6,536 matches
-
piatră, pe care o boci și îi citi timp de 9 ani, 9 luni și 9 săptămâni. În ultimele nopți de veghere, cumpără o roabă țigancă și se odihniră cu rândul; țiganca se îmbrăcă însă cu hainele fetei și deveni mireasa feciorului de împărat, deși "lui îi da brânci inima spre cealaltă." Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu "păpușica licărea" [Teodorescu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
printr-o metamorfoză, ori în urma unui blestem părintesc. Distingem mai multe tipuri de vânătoare rituală: vânătoarea de întemeiere a unei țări (Țara Moldovei), a unei cetăți (Cetatea Sucevei, Cetatea Argeșului etc.), a unui sat eponim; vânătoarea sau raptul simbolic al miresei și vânătoarea pentru îmbelșugarea nunții; regăsim implicații ale actului vânătorii în muncile agricole sau pastorale (pornitul plugului, tânjaua, sâmbra oilor), ori în marile sărbători solstițiale (Crăciunul, Anul Nou) sau echinocțiale (Lăsatul Secului, Sânt Andrei). În Basmul cu Fata din Dafin
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
împăratului c-a văzut pe drum o fată jelind plecarea iubitului, iar prințul nu se mai poate despărți de călugăraș. Când se isprăvi cununia, se-ntoarseră toți acasă, după obiceiul nunților; iar când fu la masă să mănânce mirele și mireasa dintr-un ou (obicei consemnat în monografia lui Sim. FI. Marian despre nuntă), feciorul de-mpărat nu vrea să-ntingă, până n-o mai cânta un cântecel moș călugăraș." Reacția celorlalți nuntași este previzibilă. Dezbrăcarea de straiele călugărești ("iar pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
soție. Eroul se-ntoarce acasă, îi povestește tatălui său întâmplările prin care a trecut, iar tatăl îi mărturisește fiului că și el a vrut să vâneze aceeași vacă în tinerețe. O variantă derivată a vânătorii, al cărei rezultat este alegerea miresei, o constituie aflarea ursitei în urma tragerii cu arcul. Putem spune că tragerea cu arcul, ca punct de plecare al unei căsătorii, este o variantă metonimică a vânătorii. Acțiunea în sine poate nimeri ținta sau o poate rata; ținta aleasă poate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acolo pe scrisa lui". Pornește la drum cu o bufniță agățată de spinarea lui, urmată de un alai. Flăcăul se trezește lângă o zână frumoasă, însoțită de șase roabe, alături de șapte piei de bufniță. Toți nuntașii sunt uimiți de frumusețea miresei fiului cel mic. După aruncarea în foc a pieilor de bufniță, mireasa pleacă, zicându-i: Până nu vei izbuti să faci ce n-a făcut om pe lume, să nu dai cu mâna de mine." Plecând în căutarea zânei, se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
spinarea lui, urmată de un alai. Flăcăul se trezește lângă o zână frumoasă, însoțită de șase roabe, alături de șapte piei de bufniță. Toți nuntașii sunt uimiți de frumusețea miresei fiului cel mic. După aruncarea în foc a pieilor de bufniță, mireasa pleacă, zicându-i: Până nu vei izbuti să faci ce n-a făcut om pe lume, să nu dai cu mâna de mine." Plecând în căutarea zânei, se oprește într-o vâlcea și îl apucă somnul; aude trei draci certându
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu care se traversa marea ca pe uscat", o căciulă "care făcea pe purtătorul ei nevăzut" și un bici, care, "dacă era trosnit, împietrea dușmanii". Fiul de împărat își continuă drumul, "unde îl trăgea dorul", cu obiectele fermecate, găsindu-și mireasa. Basmul Fata lui Verde-mpărat din Paltin [Robea] reia schema anterioară: împăratul își pune fiii să tragă cu cele trei arcuri pentru a vedea dacă "aveți noroc de mine să mă moșteniți!" Săgeata celui mare a picat la o fată
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
izolat fata și băiatul a sărutat fata. Aceasta îi declară tatălui ei că se va căsători numai cu acela care a pătruns în foișor și a sărutat-o. O nuntă pecetluiește legătura celor doi; însuși Soarele este impresionat de frumusețea miresei, își abandonează treburile. Mama Soarelui își ceartă fiul, dar a doua zi, fură fata. Mirele, pornit la drum să găsească fata, este angajat de către mama Soarelui, care-l trimite să se ducă în locul Soarelui cu razele pe cer. Argatul îi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
razele pe cer. Argatul îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit, Soarele îi spune să-și ia mireasa și să plece. Soarele e om, e flăcău, în povestea Soarele e totdeauna supărat [Niculița-Voronca, II]. Un împărat are o fată așa de frumoasă, încât Soarelui îi cade dragă și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit, Soarele îi spune să-și ia mireasa și să plece. Soarele e om, e flăcău, în povestea Soarele e totdeauna supărat [Niculița-Voronca, II]. Un împărat are o fată așa de frumoasă, încât Soarelui îi cade dragă și o cere de nevastă. Împăratul n-a vrut să i-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fata. Argatul îi destăinuie împăratului numele hoțului întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata. Împăratul îi răspunde: fata și coroana. Argatul a urcat pe scările făcute de el până la cer. Soarele pleacă de acasă și își lasă mireasa păzită de mamă, închisă în cea de-a 12-a odaie. Năzdrăvanul deschide toate cele douăsprezece uși, după ce pleacă Soarele, o găsește pe fată care-i spune: "Ia-mă că nu mi-i drag, măcar că-i soare și-i așa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din izvorul de la malul lacului" și să stea ascuns până ce zâna îi va spune de trei ori: Ieși, văzutule și nevăzutule, tu vei fi al meu și eu voi fi a ta." Intervenția Soarelui este distructivă: încremenește la vederea unei mirese atât de frumoase și o fură. Rămas singur, tânărul își deplânge rostul ("se vede că nu mai am eu parte de noroc pe lume"), apoi se tocmește slujitor la un împărat care avea un copac "înalt cu vârful până la cer
