minune, precum acum două milenii. Dar nu asta m’a determinat să mă apropii de microfon, ci nevoia de a-l corecta pe amicul meu biped, căruia În așa un hal Îi place matematica, mai precis geometria, Încât o caută, mai rău, crede că o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oameni (vii) și ciolanele celor morți dacă nu cumva aceștia au fost mâncați - deh! drumul spre umanizare l’ați Început prin a fi canibali - și au devenit astfel „moțuri“, bașca omul actual cu trogloditul din peșterile de acum 50 de milenii. Mai precis, creația e absolut personală, căci Într’un sat, ba chiar o regiune, doar unul e Înzestrat cu talentul de a versifica ori de a „melodia“ ori, și mai rar, ambele, restul fiind afoni. Și acela o face la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-și mări „productivitatea muncii“. Ce rezultă? O dezechilibrare a chimismului solului. O degradare calitativă deci, dar la fel de prolifică Întru nașterea de consecințe. Or fi fleacuri ce spun eu acum, de vreme ce agricultura pare să demonstreze contrariul spuselor mele, de barem zece milenii. Doar pare. Căci În acest timp doar Egiptul s’a conservat, căci agricultura se făcea, În fiece an, În sol nou, mâlul lăsat de Nil; Mesopotamia a devenit din fertilă un deșert; Sahara avansează spre sud, nordul fiindu-i interzis
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
multe - ale sale, ci pentru a curma viața fraților - și nu exagerez de loc, căci țin seama și de codul genetic comun, dar și de dependența omului de ei - fraților deci cu scoarță: pădurea. Rezultatul? Doar România, care acum două milenii era acoperită de codru pe trei sferturi, Își acoperă acum doar un sfert din goliciune. Ce-are asta cu ploile interminabile, sosite după o secetă care părea cam tot așa? Păi apa ploii dintr’un loc vine din două surse
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nici alege; ea se impune prin vocație, prin spiritul locului. Orice casă a putut să devină sat, oraș, capitală, să decadă chiar, după cum a vrut spiritul locului. Prin el, un obscur popas spre Pontul Euxin a putut deveni, peste un mileniu, capitală romană, apoi bizantină, În sfârșit turcească. Prin același spirit Iașii și nu alt oraș sunt, de mai bine de patru secole, capitala: a unui principat pentru ca mai târziu, prin eufemisme precum culturală, științifică ori religioasă și nu degeaba, cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
hoardă am rămas, chiar dacă astăzi respectând o constituție... Păi Roma a Înghițit, uniformizând, o pluralitate de popoare. Negentropia pluralității a devenit entropia unicului, o degradare deci. A compensat Însă, cu ideea de imperiu, noutatea progresistă a epocii, chiar dacă peste două milenii imperiul devenea simbolul răului. Esența lui, adică unicitatea, era entropie, În acord cu starea societății, deci cu șanse de supraviețuire, dar se manifesta În alt plan, ca o structură suprastatală În care vechile state Îi deveniseră provincii, se manifesta deci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bogat În proteină, a cedat În fața mulților dar proștilor cartofi, amidon sadea. Și, Încă: Ca leguminoasă, bobul Îmbogățește solul În azot174, pe când cartoful Îl secătuiește; ecologicul a cedat În fața tehnologicului, iar conservarea, Îmbunătățirea chiar a ogorului, Înfăptuită și verificată atâtea milenii, a fost Înlocuită cu dependența de Îngrășăminte și consecutiva degradare a solului. Bașca invazia, peste un secol și jumătate, a gîndacului din Colorado care s’a pus pe dijmuit, adjudecându-și taman acel câștig de producție. Așa vorbind, pavând drumul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]