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
loc nici în cer, nici pe pământ". Proverbul acesta exprimă o morală convenabilă omului obișnuit, garantată și conservatoare. Ion o ia pe zâna cea frumoasă și ajung amândoi cu poamele cerute de împărat pe pământ. Împăratul plănuiește să-i fure mireasa, dar cei doi reușesc să rămână împreună după o serie de încercări miraculoase. Într-o altă narațiune, ursitoarele - sub numele de zodii - primesc în fiecare zi poruncile lui Dumnezeu pentru cei ce se nasc. Un împărat își împarte averea la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
identică de desemnare a soțului, în cea de-a doua sunt trei secvențe prin care fetele împăratului își aleg partenerii prin lovirea în cap cu un măr; În ceremonialul nupțial, bradul (steagul) mirelui formează adesea un cuplu divin cu mărul miresei. Mărul apare în diverse ipostaze: pom (arbore), poamă (fruct), floare, creangă. El este idealul de frumusețe a fetei de împărat care are "obrajii și sânii ca merele, fața dalbă ca florile de măr". Structura ceremonialului nupțial amintește de o posibilă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nașii, nu cu mirii, obiceiul Punerii Mărului sau Pomului seara, în ajunul nunții, imediat după cununie sau chiar la un an după nuntă, la nașterea primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului împodobit de către naș, obiceiul atestat în țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă în prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, în special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ca mireasa să nu doarmă în prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, în special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul...finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași în vederea procreării [...]." Faptul că, încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se încheie, rămâne grăitor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe care îi află el demni, de regulă însă între neamuri." Mărul este prezent în multe basme. Atunci când fetele sunt furate de zmeu, averile zmeului sunt transformate în mere de aur; în legendele despre Regele Solomon și regina din Saba, mireasa se dezvăluie acceptând să ridice mărul. Faptul acesta reprezintă o constantă, un gest simbolic cu funcție rituală. În basmul Frumoasa-Pământului-din-măr [Nișcov], fetele ies din mere, iar în Cele trei rodii aurite [Ispirescu], fetele ies din rodii. În cel de-al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
subliniază dinamica actuală a obiceiurilor și a tradițiilor legate de nuntă. Primul text reprezintă o mărturie de la-nceputul secolului al XX-lea despre succesiunea momentelor unui ritual de nuntă în sudul țării (Ilfov). Sâmbătă seara se joacă bradul la casa miresei, obicei la care participă și nunii; tot atunci are loc o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unui ritual de nuntă în sudul țării (Ilfov). Sâmbătă seara se joacă bradul la casa miresei, obicei la care participă și nunii; tot atunci are loc o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la casa miresei, obicei la care participă și nunii; tot atunci are loc o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, în locuri deosebite. Iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază, repetând alte trei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, în locuri deosebite. Iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază, repetând alte trei jocuri, în jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, înainte de plecarea la biserică, se joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia o turtă și o frânge pe un șervet, aduce un pahar de vin și aruncă turta și vinul în patru zări; tot acum
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Al doilea text oferă indicații în legătură cu obiceiul bradului din ceremonialul de nuntă, în deceniile 3-4 ale secolului al XX-lea. Bradul era împodobit cu hârtii colorate, cu beteală și cu o pâine având funcție simbolică. El era purtat de la casa miresei la aceea a socrului mare, unde era așezat pe casă. Într-un alt text despre obiceiurile care preced cununia religioasă, aparținând unei fete de 18 de ani; este relatat mersul ritual al miresei la apă, care are loc într-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
funcție simbolică. El era purtat de la casa miresei la aceea a socrului mare, unde era așezat pe casă. Într-un alt text despre obiceiurile care preced cununia religioasă, aparținând unei fete de 18 de ani; este relatat mersul ritual al miresei la apă, care are loc într-o "duminică dimineața pă șosea"; la puț, se face o horă, se scoate apă într-o găleată și se joacă în jurul ei. "Și jinerele participă" la acest joc; el scoate apă și tot el
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cât și în tradiția tinerilor participanți la petrecere, care sunt hrăniți cu elemente primordiale: pâine și vin. Un alt text redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea colacului sau a pâinii. Ritualul acesta avea loc în momentul în care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, în pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare și de protecție, era urmat de ruperea pupezei care orna colacul. Bucățile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]